LP Uri Recuperare

International classification of functioning,
disability and health”
(ICFDH)
LP 1
GENERALITATI
În cazul unei patologii cu adresabilitate în serviciile de
recuperare, stabilirea obiectivului funcțional (obiectiv
central într-un program de recuperare) se face pe baza
stabilirii “disfuncției locomotorii” (dar și respectiv de
autoîngrijire, de abilitate sau posturale).
Ca urmare este necesar a cunoaște și a ne raporta la

clasificarea “Clasificarea Internațională a Infirmității,
Disfuncției și Handicapului / ”International classification
of functioning, disability and health” (ICFDH), care
standardizează acest deziderat.
GENERALITATI
Pornind din anul 1975 și încheind in anul 1980 Organizația Mondială

a Sănătății (OMS) elaborează prima clasificare ”International
classification of impairement, disability and health” (ICDH). Acesta a
fost îmbunătățităîn 1999 ( a 2-a variantă), 2001 (a 3-a variantă și
ultima) denumită ”International classification of functioning,
disability and health” (ICFDH)
Pe scurt acestă clasificare definește și clasifică trei tipuri importante

de noțiuni: Infirmitate, Disfuncție și Handicap
I. INFIRMITATEA
Infirmitate
(Impairement) =
prejudiciul (pierderea)
unei structuri anatomice,
fiziologice sau psihologice
Unele dintre acesta se pot identifica la examenul
local sau constituie motive ale internării în
specialitatea noastră, sau pot reprezenta concluzii
în urma programului recuperator de etapă
efectuat și trecute după evoluția pacientului.
I. INFIRMITATEA
Sunt in umar de 9:
• 1) Infirmitatea scheletală
• 2) Infirmitatea de vorbire
• 3) Infirmitatea aurală
• 4) Infirmitatea pshihologică
• 5) Infirmitatea intelectuală
• 6) Infirmitatea viscerală
• 7) Infirmități oculare
• 8) Infirmități desfigurative
• 9) Alte infirmități
I. INFIRMITATEA
1) Infirmitatea scheletală: - importantă a fi
identificată în recuperare
• Membre:
• Deficite de structură ale membrelor (amputații, anomalii
congenitale),
• Deficite motorii ale membrelor cauzate de orice patologie
neurologică (pareze, plegii),
• Dismorfisme, diformități de orice fel ale membrelor (defciențe
posturale, ankiloze articulare), ș.a.
• Cap, Gat , Trunchi:
• dismorfisme, deviații, diformități de orice fel ( gibozitate,
scolioze, s.a)
I. INFIRMITATEA
2) Infirmitatea de vorbire - importantă a fi identificată în recuperare
(orice tulburări de vorbire sau asociată, afazie, disfazie, dizartre, dislexie,
s.a)
3) Infirmitatea aurală - importantă a fi identificată în recuperare (se
referă la identificarea tulburării echilibrului, indiferent de cauza acestuia;
sta la baza unui obiectiv kinetic în recuperare)
4) Infirmitatea pshihologică - importantă a fi identificată în recuperare (

pentru că condiționează particiarea la programul de recuperare); poate fi
consecintă oricărei patologii ( cum ar fi Traumatismul Cranio Cerebral,
TCC) și se referă la afectarea compartimentelor de cogniție (de exemplu
statusul psiho-cognitiv post TCC), memorie ( de exemplu amnezia
retrogradă, demența post traumatică, vasculară, ș.a.), tulburarea de
personalitate pe fond organic ( post TCC de exemplu), dezorientarea
temporo-spațială, etc
I. INFIRMITATEA
5) Infirmitatea intelectuală - importantă a fi identificată în
recuperare (pentru că condiționează particiarea la programul de
recuperare); consecință a unor boli genetice, congenitale, traumatice
(TCC cu retrad intelectual), etc
6) Infirmitatea viscerală - poate fi identificată în recuperare la

pacienții politraumatizați în post-acut; se referă la pierderea unor
organe sau la starea lor patologică severă ce echivaleză în stadii
avansate cu pierderea lor ( de exemplu, splenectomie, nefrectomie,
Insuficiențe renale, cardiace, respiratorii severe,etc)
7) Infirmități oculare ( pierderea ochiului sau a acuității vizuale)
I. INFIRMITATEA
8) Infirmități desfigurative
• Ale capului, trunchiului (cicatrice faciale post agresiune, ș.a)
• Ale membrelor (amputatii ale membrelor post traumatisme ș.a.)
• Altele (anus contra naturii, gastrostomă, traheostomă - stări
vegetative)
9) Alte infirmități ( generalizate, senzitive, altele):

unele importante în recuperare cum ar fi:
• tulburările sfincteriene ( incontinență, retenție, mixte al vezicii și
colonului în traumatisme vertebro-medulare, TVM, TCC, ș.a.),
• durerea neuropată
• tulburări de sensibilitate, ș.a.
II. DISFUNCTIA
Disfuncția (Disability) = se referă la

consecința funcțională generată de
pierderea unei structuri anatomice,
fiziologice, psihologice (infirmitate)
Unele dintre acestea constitituie
motive ale internării dar în același
timp indicatori ai statusului funcțional
la externare în specialitatea noastră.
II. DISFUNCTIA
Sunt in umar de 8:
• 1) Disfunția locomotorie
• 2) Disfuncția de autoingrijire
• 3) Disfuncția posturală
• 4) Disfuncția de abilitate
• 5) Disfuncția de comunicare
• 6) Disfuncția comportamentală
• 7) Disfuncția situațională
• 8) Alte disfuncții
II. DISFUNCTIA
1)Disfunția locomotorie – foarte importantă în recuperare
 se referă la aprecierea:
transferurilor,
mersului pe teren plat,
urcat coborât scări,
folosirea sau nu de dispozitive asistive:
•baston uni pod, tripod, tetrapod;
•cârje cu susținere antebrahială sau axilară
•cadru de mers fix sau cu rotile
•orteze
 poate fi de trei feluri (apecierea are un grad de subiectivism):
• I. Ușoară: locomoția se realizează independent dar cu durere, sau cu dificultate (transfer,
mers, urcat/coborât scări)
• II. Moderată: locomoția se realizează cu ajutorul unui dispozitiv asistiv (baston, cârje,
orteze) sau necesită supraveghere (transfer, mers); nu poate urca sau coborî scări. În acest
stadiu este posibil ca pacientul să aibă nevoie de insoțitor pentru unele activități.
• III. Severă: deplasarea este asistată instrumental (cârje, cadru de mers fix sau cu rotile,
fotoliu rulant) și/sau de către o altă persoană; sau pacientul nu se poate deplasa, fiind
II. DISFUNCTIA
2)Disfuncția de autoingrijire – foarte importantă în recuperare
 se referă la aprecierea:
igienei personale ( îngrijire mâini, față, păr, barbă, ș.a.)
alimentația (pregătirea hranei, servirea hranei ș.a.)
activități de îmbrăcare dezbrăcare (cămașa, pantaloni, ș.a.)
igiena activității excretorii urinare, intestinale ( nu se poate auto-
sonda, nu poate asigura igiena defecației, ș.a.)
altele: așezarea, re așezarea în pat, potrivirea pernei, deschiderea
unei cărți, ș.a.
 poate fi de trei feluri (apecierea are un grad de subiectivism):
I. Ușoară: autoîngrijirea se realizează independent dar cu durere, sau cu dificultate
II. Moderată: autoîngrijirea se realizeazăcu ajutorul unui dispozitiv asistiv (orteze) sau necesită
supraveghere; nu se poate autoîngriji complet independent, necesită asistență în unele activități
( de exemplu: poate îmbrăca cămașa, dar nu pantalonul; poate servi mese, dar are nevoie ca
acesta să fie preparată de altă persoană; se poate auto sonda, dar are nevoie de asistența altei
persoane, ș.a.). În acest stadiu este posibil ca pacientul să aibă nevoie de însoțitor permanent.
III. Severă: (auto) îngrijirea se realizează cu ajutorul unei alte persoane (parțial sau în totaliate).
II. DISFUNCTIA
3) Disfuncția posturală – foarte importantă în recuperare
• se referă la aprecierea capacității individului de a executa unele activități
distincte asociind diferite posturi ale corpului: igienei personale ( îngrijire mâini,
față, păr, barbă, ș.a.)
• menținerea poziției capului (importantă de exemplu la stările vegetative)
activități de îmbrăcare dezbrăcare (cămașa, pantaloni, ș.a.)
• menținerea poziției a trunchiului în șezut scurtat, alungit, la marginea patului
• ortostatismului,
• postura unipodală
4) Disfuncția de abilitate – foarte importantă în recuperare

• se referă la aprecierea capacității individului de a executa unele mișcări fine ale
membrului superior implicate în activăți tip Activity of Daily Living (ADL) sau în
activități curente utilizând diferite dispozitive Instrumental Activity of Daily
Living (IADL) (cum ar fi dificultăți în performarea penselor de finețe, în activități
ca încheierea unui nasture, deschiderea unui comutator, a robinetului, folosirea
unui stilou ș.a.)
II. DISFUNCTIA
5) Disfuncția de comunicare – foarte importantă în recuperare
• Secundară patologiei neurologice de emisfer dominant, tulburarea de comunicare
sau afazia mixtă, motorie (expresivă) și/sau senzorială (receptivă), este întâlnită la
pacienții ce beneficiază de recuperare (logopedie)
• Secundară altor patologii
6) Disfuncția comportamentală – foarte importantă în recuperare, la

pacienții cu TCC
• Disfuncția relațională
7) Disfuncția situațională
• dependență legate de dispozitive, aparate: oxigenoterapie, dializă, pace macker
cardiac ș.a.; situații contextuale ale mediului ambiant ( toxici, poluanți)
8) Alte disfuncții (oricare neclasificate anterior)

III. HANDICAPUL
Handicap= prejudiciul social al unui individ determinat de infirmitate și/sau disfuncție
Handicapul ține deci de particularitățile individului, de percepția personală a

acestetuia legată de infirmitatea și/sau disfuncția personală.
Astfel,
• nu orice infirmitate generează o disfuncție și un handicap
Exemplu: un tânăr rămâne cu o cicatrice extinsă la nivelul bratului și antebrațului drept,

ca urmare a unei arsuri, deci are o infirmitate desfigurativă; acesta nu-i crează prejudiciu
funcțional (ci estetic) deci nu crează o disfuncție; dacă tânărul este programator (deci nu
lucrează intr-un domeniu unde este importantă imaginea sa), și știe să gestioneze acest
nou aspect al vieții sale nu ca pe un prejudiciu al valorii sale ci ca pe un aspect posibil
existențial, infirmitatea desfigurativă nu va determina nici handicap
III. HANDICAPUL
nu orice infirmitate, respectiv disfuncție generează un handicap
De exemplu un pacient care are o infirmitate a unui membru (amputație la

nivelul antepiciorului posttraumatică, accident rutier) și o disfunctie locomotorie
moderată, se poate considera handicapat dacă profesia sa era atlet sau nu, dacă
profesia sa era avocat.
A fi handicapat poate fi, în unele situații, o alegere personală.
Sunt 7 tipuri de handicap:

• 1) Handicapul de mobilitate (deplasare)
• 2) Handicapul de autoîngrijire
• 3) Handicapul de orientare
• 4) Handicapul ocupațional
• 5) Handicapul de integrare socială
• 6) Handicapul economic
• 7) Alte handicapuri
III. HANDICAPUL
In 1999 această clasificare s-a stratificat pe trei paliere:
1. Funcția organica (B, body, care a înglobat Infirmitățile)
2. Activitățile (A, activities, care a reunit Disfuncțiile)
3. Activitățile de participare (P, participation, care a reunit

tipurile de Handicap)
• În 2001 acestă clasificare si-a căpatat numele definitiv ICFDH, și s-a restructurat
pe patru paliere. Al patru-lea nou introdus, datorită gradului mare de
variabilitate contextuală socio-economică și familiară ale fiecărui individ a fost
denumit: Factorii de mediu
CONTRIBUTIA CLINICII DE RECUPERARE NEURO-
MUSCULARA A S.C.U.B.A. IN CADRUL ICF(DH)
 Proiectul paneuropean, la initiativa international, sub coordonarea Diviziei de
Cercetare din cadrul Departamentului de Medicina Fizica si Reabilitare a
Universitatii Ludwig-Maximilian din Munchen, Germania, a solicitat in 2006
colaborarea in realizarea seturilor-nucleu pentru aplicarea ICF in domeniul
traumatologiei si recuperarii vertebro-medulare (TVM)/spinal cord injury (SCI).*
 In consecinta, Domnul Profesor Onose si echipa medicala din Clinica de
Recuperare Neuro-musculara a SCUBA a realizat “contributia romaneasca” in
evaluarea, prin ICF core sets, a acestui domeniu de patologie (TVM).*
 Contributia a constat in participarea la cel de-al treilea punct al proiectului
mondial, “expert survey” in care au fost elaborate raspunsuri complexe si
edificatoare la intrebarile tintite pentru acest proiect referitoare la TVM.*
 Proiectul a constat in 4 studii mondiale desfasurate in perioada 2005-2006 si
Conferinta “ICF Core Set Consensus Conference” (2007) unde Domnul Profesor
Onose a fost invitat ca speaker si a vorbit de contributia acestei tari la
elaborarea unei intelegeri si abordari mult mai bune a pacientilor cu TVM.*
* Gelu Onose - Recuperare, Medicina Fizica si Balneologie, Volumul 1 (112-218), 2007
• Pornind din anul 1975 și încheind in anul
1980 Organizația Mondială a Sănătății (OMS)
elaborează prima clasificare ”International
classification of impairements, disabilities
and handicaps” (ICIDH).
• Acesta a fost îmbunătățită în 1999 ( a 2-a
variantă),
• Și restructurată complet în 2001 (a 3-a
variantă și ultima), respectiv redenumită
”International classification of functioning,
disability and health” (ICFDH)1,2
I. Pe scurt prima clasificare (1975) propusă de OMS,
”International classification of impairements, disabilities
and handicaps” (ICIDH) definește și clasifică trei tipuri
importante de noțiuni: Infirmitate, Disfuncție și
Handicap care au fost clarificate mai sus
II. In 1999 această clasificare s-a stratificat pe trei paliere:
• Funcția organica (B, body, care a înglobat Infirmitățile)

• Activitățile (A, activities, care a reunit Disfuncțiile)
• Activitățile de participare (P, participation, care a reunit
tipurile de Handicap)
• III. În 2001 acestă clasificare si-a căpatat numele definitiv ”Clasificarea
Internațională a functionalitatii, disabilității și sanatății”/ International
classification of functioning, disability and health” (ICFDH), și s-a
restructurat pe patru paliere.
• Cel de-al patrulea palier sumând factorii de mediu a fost introdus,
datorită gradului mare de variabilitate contextuală socio-economică și
familiară proprii fiecărui individ.
•
• Scopul ICFDH a fost: multidisciplinaritarea, constituind o bază solidă
pentru multiple sectoare sociale in principal fiind sectorul medical.
Rolul său a principal este acela de a înțelege și studia sanatatea
precum și starile patologice conexe, în contextul social individualizat
de factorii de mediu (profesie, necesități, nevoi particulare, contextul
familiei, suport material, particularități climatice ale mediului, nivel de
trai, ș.a.) pentru a constitui un instrument de implementare și
susținere a drepturilor omului la nivel internațional
• Principiile pe care se bazează ICFDH sunt: universalitatea,
neutralitatea, echidistanța în condițțile influenței particulare exercitate
de factorii de mediu.
• Cele 4 paliere ICFDH stabilite in 2001 sunt :
1. Fiziologia și strutura anatomică normală  având la polul
opus, patologic orice prejudiciu de funcționare la acest
nivel: Infirmitatea, Patofiziologia
2. Activitățile umane normale  având la polul opus,
patologic orice prejudiciu de funcționare la acest nivel:
Disduncțiile
3. Participarea firească, normală incluzând gradul de
implicare al persoanei în diferite arii ale vieții cotidiene
dar și la polul opus, patologic orice restricție/ prejudiciu
aferent participării la o situație potențială de viață
4. Factorii de mediu, incluzând analiza atentă a oricărui
factor exterior favorabil/ favorizant sau
defavorabil/defavorizant (psihic, social sau de atitudine)
• Ținând cont de factori personali (anatomici, structurali, fizio-patologici),
functionalitate si exteriori (ai mediului inconjurator) rezultă un model
biopsihosocial particular, personal, individualizat al disabilității.4a
• Rezulta in această clasificare (2) termeni ”umbrelă” care acoperă doua

mari categorii de noțiuni:
I. Funcționarea = dimensinea de normalitate a palierelor de fiziologie,

structură anatomică, ale activitățior umane potențiale, ale participării în
condițiile unor factor de mediu particulari, mai degraba neutrii sau
favorabili
II. Disabilitatea = dimensinea patologica a palierelor descrise: infirmitate,
patofiziologie, disfuncție, limitare a participării în condițiile unor factori
de mediu mai degrabă defavorabili
• Observăm ca noțiunea de handicap nu își mai găsește rostul în noua
formă a clasificării ICFDH deoarece termenul de disabilitate poate avea
diferite intensitati particulare fiecărui individ acoperind elegant si
corespunzător orice neajuns particular acestuia.
Bibliografie
1. Onose G. Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie. Editura
Medicală, Bucuresti, Romania, 2008
2. Sbenghe T, Kinesiologie – Stiinta miscării, Editura Medicală,
Bucuresti, Romania, 2005
3. World Health Organization (WHO) – ICF International Classification of
Functioning Disability and Health. Short Version. Geneva, WHO, 2001
4.
https://www.cdc.gov/nchs/data/icd/icfoverview_finalforwho10sept.
pdf
5. Cristina Daia- Examen local in recuperare, Ed Universitara, 2018
Hernia de disc lombara
LP2
VERTEBROM
Segmentul anterior CV
Inelul fibros
este format din 44% colagen de tip I si 66% Colagen de tip II (rezistent)
Inaltime aproximativ 1 mm (0,75 mm – 2,7 mm)
Este o structura elastica, friabila
LLP
este plasat in
canalul rahidian pe
DIV
fata posterioara a
corpilor
intervertebrali si
DIV
Nucleul pulpos
Colagen tip I 90%
Colagen tip II (rezistent) 10% LLA
-Se fragmenteaza in parti bandeleta
care pot migra fibroasa care se
Este mobil, deformabil, incompresibil intinde de la
-Este imbibat hidric: 90% nou nascut, 80% la tanar, 70% la varstnic occiput la
Lungimea coloanei vertebrale este data in 35% de inaltimea DIV vertebra a2a
sacrata
Segmentul posterior al CV
Posterior de LLP se afla

canalul rahidian
in care se gaseste maduva spinarii
(in sacul dural)
C3  L1-L2
Care se continua cu coada de cal
Segmentul posterior
Pedicul vertebrali= structuri care unesc
arcul vertebral de corpul vertebral
Lame vertebrale= continua arcul
vertebral, se unesc posterior si definesc
aceasta structura; pe marginea lor se
insera ligamentele galbene
Apofizele transverse (procesul
transvers)= structura osoasa care
poerneste de la locul de unire intre
lamele vertebrale si pediculii vertebrali
La nivel cervical C3 – C6 apofizele
transverse sunt perforate cranio-caudal
formand canalul cervical in care se afla
artera vertebrala si nervul Francois-
Frank; acest tunel se afla la o distanta de
3-6 mm de articulatia unco-vertebrala si
de 2-3 mm de articulatiile interapofizare
a 2 vertebre vecine a a caror deformari
artrozie genereaza manifestarile specifice
spondiozei cervicale
Segmentul posterior
Apofiza spinoasa (procesul spinos)
Lama osoasa situata postero-median
vertebral
Apofiza spinoasa C7 este palpabila si
constituie reper clinic
Procesele spinoase sunt orientate
aproape vertical la nivelul T6 – T9, au o
orientare spre posterior C3-C7, oblica T1-
T5, spre posterior T 10 – T12, la nivel
lobar procesele spinoase sunt
voluminoase, rezistente (L1)
Articulatiile interapofizare posterioare
se formeaza prin suprapunerea
proceselor articulare superioare si
inferioare a 2 vertebre supra si
suadiacente; sunt articulatii cu capsulo-
ligamentare, sinoviale, prezinta meniscuri
Canalul rahidian = spatiu rezultat prin suprapunerea vertebrelor,
delimitat intre corpul vertebral si arcul vertebral posterior, in care se
gaseste maduva spinarii, respectiv radacina (ant si post) nervului spinal
Gaura de conjugare sau Foramen/ Canalul radicular = spatiu care se
delimiteaza intre 2 pedicului vertebrali a doua vertebre supra si
subiacente; prin acest spatiu iese pachetul vasculo-nervos din rahis,
continand nervul rahidian
La iesirea din gaura de cojugare avem de a face cu nervul spinal
Reces lateral = spatiu aparut intre pedicul si corpul vertebral
Hernia de disc Definite
Hernia de disc (HD)1,4-10, este procesul
HD anterioara, laterala, posterioara patologic prin care fragmente din nucleul
pulpos dilacerează, rup, fibrele inelului fibros și
ajung în contact cu rădăcina unui nerv spinal
(determininand o radiculopatie).
HD anterioara si posterioara
-Inspre canalul rahidian intraspinala/rahidiana (subligamentara, extraligametara)
-Intraforaminala (in gaura de conjugare)
--extraforaminala (sub musculatura santurilor vb)
--excluse
Sindroamele clinice in HD
Sindrom Vertebral1,4-6 acesta este de două feluri:
a) Sindrom Vertebral Static (SVS)
b) Sindrom Vertebral Dinamic (SVD)
A) Sindrom Vertebral Static (SVS):
Urmărește analiza aliniamentului și posturii coloanei vertebrale cervico-dorso-lombare (CDL)
atât în plan frontal cât și în plan sagital
Normal: observăm curburile fiziologice ale coloanei vertebrale: lordoza cervicală, cifoză dorsală
și lordoză lombară (în plan sagital/antero-posterior) fară tulburări de statică în plan frontal
Patologic: pot apărea în plan sagital:
Pierderea lordozei cervicale
Accentuarea cifozei dorsale (de exemplu în spondiloza cervicală)
Pierderea de lordoză fiziologică ( de exemplu în herniile de disc lombare – 90%)
Accentuarea lordozei fiziologice (de exemplu în herniile de disc lombare – 10%, reprezentând
un semn de gravitate; un alt exemplu mai frecvent de apariție îl reprezintă spondiloza lombară
în care asocierea accentuării lordozei fiziologice cu abdomenul evazat pe flancuri, voluminos
este denumit sindrom trofostatic
Patologic pot apărea în plan frontal:
Atitudine scoliotică ( cu caracter reversibil, specifică herniei de disc) respectiv scolioză (cu
caracter ireversibil, specifică scoliozelor structurale) ; notarea acestora se face după
convexitatea lor, de exemplu vom spune scolioză dorsală dreaptă ( în loc de scolioză dorsală
dextro-convexă), sau scolioză cervico-dorsală dreaptă și lombară stângă (în loc de scolioză
cervico-dorsală dextro-convexă și lombară sinistro-convexă)
Clinic
• Sindrom Vertebral Dinamic (SVD): analizează mobilitatea activă a
coloanei vertebrale CDL pe principalele direcții de mișcare ale
acesteia: flexie (F), extensie (E), inflexiuni laterale (IL) dreaptă ( se
apleacă spre dreapta IL dr) și spre stângă (IL stg)
• Notă: rotațiile nu se testează.
• Notă: rotațiile asociate cu ridicarea de greutăți reprezintă mișcările
princeps de declanșare ale herniilor discale
• Patologic: poate apărea, de exemplu, într-o hernie de disc lombară
(HDL) dreaptă (dr) avem: anteflexie limitată, E limitată,IL limitate
dreapta mai mult ca stângă, notăm: ILdr>Ilstg
• Sindrom musculoligamentar (SML) 1,4-6 se referă la palparea atentă și
ușoară a musculaturii paravertebrale CDL, respectiv la decelarea
contracturii musculare, care ulterior se va nota.
• Notă: De exemplu în HDL dr avem contractură musulară
paravertebrală lombară dreaptă , sau contractură musculară
paravertebrală lombară dreapta >> stanga.
• Notă: tot prin palpare decelăm și nodulii de fibromialgie (noduli
miogelotici) care prin angorjarea unor filete nervoase pot fi implicați
în diagnosticul diferențial al unor radiculopatii dar mai ales ale
sciatalgiei; se cuvine a fi precizați tot aici dacă există.
• Sindrom dural (SD):1,4-10 este specific pentru HD și presupune a efectua manevre care
produc criză de spațiu în canalul medular, comprimând astfel și rădăcina nervoasă
afectată într-o HD
• Exemple:
• (1) Durerea care apara la nivelul coloanei C, D sau L la tuse sau strănut este specifică
SD pozitiv (+)
• (2) În HDC manevrele de elongație pentru rădăcinile C5-C8 sunt reprezentate de:
• manevra Lasegue a membrului superior - abductia maximă a brațului cu antebrațul
în extensie, determină durere în zona cervicală
• manevra Lasegue a gâtului - înclinarea și rotarea capului spre partea sănatoasă
determină durere în zona cervicală
• (3) În HDL clasică manevra
• Lasegue presupune ridicarea membrului inferior (MI) extins de către examinator
până la un unghi de 60-70 de grade. Dacă durerea care apare lombar manevra
Lasegue este pozitivă, avem SD +
• Note:
• Dacă MI este extins peste 70 de grade manevra de elongatie nu este patognomonică
• Dacă la executarea menevrei în mod corect durerea apare la ( sub) genunchi,
manevra nu este pozitivă deoarece acestă durere este produsă prin tensionaea
tendoanelor mușchilor ischio-gambieri
• Sindrom neuroradicular (SNR)1,4-10: este specific HD; se referă la
identificarea clinică a rădăcinii afectate după traseul durerii și mai
ales al peresteziilor (dacă acestea există); include precizarea inclusiv a
reflexului afectat (ROT) și respectiv a deficitului motor specific dacă
există (vezi mai jos, în detaliu, modificările găsite la examenul local,
SNR, în funcție de rădăcina nervoasă afectată).
• De expemplu:
• Note: se abreviază F pentru flexie, E pentru extensie, RE pentru
rotație externă, RI pentru rotație internă, abd pentru abducție, add
pentru adducție
La Membrul Inferior (MI) 1,4-13
(afectarea de) Rădăcină nervoasă S1 determină:
Durere: coloană lombară  fața posterioară coapsă fața posterioară gambă  călcâi deget V
ROT: reflex achilean
Deficit motor: flexie plantară ( mers talonat)
(afectarea de) Rădăcină nervoasă L5 determină:
Durere: coloană lombară  fața postero-laterală coapsă fața laterală gambă  antepicior (fața dorsală)
deget I
ROT: nu are
Deficit motor: flexie dorsală ( mers stepat)
Durere: coloană lombară  fața antero-laterală coapsă fața anterioară gambă  maleolă internă
ROT: reflex rotulian
Deficit motor: extensia genunchiului (blocarea genunchiului)
Durere: coloană lombară  fața antero-medială coapsă
ROT: nu are
Deficit motor: extensia genunchiului (blocarea genunchiului)
Durere: coloană lombară  iradiază inghinal
ROT: nu are
Deficit motor: flexia coapsei pe bazi
5) Sindrom neuro-psihic/ psiho-emotional (SP)1,4-10 dacă pacientul
prezintă agitație psiho-motorie, anxietate se noteza SP +
• 6*) Sindrom (dis) Funcțional (SF): deși nu este descris, propun și
existența acestuia; presupune evaluarea funcționalității ADL, IADL,
locomoție, precizarea limitărilor și în final ar rezulta gradul de
disfuncție locomotorie și de autoîngrijire.
•
Hernia de disc Lombara
Fazele HD
- Faza I:
Anatomopatologic (dezorganizare DIV, IF), Clinic, Examen clinic obiectiv SV (S, D), SML, SP
- Faza II: Lumbago discogen
Anatomoptologic (inclavare DIV in IF), Clinic , Examen clinic obiectiv SV (S, D), SML, SD, SP
- Faza III: Hernie de disc propriu-zisa
Stadiul I Iritatie radiculara : forma algica= durere pe traseu radicular
Stadiul II Compresie (Protruzie) radiulara: forma algo parestezica = durere si parestezii pe traseu
radicular (bipolar)
Stadiul III Intrerupere radiculara: forma algo paretica sau algo plegica(paralizanta)= durere, parestezii,
deficit motor
,Examen clinic obiectiv: 1)SV (S, D), 2)SML, 3)SD, 4) SNR 5)SP
- Faza IV: Sechelara cronica Spondilo Discartroza = SPONDILOZA lombara
Faza I HDL: Incipientă
•
Anatomopatologic: dezorganizarea discului intervertebral (DIV) mai
exact a nucleului pulpos (NP) și a fibrelor din componența inelului fibros
(IF)
Clinic: simplă dezorganizare a structurilor DIV determină o lombalgie
Examen clinic obiectiv: evidențiază: SV (S, D), SML, SP
- poate apărea încă de la 20-25 de ani
Faza II HDL: Lumbago discogen
• Anatomoptologic: fragmente din NP se rup și pătrund/ se inclavează

între fibrele IF
• Clinic: durere lombară joasă de tip: lombalgie, lombosacralgie, dar
atenție durerea nu depașeste pliul fesier
• Obiectiv: SV (S, D), SML, (aici apare și) SD, SP
• Diagnostic diferențial cu lumbago vertebrogen (sindom fațetal,
stenoză de canal vertebral)
Faza III: Hernie de disc propriu-zisă
• Anatomoptologic: fragmente din NP se rup și pătrund/ se inclavează

între fibrele IF, apoi le rup trec de acestea și ajung în contact cu
rădacina unui nerv spinal
• Dacă contactul este doar simplă iritație rezultă stadiul I Iritativ
• Dacă contactul este compresiv rezultă stadiul II Compresiv
• Dacă contactul generează lezarea rădacinei cu lezarea acesteia rezultă
stadiul III De Întrerupere
• Clinic: durere lombară cu traseu descendent radicular, care poate
asocia parestezii și deficit motor specifice rădăcinii afectate (L2, L3, L4,
L5 sau S1) astfel:
Faza III: Hernie de disc propriu-zisă
• Stadiul I Iritatie radiculară: formă algică= durere pe traseu radicular

• Stadiul II Compresie (Protruzie) radiulară: formă algo parestezică = durere și parestezii pe traseu
radicular (cel mai frecvent durerile și paresteziile au caracter bipolar, adică sunt lombare si distal
pe traseul nervului spinal aferent rădăcinii afectate, de exemplu gamba și degetul mare pentru L5 ,
sau călcâi și degetul V pentru S1)
• Stadiul III Întrerupere radiculară: formă algo-paralizantă
• Cu 2 subforme:
• forma algo paretică (deficit motor cu forță musculară a mușchiului inervat de nervul aferent
rădăcinii lezate 1-4, de exemplu flexie plantară deficitară pentru S1)
• forma algo plegică (cu forță musculară a mușchiului inervat de nervul aferent rădăcinii lezate 0, de
exemplu imposibilitate de flexie plantara pentru S1)
•
• Examen clinic obiectiv: SV (S, D), SML, SD, SP (toate sindoamele)
Faza IV: Sechelară cronică: SPONDILOZA
• Segmentul anterior al coloanei vertebrale (care este delimitat de ligamentul longitudinal

anterior LLA și ligamentul longitudinal poaterior LLP) în care se gașește discul vertebral și
corpul vertebral, degenerează, nucleul pulpos și fragmentul discal degenerează, de multe
ori fragmentul migrat se ratatinează sau chiar dispare, corpurile vertebrale prezintă
fenomene de osteocondensare cu demineralizare subsecventă și apariția de osteofite
( fenomene artrozice și chiar de scădere a densității minerale osoase) generând discartroza.
• Segmentul posterior al coloanei vertebrale (care este delimitat posterior de ligamentul
longitudinal posterior LLP) în care se gășește arcul vertebral, pediculii, apofize transverse,
apofize spinoase, articulații interapofizare posterioare degenerează artozic generând
spondilartroza.
• Cum aceste fenomene de discartroză ( în compartimentul anterior) și spondilartroză (în
compartimentul posterior), se produc concomitent, acest rezultat patologic poartă
numele de spondiloză lombară.
Sindrom de coada de cal
• Deficit motor: parapareza flasca, spastica
• Deficit senzitiv: anestezie in sa, parestezii
• Tulburari sfincteriene: vezica neurogena de tip incontinenta, intestine
neurogene de tip retentie
Paraclinic HD
1. Radiografie coloana lombara (fata)
RMN coloana lombara
Terapie chirurgicala
Indicatiile chirurgicale
ale herniei de disc
1. Deficit motor recent instalat (24-48-72)

2. Sindrom de coada de cal recent instalat
3. Sindrom malingering
Tratament fiziatric hernia de disc
• Faza I, II : fizioterapie, medicatie: AIS, AINS, antialgice, miorelaxante,
+/_ sedative
• Faza III:
- Acut: Primele 7- 10 zile: repaus la pat, medicatie
- Subacut: 10-21 de zile: fizioterapie, medicatie
- Subcronic, cronic : kinetoterapie, fizioterapie, medicatie
• Faza IV: kinetoterapie, fizioterapie
Abordare integrativa, anatomo-clinica si fizio-patologica, a tratamentului conservator in hernia de disc
lombara; aspecte conceptuale si practice
(a) Initial MRI - C/H ratio = 51.6% (b) after 3 months - C/H ratio = 43.4%
Fig. 21
MRI objectified:
(c) after 6 months - C/H
spontaneous ratio = 20.5%
involution of
herniated masses
Abordare integrativ a, anatomo-clinica si fizio-pa tologica, a tratamentului conserv ator in hernia de disc lombara; aspecte conceptuale si practice
Fig. 10 (a) Modificarile relative de presiune/incarcare (gravitationala
sau/si suplimentara) la nivelul celui de al treilea disc lombar -
determinate prin manometrie intradiscala -, in diverse pozitii (dupa

Nachemson)
Kinetoterapie
Williams faza I si II
Bibliografie
• Cristina Daia- Examen local in recuperare, Ed Universitara, 2018
• Onose G. Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie. Editura
• Onose G. – Ghid de evaluare clinico-funcţională în RMFB, Ed.
Universitară „Carol Davila”, 2011
• Onose G., Padure L., ”Compendiu de Neuroreabilitare - la adulţi, copii
şi vârstnici Editura Universitara “Carol Davila”, , Bucuresti, 6: 205-244;
13: 436-450, 2008
Evaluarea coloanei
vertebrale
LP3
Cristina Daia
Stenoza de canal rahidian lombar
Definitie: reprezinta ingustarea dimetrului antero-posterior si respectiv transversal al

canalului vertebral lombar
-Φ antero-posterior  sub 10 mm STENOZA
-Φ transversal  sub 14 mm STENOZA
Stenoza de canal radicular (gaura de conjugare) = Φ antero-posterior sub 4 mm
Stenoza de reces lateral = Φ antero-posterior sub 3 mm
Cristina Daia
Varsta: dupa 50-60 de ani
Sex: predominant la barbati B:F= 4:1
Cauze:
Locale
 mecanism traumatic deformare a canalului rahidian cu ingustarea acestuia:
spondilolisteza, TVM
mecanism inflamator SA, guta, pseudoguta, Boala Paget, spondilodiscita,
amiloidoze, PAR: cresterea in volum a articulatiilor interapofizare posterioare
mecanism degenerativ, ARTROZA hipetrofie (crestere in volum) a articulatiilor
interapofizare posterioare care ingusteaza canalul rahidian; deformarea
inelului fibros vertebral
 Abarticulare: hipertrofia lig. Galbene
 Neoplazii
 Iatrogene: sechele postoperatorii, trat local cu CS
 Hipervitaminoze (F, D)
 Boli genetice: Down, Ehlers-Danlos, Displasia Fibroasa,
Cristina Daia
Stadializare clinico-functionala
1. Stadiul I, forma algica : Pacientul acuza dureri lombare, sau lombo-
sacrofesiere aparute in timpul mersului ortostatism (cand datorita
hiperlordozei fiziologice prin miscarea de anteflexie Φ antero-posterior scade
cu 2 -3 mm )  calmarea durerilor apare prin delordozare, pozitia cocos de
pusca Clinic: toate sindroamele pot apare inconstant
2.Stadiul II, forma algo-parestezica: pe masura accentuarii stenozei apar

fenomene algo-parestezice nesistematizate care survin zilnic sau pot fi
provocate de ortostatism si/sau mers, prelungite
Patognomonic: claudicatia neurogena :
parestezii si dureri la nivelul MI cu iradiere alternanta, nesistematizata, care
dispare cand pacientul delordozeaza, aparute la interval de mers variabil.
Durerea si paresteziile se opresc cand pacientul se opreste din mers!
Bolnavii se simt mai bine cand merg cocosati
Clinic: toate sindroamele pot apare inconstant
Cristina Daia
Stadializare clinico-functionala
3. Stadiul III, forma algo-paretica/plegica:
Deficit motor de tip paretic sau incoordonare, mers nesigur “ ca pe sticla”,
pacientii au senzatie de slabiciune musculara
Unii pacienti merg cu baza larga de sustinere
(mecanism: afectarea proprioceptiei radiculopatii multi-level)
Clinic: toate sindroamele pot apare inconstant
Romberg inconstant pozitiv
Poate aparea si sindromul de coada de cal
-Manevre de provocare : HIPERLORDOZA PRELUNGITA 15-20-30 MIN

-...mersul pe tocuri...
Cristina Daia
Dg +: CT, RMN coloana lombara
Dg diferential:
1. HDL
2. Sindrom fatetal
3. Arteriopatie obliteranta MI
4. PNP (CIDP), PNP DZ
5. Mielopatia/mielita
Tratament: recuperare faze 1 si 2;
chirurgical faza 3 Cristina Daia
DG DIFERENTIAL
Caracteristici clinice Claudicatia neurogena Claudicatia vasculara
Localizarea durerii Coapse, gambe, lombar si, Fese sau gambe
rar, in fese
Calitatea durerii Arsuri, morteala, carcei crampe/carcei
Factori agravanti Ortostatism, ambulatie, Orice activitate locomotorie!!!
extensie spinala
Factori de ameliorare Pozitia sezanda, ghemuit, Repaus in decubit
anteflexia lombara
Puls periferic si presiunea Normal Presiune sanguina scazuta
sanguina Puls diminuat sau absent
Posibile zgomote sau murmur
Modificari trofice/ale Absente de obicei Frecvente (paloare,cianoza, distrofie
pielii unghiala)
Modificari ale sistemului Incontinenta vezicala(rar) Impotenta
nervos autonom
Indice de claudicatie Variabil Fix
Mers pe bicicleta Posibil fara durere/ Durere
nedureroasa
Posturi de provocare Obisnuit Neobisnuite
Cristina Daia
Sindromul fatetal lombar
Varsta: dupa 30-50 de ani

Sex: predominant la barbati
Definitie: suferinta radiculara aparuta prin criza de spatiu in gaura de conjugare

cu efect compresiv cu punct de plecare la nivelul articulatiilor interapofizare
posterioare: luxatie a articulatiilor interapofizare, hipertrofie
Cristina Daia
Canalul rahidian = spatiu rezultat prin suprapunerea vertebrelor,
delimitat intre corpul vertebral si arcul vertebral posterior, in care se
gaseste maduva spinarii, respectiv radacina (ant si post) nervului spinal
Gaura de conjugare sau Canalul radicular = spatiu care se
delimiteaza intre 2 pedicului vertebrali a doua vertebre supra si
subiacente; prin acest spatiu iese pachetul vasculo-nervos din rahis,
continand nervul rahidian
La iesirea din gaura de cojugare avem de a face cu nervul spinal
Reces lateral = spatiu aparut intre pedicul si corpul vertebral
Sindromul fatetal
Cristina Daia
Mecanism:
Articulatia interapofizara posterioara
- Este o articulatie diartrodiala cu o sinoviala groasa care
prezinta invaginatii care din punct de vedere functional
se comporta ca doua „pseudo” meniscuri .
- In anumite conditii
1.Pacienti slabi, cu mm paravertebrala insuficienta, ce se
angajeaza in eforturi fizice intense
2. scolioze structurale
3. posttraumatic
Cristina Daia
Mecanism:
1. Aceste meniscuri se pot deplasa in spatiul dintre fatetele articulare generand
un blocaj similar celui care survine la nivelul genunchiului in cazul rupturilor de
menisc, pacientul ramanand blocat in anteflexie.
- Mm multifizi tractioneaza portiunea postero-inferioara a capsulei articulare
interapofizare impiedicand pseudomeniscurile sa se reinclaveze in spatiul
articular
2 deformarea unilaterala a ligamentelor galbene de ex in scoliozele structurale

duce la subluxatie unilaterala articulara cu diminuarea stabilitatii articulare
Iritarea filetelor radiculare duce la contractura mm reflexa severa
3. TVM: luxatia articulatitiilor interapofizare duca la ingustarea gaurii de
conjugare cu fenomene de iritatie radiculara inclusiv afectarea pachetului
vasculo-nervos
Cristina Daia
Clinic:
Barbat 30-50 de ani,
aspect gracil, fara conditie fizica, pregatire sportiva
Se angajeaza intr-un efort fizic spontan
Pacientul este blocat in anteflexie la incercarea de a reveni prin extensia
coloanei
Clinic:
- Scade mobilitatea coloanei pe partea afectata F, E, IL
- SVD : F libera, E imposibila, SML, SNR, nu au SD!
- Cronicizarea fenomenului prin proces iritativ la nivelul radacinii duce la
fibroza de teaca radiculara (nerv rahidian) cu dureri cronice lombare cu
iradiere la nivelul MI
Cristina Daia
Dg: CT, RMN col vb lombara

Dg dif:
1. HDL,
2. Sindrom de canal vb ingust
Tratament: manipulari vertebrale
- Chirurgie spinala: NCH - recalibrare
Cristina Daia
Traumatismul vertebro-medular
Definitie
Traumatismele vertebro-medulare (TVM) reprezintă injuria traumatică
a măduvei spinării (prin intermediul/ implicit şi a structurilor care o
conţin) care generează permanent sau tranzitor diminuarea sau
• pierderea funcţiilor somatice (motorii, senzitive) şi
• autonome sublezional
Cristina Daia
Segmentul posterior al CV
Posterior de LLP se afla

canalul rahidian
in care se gaseste maduva spinarii
(in sacul dural)
C3  L1-L2
Care se continua cu coada de cal
Sindrom de secţiune medulară completă
• hiperestezie (tactilă şi dureroasă) la nivel (supra) lezional „senzatia de
corset”
• anestezie completă localizată sublezional
• deficit motor complet sublezional
TVMC: tetraplegie
TVMT: paraplegie
• tulburări ale controlului sfincterian şi sexuale, vegetative
Cristina Daia
Sindrom de secţiune medulară „incompletă”
• hiperestezie (tactilă şi dureroasă) la nivel (supra)lezional „senzatia de

corset”
• hipoestezie sau/şi anestezie dermatomale sublezional
• deficit motor parţial sau/şi complet miotomial sublezional
• tulburări ale controlului sfincterian şi sexuale
Cristina Daia
Evaluarea Frankel
A – complet (plegie + anestezie + denervare autonomă)
B – sensitive only (are crutare sacrata: sensibilitate perinealăS 4-5,
contracţia sfincterului anal)
C – motor useless (crutare sacrata+forţa sub niv. leziunii sub 3 pt.
majoritatea miomerelor)
D – motor usefull (crutare sacrata + forţa sub niv. leziunii peste 3 pt.
majoritatea miomerelor)
E – complete recovery (crutare sacrata +forţa 5 pentru toate
segmentele, control sfincterian, etc.)
Cristina Daia
Evaluarea AIS
AIS adică American spinal cord injury association (asia)
Impairment Scale
Presupune calcularea a 2 scoruri AIS

• AIS senzitiv
• AIS motor
MIELOMER = segmentul din măduvă aferent unui radacini
CLINIC, UNUI MIELOMER ÎI CORESPUND:
• 1 dermatom = zonă cutanată inervata senzitiv de rad posterioara
• 1 miotom = grup de muşchi inervaţi de rad anterioara a unui
nerv spinal
Cristina Daia
Cristina Daia
Scor AIS senzitiv
1. sunt 28 de dermatoame de la C2
până la S4-5, pe o parte a corpului,
28 pe cealaltă, in total bilateral sunt
56 de dermatoame
2. Se testeaza fiecare dermatom pentru
• sensibilitatea tactila atingere
usoara (light touch)
• dureroasa intepare (pin prick)
3. Se noteaza
• 0 pentru anestezie
• 1 pentru hipo/hiperestezie
• 2 normal
• NT netestabila
4. Dematoame de baza: C2, C6, C7, C8,
T4, T10, L1-S5
5. Scor total 224 puncte
Cristina Daia
Cristina Daia
Scorul AIS motor
1. sunt 20 de miotoame
2. Se testeaza forta musculara pt
fiecare miotom si se noteaza
conf scalei MRC cu un punctaj
de la 0 la 5
3. Miotoamele testate
 Pt MS C5,C6,C7,C8,T1 stga dr
 Pt MI L2, L3,L4,L5,S1 stga dr
4. Scor total 100 puncte
5 puncte pentru fiecare miotom
(50 pentru MS si 50 pt MI)
Cristina Daia
Evaluarea fortei musculare
MRC
• 0 Nu se produce contracţie musculară
• 1 Contracţia musculară este slabă, abia perceptibilă, ineficace, dar există (palpabila)
• 2 Forţa musculară slabă: contracţia musculară reuşeste sa deplaseze segmentul de

membru parţial şi numai dacă acesta este scos de sub incidenţa gravitaţiei
• 3 Forţa musculară satisfăcătoare: contracţia musculară reuşeste ca deplaseze
segmentul de membru pe toată amplitudinea de mişcare având împotrivă doar
rezistenţa gravitaţională
• 4 Forţa musculară bună: contracţia musculară reuşeste ca deplaseze segmentul de
membru pe toată amplitudinea de mişcare dar impotriva unei rezistenţe moderate
• 5 Forţă musculară normală; contracţia musculară realizează deplasarea segmentului
de membru pe toată direcţia de mişcare, împotriva unei rezistenţe suficiente
Cristina Daia
Cristina Daia
Diagnostic
–.................natura deficitului motor ........

–Frankel ...............
–cu nivel neurologic .........
–post traumatism vertebro-medular nivelul?
–Prin ..................cauza accidentului
• Nivelul neurologic: senzitiv/ motor = cel mai caudal segment care păstrează sensibilitate/ forţă intactă bilateral
Cristina Daia
Diagnostic
• Tetraplegie Frankel A cu nivel neurologic C5 post TVMC (fractura
luxatie C5/C6 operata) prin plonjon in apa
• Paraplegie Frankel C cu nivel neurologic T10 post TVMT (fractura T10
operat) prin accident rutier
Cristina Daia
Bibliografie
• Onose G. Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie. Editura Medicală, Bucuresti,
Romania, 2008
• Onose G. – Ghid de evaluare clinico-funcţională în RMFB, Ed. Universitară „Carol Davila”,
2011
• Onose G., Anghelescu A. - Ghid de diagnostic şi tratament şi reabilitare în suferinţe după
traumatisme vertebro-medulare, Ed. Universitară „Carol Davila”, 2011
• SCIF "Spinal Cord Injury Facts". Foundation for Spinal Cord Injury Prevention, Care &
Cure. http://www.fscip.org/facts.htm, .June 2009
• http://asia-spinalinjury.org/
• Onose G., Padure L., ”Compendiu de Neuroreabilitare - la adulţi, copii şi vârstnici Editura
Universitara “Carol Davila”, , Bucuresti, 6: 205-244; 13: 436-450, 2008
Cristina Daia
Evaluarea membrului inferior
Lp 4
Dr. Cristina Daia

Examenul local / Evaluarea pacientului cu PATOLOGIE DE ȘOLD
(postraumatică, degenerativa)
I.Durerea1,4-6,12-19, 27-31 notează oricare dintre elementele:

Spontană: în decubit, ortostatism, mers pe teren plat, urcat scări (specifică șoldului care a pierdut unghiurile
funcționale)
Provocată:
manevră specifică de provocare a durerii la nivelul șoldului se numește Patrick: și reprezintă durerea apărută în
șold datorită mobilizării articulațiiei coxofemurale prin combinația mișcărilor de flexie abducție si rotatie externă,
respectiv flexie adducție și rotație internă; dacă apare durere la acestă manevră se notează Patrick pozitiv +
presiune la nivel peritrohanterian, parasacrat;
Sensibilitate la palpare peritrohanterian, coarda adductorilor
Caracterul durerii:
mecanic ( la mers, solicitare mecanică),
inflamator (în repaus, se trezește cu durere, îl trezește noaptea din somn, are redoare matinalăde peste 30 de
minute),
mixt
Dr. Cristina Daia

Examenul local
II Inspectia 1,4-6,12-19, 27-31 aici se precizează dacă există
• atitudine vicioasă în clinostatism sau în decubitul ventral de „flexum de șold” adică
atitudine vicioasă de flexie inconștientă a coapsei pe bazin, în grade variabile, după
gravitatea coxartrozei; această atitudine vicioasă numită flexum de șold poate fi
corectabilă sau altfel spus "reductibilă" sau necorectabilă, iereversibilă adică "flexum
ireductibil"; mecanismul apariției acestei posturi în coxartroză îl reprezită scăderea
presiunii intra-articulare și implicit al durerii de șold prin flexia acestuia, avem deci de
a face cu o postură antialgică în timp prin menținerea acestei posturi vicioase un timp
îndelungat apar contracturi la nivelul mușchilor adductori și rotatori și a ileopsoasului
(flexum reversibil), care contracturi menținute prelungit prin menținerea
întrepătrunderii fibrelor de actină și miozină și consumarea proteinelor contractile cu
reorganizarea și depunerea de țesut fibros se transformă în retractură (adică o
contractură musculară ireversibilă) a mușchilor citați, constituindu-se flexumul
ireversibil. În final atitudinea vicioasă șoldului va fi Flexie (F), Adduție (Add) și Rotatie
externă (RE)
• la palpare a masei musculare prezentă contracturilor la mușchii adductori, cvadriceps
• pe scurt notăm existența atitudinii vicioase în F, Add și RE, flexumului de sold
reductibil sau ireductibil , „coarda mușchilor adductori dacă e palpabilă”
Dr. Cristina Daia

III. Măsurători 1,4-6,12-19, 27-31
• sunt importante evidențiind obiectiv hipotrofia, hipotonia musculară dar și
alte tulburări (tromboflebită de ax femuro popliteu asociat, edem post
traumatic, sau post operator, ș.a.)
• ce măsurăm:
Diametrul coapselor:
• Se stabilesc întâi repere simetrice prin însemnare cu pixul la nivelul
coapselor bilateral: 10-15-20 cm superior de limita superioară a rotulei;
alegem 10-15-20 de cm în funcție de înalțimea pacientului; distanța este
aleasă astfel încât să permită măsurătoarea la ½ coapsei; apoi se masoară
cu o ruletă circumferința coapselor bilateral și se notează valorile obținute
Diametrul gambelor
• Se stabilesc întai repere simetrice prin însemnare cu pixul la nivelul
gambelor bilateral: 10-15-20 cm inferior de limita superioară a rotulei;
alegem 10-15-20 de cm în funcție de înalțimea pacientului; distanța este
aleasă astfel încât să permită măsuratoarea la mijlocul gambei ("the belly
of the muscle" gastrocnemian); apoi se masoară cu o ruletă circumferința
gambelor bilateral și se notează valorile obținute
Dr. Cristina Daia

Lungimea MI
• Se face o primă măsurătoare de la spina iliacă antero-superioară (SIAS)
la maleola internă bilateral ( pentru a evidenția diferențe efective de
lugime datorate MI: coxartroză, gonartroză, intervenții ortopedice pe
șold – tije Ender, șuruburi, ș.a.) și se notează valorile obținute
• Se face o a doua măsurătoare de la ombilic la maleola internă bilateral
(pentru a evidenția diferențe efective de lugime datorate asimetriilor
de bazin, scoliozelor structurale ș.a.) și se notează valorile obținute
Dr. Cristina Daia

IV.Bilanțul articular (Mobilitate)
V. Bilanțul muscular (Forța musculară)
Dr. Cristina Daia

Evaluarea articulatiei coxofemurale
Articulatie sferoidala (enartroza) cu 3 grade de libertate)

 F/E, Abd/Add, RI/RE Circumductie
F/E = se fac in plan sagital in jurul unui ax transversal care trece prin marele trohanter
Flexie activa: 90 cu genunchiul extins, 120 cu genunchiul flectat
• Iliopsoas
• Drept anterior
Accesori: croitor, TFL, m.add, m. pectineu
Exensie activa: 20 cu genunchiul extins, 10 cu genunchiul flectat
• Fesier mare
• Semitendinos
• Semimembranos
• Biceps femural
Dr. Cristina Daia

Abd/Add = se realizeaza in plan frontal/ vertical in jurul unui ax antero-posterior

care trece prin centrul capului femural
Abd activa: 45
• Fesier mijlociu
Add activa: 45
• Adductor lung
• Adductor scurt
• Adductor mare
• Pectineu
• Gracilis
RI/RE = se realizeaza in in plan transversal in jurul unui ax vertical care trece prin capul femural
RI activa : 30
• Fesier mic
• Tensorul fasciei lata
RE activa: 45
• Fesier mare
• Obturator extern
• Obturator intern
• Pătrat lombar
• Piramidal
• Geamăn superior
• Geamăn inferior
Dr. Cristina Daia

VI. Stabilitatea șoldului 1,4,27,33
Este dată de:
1) factori articulari, osoși: coaptarea suprafețelor articulare, oblicitatea axului
acetabular
2) factori ligamentari:
Ligamentul iliofemural ( limitează E, Abd, RE)
Ligamentul pubo-femural ( limitează Abd, RE)
Ligamentul ischio-femural (limitează RI, Add)
Ligamentul rotund a capului femural (susține capul femural în acetabul)
Notă: Șoldul este o articulație cu conducere ligamentară.
3) Factori musculari
Balanţa lui Pauwels
- stabilitatea antero-posterioară este dată de mușchiul fesier mare
- stabilitatea latero-laterală este dată de mușchiul fesier mijlociu (antagonizat de
mușchii adductori)
- menținerea capului femural în cotil este dată de mușchii pelvi-trohanterieni
În ortostatism șoldul trebuie să fie extins, în poziție indiferetă pentru abducție-
adducție și rotații; extensia este limitată de ligamentul ilio-femural care apasă capul
femural în cotil, denumit și ligamentul poziției ”în picioare”
Unghiul normal dintre diafiza femurală şi colul femural = 125-135°
Coxa vara – unghiul < 120°
Coxa valga – unghiul > 140° Dr. Cristina Daia
• VII. Funcțional: Examenul mersului
• Poate fi normal sau se observă dacă pacientul are cadența pasului
asimetrică, dacă încarcă predominent pe MI sănatos pentru al proteja
pe cel bolnav, dacă are o atitudine vicioasă de flexum de șold la mers.,
dacă folosește sau nu dispozitiv asistiv (cârja, baston), în ce mână îl
ține ( homolaterală sau controlaterală articulației afectate), ș.a., în
final rezultând gradul de disfuncție locomotorie
Dr. Cristina Daia

Evaluarea clinico-functionala în coxartroza
I. Stadiul inițial presupune:
Durere: în ortostatism sau mers prelungite, inclusiv pe
teren accidentat/ senzația de oboseală musculo-
ligamentară locală; durerea are caracter mecanic
- Durere la flexie maxima de sold, incheierea la
sireturi, durere dupa mers prelungit pe teren
accidentat
Mobilitate: Redoare ușoară adică reducerea
amplitudinilor de lux articulare
Radiografie: osteofite, osteocondensarea sprâncenii
acetabulare
Funcțional: normal
Dr. Cristina Daia

II. Stadiul evoluat presupune:
Durere: în ortostatism sau mers pe distanțe medii, mai
ales la urcare de scări, dar și în repaus; durerea are
caracter mecanic
Mobilitate: Redoare moderată adică reducerea
amplitudinilor de mobilizare curenta 80-100 de grade
Dimensiuni: scăderea diametrului coapsei afectate
( hipotrofie de cvadriceps aferent prin inutilizare) +/_
gamba de aceeași parte cu coxartroză
Radiografie: pensarea spațiului femuro-acetabular
Functional: - postură vicioasă flexum reductibil prin
contractură în principal a musculaturii adductoare
- ușoară șchiopătare prin încarcarea
predominentă a MI sănătos
Dr. Cristina Daia
asistiv (baston, carje)
III. Stadiul invalidant presupune:
Durere: cvasipermanentă, predominant nocturnă; durerea
capătă caracter mixt
Mobilitate: Redoare severă adică reducerea marcată a
amplitudinilor articulare 45-60 de grade
Dimensiuni: scăderea diametrului coapsei afectate (hipotrofie
de cvadriceps aferent prin inutilizare) și a gambei de aceeași
parte cu coxartroza; scurtarea MI aferent
Radiografie: dispariția spațiului femuro acetabular, geode,
ankiloză
Funcțional:
- postură vicioasă flexum ireductibil (retractură musculaturii
adductoare,
flexoare)
-schiopătare, mers imposibil fără dispozitiv asistiv (baston,
Dr. Cristina Daia
carje)
OBIECTIVELE programului de recuperare
1. Ameliorarea DURERII (si inflamator, inerent).

2. Ameliorarea functionala:
 obtinerea unei stabilitati articulare de buna calitate,
 ameliorarea mobilitatii articulare (obtinand unghiurile functionale),
 Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers (echilibrarea balantei
agonisti/antagonisti: coordonare, echilibru, abilitate).
3.Terapia afectiunilor ( cardio-respiratorii, digestive, infectioase, etc) asociate.
4.Structurarea unui program de profilaxie secundara/terţiara adaptat
pacientului in cauza, cu scopul de a creste calitataea vietii pacientului
5.Reinsertia socio-profesionala si familiara a pacientului (inclusiv colaborare
cu familia acestuia)
Dr. Cristina Daia
Program de recuperare
Metode kinetice
1. Posturari
2. Tonifiere musculara
m fesieri
3. Relaxarea / decontracturarea muculara
4. mm adductori
5. Mobilizarile articulare
6. Corectarea mersului
Terapie ocupationala:
inot, ciclism, ski
Dr. Cristina Daia
Reguli de igiena ortopedica a soldului
1. Reducerea sau menţinerea greutăţii corporale sub greutatea ideală;
2. Evitarea ortostatismului si a mersului pe jos prelungite („mersul este cel mai
prost exerciţiu pentru un coxopat”);
3. Mersul cu sprijin in baston (in mâna opusă pentru stadiile iniţial şi evoluat- ca
şi pentru stadiul final, invalidant, in majoritatea cazurilor; in mâna
homolaterală pentru stadiul final, invalidant, in cazurile severe, cu dureri şi
disfuncţionalitate accentuate);
4. Evitarea mersului pe teren accidentat;
5. Evitarea schiopătării printr-un control voluţional al mersului (şi prin
antrenamentul kinetic al controlului muscular dinamic);
6. De cel puţin două ori pe zi va realiza un repaus postural la pat cu articulaţiile
coxofemurale întinse;
7. Se vor prefera deplasările pe bicicletă (dacă nu există şi o suferinţă a coloanei
vertebrale asociată);
8. Se vor purta pantofi cu tocuri (joase şi) moi (crep, microporos);
9. Se va corecta orice inegalitate a membrelor inferioare de la 2 cm în sus;
10. Se va executa de cel putin două ori pe zi programul de kinetoterapie pentru
şold. Dr. Cristina Daia
Diagnostic diferential
durere de sold
1) Congenitale: Displazia acetabulară
2) Post traumatice: fracturi de col femural, pertrohanteriene (femei,
osteoporoză), de cotil, luxații
3) Tumori: osoase sold, Boala Paget a osului
4) Ischemice: Necroză aseptica de cap femural
5) Degenerative: coxartroză
6) Neurologie: Radiculopatie (HD)
7) Inflamatorii: spondilită ankilozantă (SAP), PAR (poliartrită reumatoidă)
8) Abarticulare: Periartropatia de șold, bursită pertrohanteriană,
tenomiozite, hematoame musculare
9) Infecțioase: Coxită TBC
10) Algoneurodistrofia de șold
11) Afecțiuni ale micului bazin (tumori)
12) Hernii inghinale, femurale
13) Afecțiuni renale și alteleDr. Cristina Daia
Examenul local al pacientului cu PATOLOGIE DE GENUNCHI (postraumatică,
degenerativă)
I.Durerea 1,4-6,12-19, 27-31
Spontană: în decubit, ortostatism, mers pe teren plat, urcat, coborât scări (specifică
gonartrozei)
Provocată: la mobilizarea rotulei:
Semnul rindelei: la mobilizarea rotulei tracționand-o proximal și respectiv distal; semnul
este pozitiv mișcarea acesteia este mult îngreunată ( datorită atrozei femuro-patelare) și
se simte senzația de fricțiune/ ”rindea”; normal patela se mobilizează ușor
Poza cu semnul rindelei
Soc rotulian: se prinde patela cu ambele mâini între degetele I si III iar cu indexul
(degetul II) se apasă rotula; semnul este pozitiv dacă rotula se înfundă ca și cum ar pluti
într-un lichid la apăsarea ei și revine la scăderea presiunii pe ea; semnifică prezența
lichidului intraarticular ( artrită de genunchi, hidartroză); normal nu există șoc rotuluian
la un genunchi sănătos
Sensibilitate la palpare interliniul articular, inserția pes anserinus ( frecvent dureroasă
datorită tendinitei de pes anserinus), spațiul popliteu ( posibil bombat datorită unui chist
popliteu), capul peroneului
Caracterul durerii:
mecanic (la mers, solicitare mecanică),
inflamator (în repaus, se trezește cu durere, redoare matinală prelungită de peste 30
de minute, îl trezește noaptea din somn),
Dr. Cristina Daia
mixt
II. Inspectie 1,4-6,12-19, 27-31

Aspectul genunchiului care poate fi:
Normal
Mărit de volum prin panicul adipos
Mărit de volum prin fenomene inflamatorii: edem, rubor asociind dolor și funcțio laesa
Atitudine vicioasă:
flexum genunchi = redoare ireversibila de genunchi la un anumit grad de
flexie a acestuia
deposturare în valg ( genunchi în X) sau var (genunchi in paranteze)
Dr. Cristina Daia

• III. Măsurători 1,4-6,12-19, 27-31
•
• Diametrul coapselor +/- 10-15-20 cm superior/ inf rotula ( așa cum s-a
detaliat la examenul articulației șoldului)
• Diametrul gambelor (idem)
• Lungimea MI
• de la SIAS- maleolă internă bilateral
• de la ombilic la maleola internă bilateral
Dr. Cristina Daia

• IV.Bilanț articular Mobilitate
• V. Bilanț muscular (Forta musculara Scala MRC)
Dr. Cristina Daia

Evaluarea articulatiei genunchiului
Articulatie condiliana cu un singur grad de libertate

 F/E
F activa 0135
• Semitendinos
• Semimembranos
• Biceps femural
E 135 0
• Cvadriceps
Datorita faptul ca condilul medial este mai mare si mai jos decat cel lateral la miscarea
de F maxima se vor asocia cateva grade de RE iar la exetensia maxima cateva grade de
RI
Dr. Cristina Daia
VI. Stabilitate 1,4,27,33
Stabilitate pasivă (ligamente):
Stabilitatea axială a genunchiului: ligamentele colaterale tibial si fibular
Stabilitatea antero-posterioară: ligamentele încrucișate ant si post
Stabilitatea genunchiului în hiperextensie: cvadriceps
Structurile capsulo-ligamentare asigură stabilitatea pasivă (numai chirurgia poate trata
rupturile ligamentare)
Stabilitate activă ( mușchi):
Structurile musculare aigură stabilitatea activă ( kinetoterapia poate îmbunătății
stabilitatea activă tonifiind structurile musculare, cvaricepsul în acest caz)

Dr. Cristina Daia
• VII. Funcțional - examenul mersului 1,4,27,30
• Poate fi normal sau se observă dacă pacientul are cadența pasului
asimetrică, dacă încarcă predominent pe MI sănatos pentru al proteja
pe cel bolnav, dacă are o atitudine vicioasă de flexum de genunchi la
mers, dacă folesește sau nu dispozitiv asistiv ( baston), în ce mână îl
ține ( homolaterală sau controlaterală articulației afectate), ș.a.
Dr. Cristina Daia

Evaluarea clinico-funcțională în gonartroză
Stadiul inițial
Durere: în ortostatism sau mers prelungit, inclusiv pe
teren accidentat mai ales la coborârea de scări:
durerea are caracter mecanic
Mobilitate: conservată sau redoare discretă; apar
cracmente la mobilizarea genunchiului
+/_ afectarea stabilității genunchiului: incapacitatea
de înzavorare/ blocare a genunchiului (acesta scapă
la mers)
Radiografie: osteofite, ascensionarea spinelor
tibiale în spațiul intercondilian
Funcțional: normal ( la examenul mersului pe teren
plat)
Dr. Cristina Daia
Stadiul evoluat
Durere: intensă în ortostatism sau mers pe distanțe
medii: durerea are caracter mecanic/ mixt
Aspect: genunchi deformați, măriți de volum
Dimensiuni: Hipotrofie, hipotonie de cvadriceps, în
consecintă scăderea diametrelor gambei, +/- coapsei
aferente genunchiului afectat
Mobilitate: Redoare moderată (reducerea amplitudinilor
de mobilizare curentă) , cracmete la mobilizare
Radiografie: pensarea spațiului femuro tibial (frecvent
intern)
Funcțional: - postură vicioasă (flexum reductibil)
ușoară șchiopătare prin încărcarea predominentă a MI sănatos la
examenul mersului pe tern plat
Dr. Cristina Daia
Durere: cvasipermanente, în repaus durerea are

caracter mixt
Aspect: articular modificat, deformare articulară,
deposturare severă în var sau în valg
Mobilitate: Redoare severă (reducerea marcată a
amplitudinilor articulare)
Dimensiuni: Hipotrofie, hipotonie de cvadriceps, în
consecintă scăderea diametrelor gambei și a coapsei
aferente genunchiului afectat; scăderea în dimensiuni
a MI aferent
Radiografie: dispariția spatiului femuro-tibial, geode,
ankiloză
Funcțional: -postură vicioasă (flexum ireductibil)
șchiopătare, mers imposibil fără
Dr. Cristina Daia dispozitiv asistiv (baston, cârje)
OBIECTIVELE programului de recuperare
1. Ameliorarea DURERII (si inflamator, inerent).

2. Ameliorarea functionala:
 obtinerea unei stabilitati articulare de buna calitate,
 ameliorarea mobilitatii articulare (obtinand unghiurile functionale),
 Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers (echilibrarea balantei
agonisti/antagonisti: coordonare, echilibru, abilitate).
3.Terapia afectiunilor ( cardio-respiratorii, digestive, infectioase, etc) asociate.
4.Structurarea unui program de profilaxie secundara/terţiara adaptat
pacientului in cauza, cu scopul de a creste calitataea vietii pacientului
5.Reinsertia socio-profesionala si familiara a pacientului (inclusiv colaborare
cu familia acestuia)
Dr. Cristina Daia
Metode kinetice folosite
1. Posturari
2. Tonifiere musculara
m cvadriceps
3. Asuplizare musculara/relaxare
m ischiogambieri
4. Mobilizare articulara
Terapia ocupationala: inot, ciclism, canotaj

Dr. Cristina Daia
Diagnostic diferential
durere de genunchi
1. Boli inflamatorii
• PAR
• SAP
• Artrita reactiva
• Artrita psoriazica
• Guta
• Codrocalcinoza
2. Insuficienta aparatului ligamentar
3. Rupturile de menisc
4. Tendinita de pes anserinus/ insertita
5. Chistul politeu
6. Condromalacia patelei
7. Osteocondrita disecanta
Dr. Cristina Daia

Reguli de igiena ortopedica a genunchiului
Decalogul regulilor de profilaxie secundară „igiena ortopedica a genunchiului” (după Sbenghe, 1987)
1. Greutatea corporală- normală (sau subideală);
2. Evitarea ortostatismului sau/şi a mersului prelungite;
3. Evitarea mersului pe teren accidentat;
4. Mersul cu sprijin in baston;
5. Evitarea pozitilor de flexie maximă la nivelul genunchilor (genuflexii, stat „turceşte”);
6. Evitarea menţinerii prelungite a unei anumite pozitii a genunchilor;
7. Mişcări libere de flexie/extensie (pentru „încălzirea”genunchilor) după un repaus prelungit (intr-o
anumită poziţie a acestora) sau/şi înainte de trecerea in ortostatism;
8. Corectarea cu susţinătoare plantare (talonete) a piciorului plat;
9. Evitarea (purtării) tocurilor înalte;
10. Evitarea traumatismelor directe (lovituri, stat în genunchi).
Dr. Cristina Daia

Examen local al pacientului cu patologie de gleznă-picior
1.Durerea 1,4-6,12-19, 27-31

Spontană:
radiculalgie (L5 degetul mare, S1 degetul V ),
mialgie,
cauzalgie (în AND însoțită eventual de tulburări vaso-motorii),
talalgie (la adolescent bilateral poate sugera un debut al spondilitei ankilozante;
la adulți și vârtnici unilateral posibil sugerează existența tendinitei achileene
degenerative sau a unui pinten calcanean),
metatarsalgie ( la femeie post menopauză posibil fracturi ale metatarsienelor pe
fond de osteoporoză, la adult posibil fracturi metetarsiene; posibil picior escavat
la femei cu purtarea de tocuri excesiv de înalte și sprijin predominant pe
metatarsiene)
plantară: sindrom de tunel tarsal, fasciită plantară, ș.a, purtarea de încălțăminte
necorespunzătoare ( cum ar fi acei pantofi ”balerini” care nu respectă arcul
longitudinal plantar, picior plat)
Provocată: la presiune, mobilizare articulară
Dr. Cristina Daia
Caracterul durerii: mecanic, inflamator sau mixt
• II. Inspecție 1,4-6,12-19, 27-31
•
Aspect: se notează dacă apar asociat durerii
fenomenelor inflamatorii ( edem, rubor) ca în cazul afecțiunilor
post traumatice de gleznă – picior,
în algoneurodistrofie AND stadiul I
în piciorul căzut din unele hemiplegii, aspectul de var equin
Inflamarea articulației MTF I artrita tofacee, sau a halucelui
fenomene vegetative , tulburări vaso-motorii (culoare violacee, sudorație) ca în
AND stadiul II
pareza de sciatic popliteu intern ( picior căzut- deficit de flexeie plantară)
feneomene degenerative
artroza articulației metatarso-falangiene (MTF) I sau MONT
halux valg

Aspectul Bolții plantare 27
Arcul longitudinal plantar (ALP) = este format de următoarele trei elemente: maleola
internă, navicular, netatarso-falangiana 1 (MTF 1)
Picior plat = elementele ALP sunt coliniare (se recomandă purtarede pelote adaptative,
podometrie, toc fiziologic)
Picior escavat = accentuare ALP (sprijinul se face preponderant pe pe MTF, apare degetul
în ciocan) Dr. Cristina Daia
III. Bilanț articular
VI. Bilanț muscular
Dr. Cristina Daia

Evaluarea articulatiei gleznei
1. Articulatia talocrurala
2. Articulatiile intertarsiene (subtalara, talocalcaneonaviculara, calcaneo-cuboidala, transversala a
tarsului, cuneo-naviculara, intercuneene, cuboido-naviculara, cuneo-cuboidiana)
3. Articulatiile tarsometatarsiene
4. Articulatiile intermetatarsiene
5. Articulatia talotarsala
Biomecanica piciorului
F/E  A. Talocrurala
RI/ RE A. Intertarsiene ( A. Talocalcaneonaviculara)
Abd/ Add  A. Intertarsiene (A. Subtalara)
Inversie = Add + RI + un grad de F plantara
Eversie = Abd + RE + un grad de F dorsala (E)
Dr. Cristina Daia

Evaluarea articulatiei gleznei
F =45
• Triceps sural
E =20
• Tibial anterior
Inversia=35
• Tibial posterior
Eversia=15
• Peronier lung
• Peronier scurt
Dr. Cristina Daia
VII. Examenul funcțional 1,4,27,30
Examenul mersului pe tern plat ( normal, sau identificarea mersului
cosit cu piciorul căzut și deviat în var equin ca în unele hemiplegii)
Examenul mersului pe pe vârfuri
Pentru obiectivarea unui deficit motor cum ar fi imposibilitatea flexiei
plantare ca in pareza de SPI sau în radiculopatie S1
Examenul mersului pe pe călcâie
Pentru obiectivarea unui deficit motor cum ar fi imposibilitatea flexiei
dorsale ca în pareza de SPE sau în radiculopatie L5
Dr. Cristina Daia

Ce putem gasi? Cauze ale durerii plantare
• Degenerative - posturale: artroza MTF I (mont), halux valgus, picior
plat, picior escavat
• Abarticulare: tendinita achileană, pinten calcanean
• Posttraumatic: fracturile de stres ale metatarsienelor
• Boli inflamatorii: spondilită ankilozantă (SAP), PAR (poliartrită
reumatoidă), Artrită psoriazică, gută
• Boli neurologice: algoneurodistrofie (AND), mononeuropatia de
peroneal (sciatic popliteu extern, SPE), hemiplegia (drop foot), etc
Dr. Cristina Daia

Bibliografie
• Sbenghe T, Kinetologie profilactica terapeutica si de recuperare,
Editura Medicală, 1987
• Sbenghe T. – Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale
membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti, 1981
Dr. Cristina Daia

MODALITATI DE EVALUARE CUANTIFICATA A STATUSULUI CLINICO-
FUNCTIONAL LA NIVELUL MEBRULUI SUPERIOR
LP 5
Evaluarea umarului
Umărul se compune din 5 articulaţii care, d.p.d.v. morfologic se împart în:

- articulaţii adevărate, în număr de 3:
1. sterno-claviculară (diartroza) ;
2. acromio-claviculară (amfiartroza);
3. scapulo-humerală (SH) (enartroza/ sferoidala)  articulatie cu conducere
musculara
- articulaţii false, în număr de 2:
4. scapulo-toracică (sisartroza);
5. planul de alunecare subdeltoidian (bursa seroasă subacromio-deltoidiană);
D.p.d.v. funcţional, artic. : sterno-costo-claviculară, acromio-claviculară şi
scapulo-toracică formează "Centura scapulară".
Umarul este o articulatie cu conducere

musculara!
Dr. Cristina Daia
Evaluarea umarului
F/E se execută în jurul unui ax transversal ce trece prin centrul tuberculului

mare şi al cavităţii glenoide a scapulei, in plan antero-posterior
Flexie (antepulsie) 180 dintre care 90 in articulatia SH, 60 in scapulo-toracica, 30
din hiperlordoza lombara
• Deltoid (porţiunea anterioară)
• Coracobrahial
Extensie (retroducţie) activă = 50 - 60 ° ; pasivă = 90 °;
• Dorsal mare
• Rotund mare
• Deltoid (porţiunea posterioară)
Dr. Cristina Daia
Evaluarea umarului
Abd/Add se efectuează în jurul unui ax sagital (ant-post) ce trece prin partea inf. a capului humeral in plan
vertical
Cel mai frecvent luxaţiile se fac când braţul este abdus, deoarece în această poziţie capul humerusului apasă
pe părţile anterioare şi inferioare ale capsulei - care la acest nivel este foarte subţire şi neîntărită de
ligamente
Abducţie 0 = 180 ° - din care 90 ° în SH ; 60 ° prin bascularea scapulei - posibilă prin rotaţii
axiale de câte 30 ° în sterno-costo-claviculara SCC şi acromio-claviculara AC . Ultimele 30 ° se fac prin
înclinarea lat. a col.D-L când abducţia este facută de un singur membru sau prin hiperlordoza lombară, când
se abduc ambele braţe.
•Deltoid (porţiunea mijlocie)

•Supraspinos
Adducţie 180  0
•Pectoral mare
•Rotund mare
•Dorsal mare
Abducţie orizontală 90 F– 90 abd 90 grade
• Deltoid (porţiunea posterioară)

Adducţie orizontală 90 abd– 90 F
• Pectoral mare (fascicul sternal)
• Deltoid (porţiunea anterioară)
Poziţia corectă în funcţiune în care se imobilizează

Dr. Cristinaumărul
Daia este : flexie de 45°, abducţie de 60°, rotaţie de 0°.
Evaluarea umarului
RI/RE Rotaţiile se fac în jurul unui ax vertical ce trece
prin centrul capului humeral
Rotaţie externă: 0 – 900
• Subspinos
• Rotund mic
Rotaţie internă: 0 – 700
• Subscapular
• Pectoral mare
• Dorsal mare
• Rotund mare
Dr. Cristina Daia
Examen local umar
1.Durerea se notează oricare dintre elementele
Spontana: în repaus, în diferite activități uzuale zilnice cum ar fi
pieptănat, îngrijit barba, mustața, sprâncenele, spălat pe cap, inchis
breteaua la sutien
Se notează dacă durerea este însoțită de parestezii sau deficit motor, in
care caz avem în vedere:
• radiculopatie cervicală (mai ales dacă durerea este de tip cervico-
brahialgie, vezi examenul local mai sus),
• plexopatie sau mononeuropatie (mai ales dacă avem o brahialgie, se
face examen local specific)
Dr. Cristina Daia
Provocată:
• manevra prin care pacientul duce policele MS bilateral la apofiza C7: poate genera durere,
eventual însoțită de redoare pentru cumulul de mișcări F+Abd+RI (și ne sugerează ideea
afectării musculaturii responsabile de aceste mișcări, în special a rotatorilor interni)
• manevra prin care pacientul încrucișează mâinile la spate genera durere, eventual însoțită
de redoare pentru cumulul de mișcări mișcări E+Add+RE (și ne sugerează ideea afectării
musculaturii responsabile de aceste mișcări, în special a rotatorilor externi)
• la palparea masei deltoidului în porțiunea mijlocie se poate provoca durere in cazul în
care bursa subacromială este afectată;
• la palpare tendonului bicepsului brahial la trecerea sa prin culisa bicipitală (fața
anterioară a bratului) poate apărea durere în cazul tendinitei capului lung al musciului
biceps
Dr. Cristina Daia

• Caracterul durerii:
• mecanic ( la mișcare),
• inflamator (in repaus, se trezeste cu durere, il trezeste noaptea din somn)
• mixt (cvasipermanentă)
II. Inspectia aici se precizează dacă există aspect modificat prin hipotonie, hipotrofie sau amiotrofie
după caz a unor mușchi deltoid, supraspinos, subspinos, dințat anterior ș.a.
• atitudine vicioasă: umăr ”căzut” (subluxat);
III. Bilanțul articular (Mobilitate)
IV. Bilanțul muscular
Dr. Cristina Daia

Ce putem găsi? Cauze ale durerii de umăr:
• Abarticulare: PSH
• Posttraumatic: fracturi, luxații scapulo-humerale (SH)
• Degenerative artroza SH
• Boli neurologice: radiculopatie C5 sau C6 post hernie de disc cervicală,
plexopatie, mononeuropatie C5, C6, hemiplegia (umăr dureros,
luxație SH) ș.a.
• Alte patologii care dau durere iradiată sau referită în umăr: infarct
miocardic, litiază biliară, pneumonie ș.a.
Dr. Cristina Daia

I. Umăr dureros simplu (UDS).
UDS este un umăr la nivelul căruia percecepe durere

mai mică de 7 -10 zile= stadiul acut UDS
10-14 -21 de zile = stadiul subacut
3 săptămâni – sub 3 luni = stadiul sub-cronic UDCS
 dacă durerea persistă peste trei luni ( inclusiv cu intermitențe) acest stadiu se numește
umăr dureros cronic simplu (UDCS)
- Cauzele UDS pot fi inflamația, contractura structurilor:
• mușchilor rotatori (inflamația, contractura tendinită)
• capului lung al mușchiului biceps (inflamația, contractura tendinită)
• bursa subacromială (inflamație  bursita subacromială)
• teno-sinovit[
Dr. Cristina Daia

PSH stadiul UD(C)S
Cauze – inflamatie,
contractura
 Simtome
 Tratament: med + Fizio
-Durere c. mixt
- mobilitatea conservata ,
-sau redoare pe amplitudinile de lux
Dr. Cristina Daia
US(C)S
• -Simtome: durere moderată cu character mixt la nivelul structurilor
afectate eventual contractură a mușchilor incriminați (de principiu nu
avem redoare articulară)
• - Tratament: medicație (AINS, +/-AIS, protector gastric,
decontracturant) și fizioterapie concomitent
• - Rezultat scontat: remiterea completă a simptomatologiei
Dr. Cristina Daia

PSH stadiul II
Umăr acut hiperalgic (UAH)
- Cauzele UAH pot fi contractura structurilor citate asociind inflamație
excedentară urmată eventual de depunere de microcristale (calciu) (tendinită
calcifiantă, calcificarea bursei subacromiale) care la rândul ei generează
durere excedentară
- Simtome: durere severă cu character mixt la nivelul structurilor afectate
eventual contractură a mușchilor incriminați; redoarea umărului apare prin
autoprotecție antalgică
- Tratament: medicație (AINS, +/-AIS, protector gastric, decontracturant),
eventual punere în repaus postural și fizioterapie după a 4 a zi de la începutul
terapiei medicamentoase
- Rezultat scontat: remiterea completă a simptomatologiei
Dr. Cristina Daia
PSH stadiul II
Umar Acut Hiperalgic UAH
o Inflamatie excedentara Cauze

o Contractura mm  Simtome
o Depunere de calciu  Tratament:
Tendinita calcifianta a supraspinosului med + fizio
calcificarea bursei subacromiale
- Durere c. mixt
- Impotenta functionala
(redoare prin autoprotectie
antalgica, reductibila)
Dr. Cristina Daia

PSH stadiul III - Umar dureros mixt
Cauze:
- Inflamatie moderata 
usoara
- Contractura  Retractura
musculara
 Simtome
- Durere c. mecanic
- Redoare moderata
nereductibila
 Tratament
-Med
-Fizio
-KT
Dr. Cristina Daia
PSH stadiul III
Umăr dureros mixt (UDM)
• UDM reprezintă o formă evolutivă ale stadiilor anterioare (UDCS, UAH), iar cauzele
apariției sunt reprezentate de procesele anterioare insuficient tratate sau netratate; mai
exact inflamația structurilor țintă abarticulare ( muschi rotatori, m biceps, deltoid,bursa
subacomiala s.a.) devine din severă sau moderată  usoară, iar contractura prelungită
se organizează și devine retractură.
• Simtome: durere ușoară (sau moderată) cu caracter mecanic la nivelul structurilor
afectate însoțită de contracture- retractură a mușchilor incriminați ceea ce determină
redoare articulară (moderată sau ușoară) nereductibilă la examenul local
• -Tratament: medicație (AINS, +/-AIS, protector gastric, decontracturant) și fizioterapie
concomitent cu terapia medicamentoasă, iar de la a 4-a sedință de fizioterapie se poate
incepe și kinetoterapia, cu blandețe având drept obiectiv principal refacerea mobilității
articulare complet
• - Rezultat scontat: remiterea completă a simptomatologiei
Dr. Cristina Daia

PSH stadiul IV Umar blocat
Cauze:
- Inflamatie usoara, absenta
-Retractura musculara, degenerare
fibrilara
-Degenerare capsulara
 Simtome
- Durere c. mecanic
- Redoare moderat - severa
nereductibila
 Tratament
-Med
-Fizio
-KT cu prudenta
Dr. Cristina Daia

PSH stadiul IV
Umăr blocat (UB)
• UB reprezintă o formă evolutivă a stadiului anterior UDM mai exact inflamația structurilor
țintă abarticulare ( muschi rotatori, m biceps, deltoid, bursa subacomiala s.a.) devine din
ușoară sau dispare iar procesul de degenerare fibroasă/retractură ale structurilor
periarticulare (capsulă – capsulita retractilă, ligamente, mușchi- remaniere musculară
retractură) avansează
• Simtome: Simtome: durere ușoară cu caracter mecanic la nivelul structurilor afectate sau
absența durerii, redoare articulară severă nereductibilă la examenul local
• - Tratament: repaus postural, medicație (antialgic dacă e cazul insoțit de protector gastric,
decontracturant) și fizioterapie concomitent cu terapia medicamentoasă, iar de la a 4-a
sedință de fizioterapie se poate incepe și kinetoterapia, cu blandețe și multă prudență
având drept obiectiv principal ameliorarea mobilității articulare, pe cât posibil
• Rezultat scontat: remiterea parțială a redoarii articulare (mai rar se poate ajunge la
remiterea completă a simptomatologiei)
Dr. Cristina Daia

PSH stadiul V Umar pseudoparalitic
Cauze:
-Retractura musculara, degenerare fibrilara
-Degenerare capsulara
-Ruptura musculara (rotatori)
 Simtome
- Durere c mecanic
- Redoare severa nereductibila
 Tratament
-Chirurgical
-Med, Fizio, KT compensator
Dr. Cristina Daia

PSH stadiul V
Umar pseudoparalitic (UPP)
• - UPP reprezintă o formă evolutivă finală a unui PSH netratat în care
retractura musculară, degenerarea fibrilară, degenerarea capsulară
generează rupturi în structurile musculo-capsulo-ligamentare
precipitatede efort fizic (mecanic) ( de exemplu ruptura mușchilor
rotatori asociind un grad variabil de degenerare articulară)
• - Simtome: prin lipsa/ insuficiența efectorului muscular pacientul nu
poate efectua unele mișcări dând aspectul unei paralazii neurogene
(de exemplu paralizie de plex brahial superior, sau radiculopatie C5,
ș.a.); de aceea avem o pseudo-paralizie
• - Tratament: chirurgical; fizio-kinetoterapie asociat
Dr. Cristina Daia

Evaluarea cotului
3 articulaţii
• humero-ulnară = o trohleoartroză
• humero-radială = o condilartroză
• radio-ulnară superioară (proximală) = o artic.
trohoidă
Cotul este o articulatie cu conducere osoasa
cu un singur grad de libertate
Axele mediane longitudinale ale braţului şi antebraţului fac
un unghi de 170° deschis spre lateral (spre marginea
radială) = cubitus valgus fiziologic, mai accentuat la femei
şi copii. În pronaţia antebraţului acest unghi dispare.
Extensia = poziţia anatomică de zero, de start
Dr. Cristina Daia
Evaluarea cotului
F/E se execută în jurul unui ax transversal ce trece prin
centrul tuberculului mare şi al cavităţii glenoide a
scapulei, in plan antero-posterior
Flexia cot = 145 (160°) - se asociază o rot. int. ( axială ) de
5°, cu derotare automată la revenire în extensie
• Biceps brahial
• Brahial anterior
• Brahioradial
Extensia = 0° sau hiperextensie de 5-10° la copii şi femei =
hiperlaxitate.
• Triceps brahial
Poziţia corectă de funcţiune în care se imobilizează cotul
este : flexie 90-1000, cu mâna în semipronaţie (30-45°).
Dr. Cristina Daia

Pronatia / Supinatia se realizeaza in jurul unui ax longitudinal
pornind de la pozitia intermediara in plan transversal
Pronatia 0-80
•Rotund pronator
•Patrat pronator
Supinatia 0 -90
•Biceps brahial
•Brahioradial
Dr. Cristina Daia

Evaluarea pumnului
• Artic. radio-carpiană - diartroză de tip condilian "condilul" este format de oasele primului rând carpian
(scafoidul, semilunarul şi mai puţin piramidalul), iar "cavitatea glenoidă"-de radius
 are două grade de libertate:
 flexie - extensie
 abducţie (înclinaţie laterala/ cubitala) - adducţie (înclinaţie medială/ radiala)
 circumducţia.
• Artic. mediocarpiana (condilartroza dublă)
• Artic. Intercarpiene
Poziţia de funcţiune a pumnului - care favorizează activitatea flexorilor degetelor pt.

prehensiune este : extensie 30-35°, adducţie (deviaţie cubitală) de 15° şi semipronaţie 30-
45° .
Dr. Cristina Daia

• Amplitudinea mişcărilor de flexie-extensie este
maximă când pumnul este în poziţie intermediară
(prono-supinatie)- pozitia de testare
Pumn Flexie 1. Flexor radial al carpului

0 – 900 2. Flexor ulnar al carpului
Extensie 1. Lung extensor radial al carpului

0 – 700 2. Scurt extensor radial al carpului
3. Extensor ulnar al carpului
Dr. Cristina Daia

Pumn Înclinarea radială 1. Flexor radial al carpului
0 – 200 2. Lung extensor radial al carpului
3. Scurt extensor radial al carpului
Înclinarea cubitală 1. Flexor ulnar al carpului
0 – 300 2. Extensor ulnar al carpului
Dr. Cristina Daia

EPICONDILITA
Cotul jucatorului de tenis
- Durere pe marginea laterala a cotului,
-exacerbata la palpare
• LERC
-si la miscarile rezistive de extensie + supinatie • SERC
• EUC
• ED
• ED V
• S: BR, BB
Dr. Cristina Daia

EPICONDILITA
• Epicondilita (Cotul jucatorului de tenis) presupune:

• Durere pe marginea laterala a cotului, cu caracter mixt, exacerbată la
palpare și la miscarile rezistive de extensie asociind supinatie
• (LERC, SERC,EUC, ED, ED V) și a mușchilor supinatori (BR, BB) Implică
afectarea nusculaturii extensoare a cotului și pumnului
• Tratament: medicamentos (AINS, protector gastric, antialgic,)
fizioterapie, ortetic kinetoterapie
Dr. Cristina Daia

EPITROHLEITA
Cotul jucatorului de golf
-Durere pe marginea mediala a cotului,
-exacerbata la palpare
-si la miscarile rezistive de flexie + pronatie
• FUC
• FRC
• PL
• P: OP, P
• Bursa olecraniana
...Bursita OLECRANIANA!
Dr. Cristina Daia
Epitrohleita
• Epitrohleita (Cotul jucatorului de golf) presupune:
• Durere pe marginea mediala a cotului, cu caracter mixt, exacerbată la
palparea șanțului olecranian și la miscările rezistive de extensie
asociind flexie și pronație
• Implică afectarea nusculaturii flexoare a cotului și pumnului
(FUC,FRC,PL) și pronatoare (OP, PP) precum și a bursei olecraniene
• Tratament: medicamentos (AINS, protector gastric, antialgic)
fizioterapie ( Diapulse, LASER), ortetic (orteză de posturarea în poziția
de extensie cot), kinetoterapie (pentru tonifiere antagoniști extensori)
Dr. Cristina Daia

Degete MCF Flexie 1. Lombricali
II – V 2. Interoşi dorsali
3. Interosoşi palmari
Extensie 1. Extensor comun al degetelor
2. Extensor propiu al indexului
3. Extensor propriu al degetului mic
IFP Flexie 1. Flexor superficial al degetelor

Extensie 1. Lombricali
2. Interosoşi
3. Extensor comun al degetelor
IFD Flexie 1. Flexor profund al degetelor
Extensie 1. Lombricali
2. Interosoşi
3. Extensor comun al degetelor
Dr. Cristina Daia

Degete II – V Abducţia degetelor 1. Interososi dorsali
2. Abductor deget mic
Adducţia degetelor 1. Interosoşi palmari
Police CMC Flexie 1. Flexor lung al policelui
Extensie 1. Lung abductor al policelui
Police MCF Flexie 1. Flexor lung al policelui
2. Flexor scurt al policelui
Extensie Extensor lung al policelui
Extensor scurt al policelui
Police IF Flexie 1. Flexor lung al policelui
Extensie 1. Extensor lung al policelui
Police Abducţie 1. Lung abductor al policelui
2. Scurt abductor al policelui
Adducţie 1. Adductor al policelui
Opoziţie 1. Opozant al policelui
2. Opozant al degetului mic
Dr. Cristina Daia
Degete metacarpo Flexie 0 – 900
II – V falangiene Extensie 0 – 200
MCF
inter Flexie 0 – 900

falangiene Extensie 0
proximale
IFP
inter Flexie 0 – 1000
falangiene Extensie 0
distale
IFD
Dr. Cristina Daia

Degete II – V Abducţia degetelor 0 – 200
Adducţia degetelor 200 – 0
Police carpometacarpiana Flexie 0 – 150
CMC P Extensie 0 – 200
Police Flexie 0 – 600
Metacarpofalangiana Extensie 600 – 0
MCF P
Police Flexie 0 – 900
Interfalangiana Extensie 900 – 0
IF P
Police Abducţie0 – 700
Adducţie
Dr. Cristina Daia

Ce putem gasi? Cauze ale durerii de pumn-mână:
1) Degenerative: Artroza articulațiilor IFD ( nodulii Heberden) și

IFP( noduli Bouchard), Artroza CarpoMetaCarpiană (CMP) a policelui
(rizartroza policelui)
2) Abarticulare: Tenosinovita stenozanta a policelui (de Quervain:
tenosinovita m lg abd police si m. sc. ext. police la punctul de
terecere peste ap. stiloida radiala prin fenomen de iritatie
mecanica); Trigger finger: nodul fibrotic aparut la baza artic. MCF
care impiedica alunecarea tendonului flexor al degetului in teaca sa
sinoviala, blocand prin aderente fibroase degetul in exetensie dupa
o miscare de flexie fortata; retracția aponevrotică Dupuytren
Dr. Cristina Daia

Ce putem gasi? Cauze ale durerii de pumn-mână:
1) Posttraumatic: fractura radio-carpiană (osteoporoză), fracturi, luxații

( extremitate distală rasius, ulnă, apofiza stiloidă, degete, ș.a.)
2) Boli inflamatorii: PAR (poliartrita reumatoidă MCF, IFP), Artrita
psoriazica, Guta (police)
3) Boli neurologice: algoneuro-distrofie (AND), mononeuropatia de
NM, NR, NU, plexopatie, radiculopatie (C6, C7, C8), hemiplegia
(sindrom umar-mână), algoneurodistrofie, etc
Dr. Cristina Daia

AND
• Algoneurodistrofia (AND) cunoscută sub numele de Complex
Regional Pain Syndrom (CRPS), Causalgie, Distrofie simpatică
replexă posttraumatică, Sindrom Sudeck, Sindrom vasomotor
posttraumatic, Sindrom umăr-mână.
• Clinic AND reuneşte o condiţie algică trenantă încadrată DN,
asociată - conform International Addociation for the Study of
Pain, 1999 - cu:
un eveniment traumatic
localizare de obicei periferică/ distal
impotenţa funcţională
tulburări trofice
durată prelungită, caracter trenant
Dr. Cristina Daia
Fiziopatologie AND
Excitatiile algogene provenind de la diferitele structuri
expuse traumatic,
• sunt conduse la nivelul medular segmentar prin
intermediul fibrelor senzitive A-delta si C (durerea
superficiala) si pe calea plexurilor vasculare (durerea
profunda) la nivelul CPMS.
• CPMS: Aici se integrează informaţiile prin prisma
neuronilor intercalari multimodali tip II “carrier cells -
elemente structurale ale porţii de control,
interconectate în permanenţă cu aferenţele periferice
cat şi cu impulsurile inhibitorii centrale,
ai căror axonii fac sinapsa in cornul lateral, atat homo
cat si heterolateral, cat si cu neuronii de origine ai
tractului spino-talamic.
Astfel, prin intermediul ganglionilor simpatici
paravertebrali - lipsiţi de acţiunea inhibitorie a
centrilor nervosi dieencefalici si corticali, pe fond de
hipersimpaticotonism – se emit in execes raspunsuri
vasoactive, inchizandu-se arcul reflex.
Dr. Cristina Daia

AND stadiul I
Durere vie, exacerbată, cvasipermanentă
Edem difuz, ferm, fără godeu
Tulburări vasomotorii: piele caldă,

umedă, lucioasă, roşie

Redoare articulară secundară

Impotenţă funcţională

Durata 3 sapt-3 luni

Dr. Cristina Daia

AND stadiul
II
Tulburări trofice:
•piele subţire, palidă, lucioasă,
transparentă pentru vasele din tegument,
cu elasticitate redusă infiltrarea
tegumentară;
•pilozitate disparută;
•unghii friabile
Redoare articulară: contracturi musculare,
hipotrofie
Hiperexcitabilitate neuro-musculară,
spasme musculare
Durere – frecvent la mobilizare
Impotenţa funcţională: atitudine vicioasă în
flexie
Durata: 3 – 6 luni
Dr. Cristina Daia

AND stadiul III
Tulburări trofice severe: piele rigidă,
palidă, aderentă; insule de pilozitate;
unghii friabile micotice

Redoare articulară: atrofii; degete
subţiri; noduli fibroşi, palpabili la
nivelul tendoanelor flexoare şi al
aponevrozei palmare

Impotenţa funcţională marcată :
pseudo-Dupuytren sau retracţie în grifă

Durata: luni/ ani

Dr. Cristina Daia

Paraclinic:
Radiografia pumn, mana, degete
(fata)
aspect de osteoporoză pătată
AND stadiul I  33%

AND stadiul II  100%
Dr. Cristina Daia

MÂNA
DUREROASĂ Sindromul de tunel
carpian
Definitie
Compresia nervului median in canalul carpian
Dr. Cristina Daia

Etiologie:
1) Idiopatica ( ocupational prin stres repetitiv mecanism mecanic inflamator: tenosinovita
ligamentului transvers al carpului): operator calcilator, tamplar
2) Metabolica: hipotiroidism, acromegalie, postmenopauza (edem local), diabet, alcoolism,
obezitate (metabolic si compresiv)
3) Sarcina
4) Artrita reumatoida
5) Tumori ( lipom, schwanom, neurofibrom, gliom, hemangiom)
6) Congenitale: amiloidoza
7) Infectioase: sarcoidoza, histoplasmoza, artrita septica, borrelioza, tuberculoza
8) Traumatica: fracturi Colles, traumatisme m.a la pacienti cu tratament anticoagulant
9) Altele: spasticitate post S NMP, hemoddializa, sarcina
10) Necunoscuta
Dr. Cristina Daia

Clinic
Simptome
- dureri la nivelul pumnului si antebratului asociate cu parestezii pe fata
palmara, police, index, medius si deget inelar (1/2) cu posibila iradiere in
brat, respecta gatul ( nu cervicalgie)
- Paresteziile se accentuaza noaptea datorita pozitiei incorecte in timpul
somnului: parestezii nocturne care trezesc pacientul din somn; paresteziile
pot determina caderea unor obiecte din mana: carte, telefon, ziar
- Fara tulburari de sensibilitate la nivelul eminentei tenare 9 nervul senzitiv
cutanat palmar se desprinde inainte de tunel)
- In cazuri avansate poate aparea deficit motor (fm 3,4): m. opozant al
policelui, m.sc abd. al policelui urmata de amiotrofia mm tenare
Semne
TEST PHALEN (60 sec – 2 min): flexia pumnului la 90 mentinute 60-2 min
reproduce simtromele PHALEN INVERSAT (testul rugaciunii mahomedane)
Sensibilitate si specificitate bune
TEST TINEL: percutia NM la niv canalului carpian provoaca parestezii in
peste 50% din cazuri
Dr. Cristina Daia

Paraclinic
• EMG: scad VCM la nivelului tunelui, semne de
denervare
• Ecografie: ingrosarea retinaculului flexorilor
Diagnostic: clinic completat de EMG
Tratament:
fizioterapie, AINS, infiltratii CS,
decompresia chirurgicala NM
Dr. Cristina Daia

NM
II.Comprimarea (entrapmentul) NM se poate produce și anterior de cot,
adică în fosa antecubitală, astfel:62
• Superior în fosa antecubitală NM trece împreună cu artera brahială pe sub
ligamentul Struthers (care unește procesul supracondilar al humerusului cu
epicondilul medial al humerusului). Acest ligament poate comprim„sindromul (de
entrapment al NM la nivelul) ligamentului Struthers”a NM, determinând
• Inferior în fosa antecubitală, la nivelul tecii fibroase antecubitale, sau la nivelul
mușchiului rotund pronator când trece printre cele două părți componente ale
acestuia (RP), sau la nivelul tecii m. flexor superficial al degetelor (FSP), prin
comprimarea NM apare „sindromul pronator”
• Inferior în fosa antecubitală, prin afectarea traumatică a nervului interosos anterior
ramură importanta care se desprinde din NM după ce acesta a inervat m. RP, apare
„sindromul interososului anterior”
Dr. Cristina Daia
Clinic:
Simptome
- durere la nivelul fosei antecubitale, antebrațului și eminenței tenare
- parestezii, tulburări de sensibilitate pe tot teritoriului NM, inclusiv în zona palmară
Semne:
- Tinel pozitiv ( la percuția fosei antecubitale apare durere);
- Manevre de elongare a NM provoacă durere: cot flectat asociind pronația cu extensia pumnului cu
rezistență; cot flectat asociind supinația cu flexia pumnului și a degetului III cu rezistență; cot flectat
asociind supinația cu flexia pumnului cu rezistență
- semnul OK: în cazul „sindromul interososului anterior” pacientul poate executa pensa police-index (OK)
fara a executa flexia în articulația interflangiană proximală a degetelului II, inervat de m.flexori profund al
degetelor (FPD)
Tulburări de sensibilitate: pe traseul NM: eminența tenară, degetele I-III și ½ din degetul IV
Deficit motor:
- deficit motor forță musculară 3-4 (slăbiciune musculară):
* în „sindromul ligamentului Struthers” în principal la nivelul m. RP, care se testează cu cotul flectat, fiind
primul mușchi care inițiază pronația
* în „sindromul pronator” sunt afectați în principal m. RP (testare descrisă mai sus), m. palmar lung (PL),
m. scurt abductor al policelui (SAP) dar și flexori profund al degetelor (FPD) 2 si 3
* în „sindromul interososului anterior” sunt afectați în principal m. pătrat pronator (m. PP), care se
testează cu cotul extis, fiind primul muschi care inițiază pronația; sunt afectati și m. PL, m. flexor lung al
policelui (FLP) și FPD 2 și 3
Diagnostic: clinic și paraclinic (ecografie, electromiografie)
Dr. Cristina Daia
Neuropatia entrapment NR
• I. Compresia nervului radial (NR) la nivelul șanțului de torsiune
(humerus) este cea mai cunoscută dintre sindroamele de entrapment
ale NR.
• Etiologie: Apare prin fenomenul de comprimare a NR la acest nivel prin
sprijinul prelungit al brațului pe spătarul unui scaun, prin îmbrățișarea
partenerului (saturday night palsy), posttraumatic (fracturi, compresiuni
la acel nivel), ș.a.
Clinic:
• patognomonic: mâna căzută ”în gât de lebădă” apare prin
imposibilitatea/deficitul motor al mușchilor extensori pumn, mână,
degete, inervați de NR sub șanțul de torsiune (vezi mai sus); m. triceps și
anconeu sunt cruțați, de unde rezultă că extensia cotului este normală
• senzitiv: tulburări de sensibilitate la nivelul feței dorsale a mâinii, fața
laterală a feței dorsale a policelui, falangele proximale ale degetelor I-III
și ½ din degetul IV
Dr. Cristina Daia
Neuropatia entrapment NR
II. Compresia NR în axilă
• Etiologie: apare la purtătorii de cârje cu sprijin axilar
• Clinic: simptomatologia descrisă mai sus, în plus apare și:
• deficit motor al m. triceps și anconeu cu deficit de extensie a cotului
• tulburări senzitive extensive pe fața dorsală a antebrațului și brațului
Dr. Cristina Daia

NU
I. Compresia nervului ulnar (NU) la nivelul cotului(între epicondilul
medial și olecran sau mai jos) este denumită și ”sindrom de tunel
cubital”; reprezintă a doua mononeuropatie de entrapment ca
frecvență, după cea a nervului median la nivelul canalului carpian.
Etiologie:
compresie la nivelul cotului prin suprasolicitare mecanică (flexia și
extensia cotului frecventă, repetată)
(micro)traumatică (lovituri,fracturi) la nivelul cotului,
imobilizare post fracturi, ș.a.
Dr. Cristina Daia

NU
Clinic generalități:
- deficitul motor este lent instalat și este simptomul de bază; este însoțit sau nu de durere
(durere inconstantă); tulburările de sensibilitate se instalează mai târziu; pot apărea fenomene
vegetative
Deficit motor, Semne:
Atunci când pacientul este rugat să extindă mâna și degetele, degetele IV și V rămân flectate în
IFP și IFD din cauza malinervației lombricalilor 3 și 4; apare Semnul Benedicțiunii papale
Atunci când pacientul este rugat să flecteze mâna și degete, degetele IV și V nu se pot flecta în
IFP și IFD din cauza malinervației mm. flexori profunzi și superficiali ai degetelor IV și V; sunt
afectate pensele: pensa police-deget V, police-index
Semnul Wartenberg: hiperextensia degetului V (deficit de abducție)
Tulburări de sensibilitate: fața palmară și dorsală a degetelor V si ½ din degetul IV, eminența
hipotenară și marginea medială a feței dorsale a mâinii
Dr. Cristina Daia

NU
II. Compresia nervului ulnar (NU) la nivelul pumnului (canalul Guyon
format între cârligul osului cu cârlig și osul pisiform)
• Etiologie: posttraumatică, profesional (compresia pe eminența
hipotenară cu instrumente de lucru), cicliști, ș.a.
• Clinic:
• - durereintensă la nivelul eminenței hipotenare, degetelor, uneori cu
iradiere în antebraț însoțită de fenomene vegetative (tegumente netede,
lucioase, decolorate)
• -deficit motor (forța 3, 4): flexia degetelor IV și V în IFP și IFD, slăbiciunea
abductorului policelui și a extensiei indexului
• -tulburări de sensibilitate pe fața palmară la nivelul degetelor IV și V; nu
au tulburări de sensibilitate pe fața dorsală a degetelor IV și V
• - dacă compresiunea este produsă proximal de canal, este afectată și
eminența hipotenară și respectiv marginea medială a feței dorsale a
mâinii; frecvent amiotrofia mușchilor eminenței hipotenare și intrinseci
ai mânii inervați de NU
Dr. Cristina Daia
BIBLIOGRAFIE
• Sbenghe T, Kinetologie profilactica terapeutica si de recuperare,
Editura Medicală, 1987
• Sbenghe T. – Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale
membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti, 1981
Dr. Cristina Daia

BALNECLIMATOLOGIA
LP 6
Balneoclimatologia
este al 3-lea domeniu al specialitatii noastre. Cuprinde 2 mari grupaje
metodologice:
• Grupajul balneologiei: izvoare de ape minerale, lacuri, namoluri
terapeutice: factori FIZICI terapeutici naturali FFTN
• Grupajul climatologiei/bioclimatul
Dr C Daia
BIO-CLIMAT
Prima reglementare legislativa din domeniul specialitatii noastre – Ordonanta 109/ 2000 privind
statiuniunile balneare climatice si balneoclimatice si asistenta medicala balneara si de recuperare –
este primul act normativ intr-o tara care detine 1/3 din totalul surselor de factori fizici-chimici
terapeutici din Europa: izvoare de ape minerale, lacuri, namoluri terapeutice, gaze terapeutice,
spatii subterane de tip grote si saline cu un anumit bioclimat plus conditii de bioclimat cu efect
terapeutic in principal de 3 tipuri:
1) - sedativ – indiferent -neutru colinar
2) - tonic, stimulant
3) - stimulant solicitant excitant
• Cu această ocazie, Institutul denumit de Medicina Fizica, Balneoclimatologie si Recuperare, a
devenit Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie
Dr C Daia
BIOCLIMAT SEDATIV INDIFERENT (DE CRUTARE)
Caracteristica fiziologica generala a a acestui bioclimat este foarte

slab solicitanta a sistemului nervos si endocrin
Deci
in timpul curei sedativ-indiferente functiile sistemului
neuroendocrin sunt puse in repaos.
LOCATIE: bioclima sedativ indiferenta se intalneste in regiuni cu

altitudini medii de cuprinse intre 2-300m si 5-600 m DEAL
Zone:
1. Subcarpatii Moldovei (Slanic Moldova,Baltatesti)
2.Subcarparpatii Munteniei (Slanic Prahova, Baile Olanesti, Baile Herculane, )
3.Podisul Transilvaniei (Bazna, Sovata )
4.Dealurile vestice (Moneasa, Ocna-Sugatag)
Dr C Daia
ELEMENTE CLIMATICE
-Temperatura – valori moderate (7-10⁰)

-umezeala relativa -70%
-durata de stralucire a soarelui 1800- 2100 ore
-nebulozitate
-precipitatii (700 mmc)
-presiune atmosfreica moderata
-vitezele vantului mici
Concluzie:
Valori moderate
Dr C Daia
Indici bioclimatici
1. Indice de confort termic ICT - valori maxime

2. Indice de stres cutanat ISC
3. Indice de stres pulmonar ISP- valori minime
4. Indice global (Isc₊Isp) IG

5. Indice de stres bioclimatic
Efectul general al acestui bioclimat este relaxant, echilibrat.
Dr C Daia
Indicatii climat sedativ indiferent:
OBS: Acest tip de bioclimat are cele mai largi indicatii
Profilactic:
tuturor persoanelor cu tare constitutionale sau fiziopatologice, varsta
inaintata, cu o slaba toleranta pt variatii termice
Dr C Daia
Indicatii climat sedativ indiferent:
Curativ, terapeutic:
pacientii cu patologii cat se poate de variate:
• boli ale ap. cardiovascular si respirator in stadii avansate
cu rezerve functionale scazute;
• boli reumatismale cu potential evolutiv (PR, RAA);
• pacienti cu neurastenii;
• pacienti in stari de convalescenta.
Dr C Daia
CONTRAINDICATIILE GENERALE ALE CUREI BALNEOCLIMATICE LA ADULTI
• Afectiuni febrile
• Afectiui cronice in perioada de exacerbare acuta
• Boli infectioase (contagioase)
• Stari casectice
• Tumori maligne
• Hemoragii repetate
• Boli de sange cu alterarea starii generale
• Sarcina patologica (orice luna), sarcina noua (L1-3)
• Psihopatiile
• Alcoolism cronic cu tulb neuropsih. Toxicomanii
• Bolnavi la limita decompensarii
• Boli dermatologice cu potential infectios
Dr C Daia
SALINA TARGU-OCNA
In cadrul bioclimatului
sedativ indiferent de
crutare se descriu 2
factori de valoare
terapeutica foarte
importanta:
SALINELE SI MOFETELE
MOFETA
Dr C Daia
GAZE TERAPEUTICE NATURALE
Generalitatii
In tara noastra exista zone cu aparitii NATURALE de gaze carbogazoase si sulfatarine.
Ivirile carbogazoase pot fi:
1.Exhalatii postvulcanice neogene. ex Covasna

Balvanyos, Lugos Bai, Tusnad, Sangeorz, Miercurea Ciuc, Borsec - zona Carpatilor Orientali.
Au continut ridicat CO2 (95-99%) si alte componente gazoase N2, As
2.Exhalatii posteruptive neogene: zona Carpatillor Apuseni au continut mare de N2 (18-91%) si CO2 (4-81%) si
subordonat (O2, As, He, H2, HC )
sunt utilizate in cura balneara in mofete”
Dr C Daia
GAZE TERAPEUTICE NATURALE
Ivirile sulfatanice
zona Gutai-Caliman-Harghita: Baile Santimbru , Baile Harghita. Au
continut mare in H2S dar si in CO2 (95%) si subordonat (O2, As, H2,
He)
Sunt utilizate in cura balneara empiric, nu sunt inca prelucrate.
Dr C Daia
MOFETELE
Def: reprezinta emanatii naturale de gaz uscat CO2-
mofete naturale
utilizate in scop terapeutic.
Mofetele artificiale reprezinta emanatiile de CO2

artificial DIN CONTAINERE extractiile de CO2 din apele
carbogazoase obtinute si utilizate in scop terapeutic in
aplicatii generale/ partiale.
Dr C Daia
Mod de tratament:
-aplicarea tratamentului se face in incaperi special

amenajate sub forma unui circ roman
-pacientii sunt plasati pe o anumita treapta in functie de
nivelul de CO2, nivelul de CO2 se stabileste prin traditie cu
chibritul-unde se stinge batul de chibrit (aprox 12% con
CO2); pacientii sunt plasati astfel incat acest nivel sa le
ajunga la jumatatea corpului.
Dr C Daia
MECANISME DE ACTIUNE ALE MOFETELOR
EFECT CO2
1. Efect pe circulatia periferica
CO2 patrunde prin pielevasodilatatie aa↓RVP↓TA diastolice
2. Efect pe hemodinamica cordului
CO2 modificari de tip tonicardiac, creste eficienta pompei cardiace
scade perioada de preejectie
creste perioadei de ejectie
scade raportul preejectie/ ejectie
vasodilatatii aa
3.Efect pe circulatia cerebrala
CO2↑fluxul sanguin cerebral 75%.
Dr C Daia
EFECTE:
-in mofeta carbogazoasa pe langa efectul CO2

se adauga si factorul termic, pH, efectul bulelor de gaz
asupra tegumenului + VASODILATATIE
ex: in mofetele amenajate in Covasna pe langa CO2 se
descrie prezenta a H2S,
 a unui nr mare de aeroioni negative: AEROIONIZARE
NEGATIVA
si au grad de radioactivitate (benefic)
Dr C Daia
INDICATII:
-principala indicatie a mofetelor este terapia

profilactica secundara si recuperarea unor
boli cardiovasculare datorita ef CO2 pe
circulatia periferica si pe hemodinamica
cordului: status post IMA, BCI, FIA etc
Deoarece realizeaza reperformare cardiaca
fara efort
Dr C Daia
Mofete -elemente climatice.
-apartin de climatul sedativ indiferent
-temperatura de 18-22⁰
-umiditate relativa 50-80%
-conc ↑de CO2 80-90%
-radioactivitate medie
-ionizare 2000-15 ioni/mc
STATIUNI
Mofete naturale: Covasna,Tusnad, Balvanios
Mofete prin extragerea gazului din apele carbogazose: Buzias.
Dr C Daia
SALINELE TERAPEUTICE
ELEMENTE CLIMATICE constante
Temp 10-20 grd (usor scazut/ moderat) 12-15 grade
Umezeala relativa 60-80% moderat
Curenti de aer slabi 0,1 m/s
Presiunea aerului difera in functie de adancime (Tg. Ocna 17m, Sl. Prahova 210m,
Praid 160m)
Dozarile climatice au demonstrat: cantitati mai mari de CO2, H2S decat in aerul
exterior, pH usor acid, prezenta Na, Ca, Mg, un grad inalt de puritate al aerului:
aeoroinizare negativa
Aerosoli salini
Ionizare negativa
Dr C Daia
Indici bioclimatici
Bioclimatul de salina are un caracter sedativ de crutare, cu valori reduse ale indicilor de stres. Acest
climat pune in repaos functiile sistemului nervos si endocrin
• Indicii ICT, ISC, ISP, IG, ISB sunt redusi
Dr C Daia
Indicatii principale: boli respiratorii

• Astmul bronsic la copii si adulti cu debut recent, f clinice usoare si
medii
• Bronsitele cronice simple
• Alergia cailor aeriene superioare (rinite, rinosinuzite alergice
• Unele afectiuni cardiace HTAE std I
Dr C Daia
Contraindicatii specifice
Infectioase, neoplazii decompensate, bolnavi febrili, decompensari
severe, copii sub 3-4 ani
Prudenta la vartsnici 60-70 de ani cu boli resp decompensate.
Claustrofobia
HTA stadiul II si grupele de risc inalt
Dr C Daia
Tratament
Imbunatatirea starii clinice la bolnavii astmatici cu scaderea tusei si a dispneei, rarirea crizelor de
astm,
Imbunatatirea starii psihice a bolnavilor
TRATAMENTUL timpul petrecut in salina variaza de la cateva ore (4) pana la 16 ore/zi de la 1 zi la 2-3
saptamani, chiar 1-3 luni. Program de 4 ore dimineata cuprinzand odihna, gimnastica medicala, si
respiratorie, jocuri distractive (tenis de masa, biliard), elemente de antrenament moderat la efort,
psihoterapie
Efectul curei se mentine cateva luni. Se recomanda 1-2 cure/an.
Dr C Daia
BIOCLIMA TONIC-STIMULANTA
Caracteristica fiziologica generala a a acestui bioclimat este stimularea prin solicitare a
sistemului nervos si endocrin
Deci
in timpul curei tonic stimulante proceselor imunologice nespecifice sunt stimulate, se
imbunatateste imunitatea generala creste rezistenta la infectii, se reperformeza
sistemul neuro endocrin
LOCATII
Regiunile cu altitudine cuprinsa intre 800-1000m, adica in zonele submontane
• Zona submontana: Tusnad, Borsec, Sinaia, Vatra Dornei – Statiuni: Lacu Rosu, Cheia,
Busteni, Predeal, Paraul Rece
Precum si in regiunile cu altitudini cuprinse intre 1000- 1500m, adica in zonele montane
• Zona montana – Statiuni: Paltinis, Stana de Vale, Cabane de odihna Balea Lac,
Malaiesti, Pestera, Varful cu Dor
Dr C Daia
BIOCLIMA TONIC-STIMULANTA
Elemente climatice:
1. Temperatura – valori scazute

2. Umezeala absoluta - valori scazute
3. Presiune atmosferica - valori scazute
4. Presiunea partiala a O2 - valori scazute
5. Durata potentiala de insorire - valori crescute
6. Nivelul global al radiatiilor - valori crescute
7. Nivelul RUV este crescut si se mentine tot timpul anului
8. Umezeala relativa 80% - valori crescute
9. Nebulozitate - valori crescute
10. Precipitatii 900-1500 mmc
11. Viteza vantului - mare
Dr C Daia
INDICI BIOCLIMATICI
• ICT redus,
• ISC, ISP, IG, ISB ridicati
Dr C Daia
EFECTE
Cresterea ventilatiei pulmonare

Cresterea amplitudinii si a frecventei cardiace
Mobilizarea hematiilor din depozit
Deschiderea de noi capilare la nivelul plamanului, SNC, rinichilor
Activarea metabolismului celular in scop mentinerii concentratiei optime de O2
in sange
Mecanismele de termoreglare in scopul mentinerii optime a temp cutanate
Dr C Daia
Eefecte fiziologice
crestere a rezistentei generale a organismului, reglare homeostatica,
metabolica
decongestionat si antialergic la niv aparat resp.
metabolismul Ca si al Vit D datorita RUV
Ef. terapeutice sunt mai intense cu cresterea altitudinii

(peste 1000m)
Limita superioara a climei terapeutice fiind intre 1900-
2000m
Dr C Daia
INDICATII
• 1.Scop profilactic
Forme de surmenaj fizic si intelectual - studentii
Stari de convalescenta
Tulburari functionale la pubertate
Climax la femei
Tulburari de crestere la copil
Pacienti cu activitate in mediu cu noxe respiratorii
Dr C Daia
INDICATII
2. In scop curativ
Afect pulmonare: astm bronsic, traheobronsite cr, TBC pulm
si extrapulm
Neurastenie forme hiperactive de ADHD
Hipertiroidie benigna, B Basedow std initial
Anemii secundare
Rahitisme
Dr C Daia
CONTRAINDICATII specifice
• Majora – bv cu afectiuni cardio-respiratorii cr cu multiple
decompensari in APP, cu o rezerva cardio-respiratorie
redusa
• Sarcina dupa trimestrul I
• Varsta inaintata cu modif ATS
• Stari de convalescenta cu denutritie importanta
• Reumatisme degenerative cu deficit marcat de
termoreglare si meteorosensibilitate accentuata
Dr C Daia
CONTRAINDICATIILE GENERALE ALE CUREI BALNEOCLIMATICE LA
ADULTI
1. Afectiuni febrile
2. Afectiui cronice in perioada de exacerbare acuta
3. Boli infectioase (contagioase)
4. Stari casectice
5. Tumori maligne
6. Hemoragii repetate
7. Boli de sange cu alterarea starii generale
8. Sarcina patologica (orice luna), sarcina noua (L1-3)
9. Psihopatiile
10. Alcoolism cronic cu tulb neuropsih. Toxicomanii
11. Bolnavi la limita decompensarii
12. Boli dermatologice cu potential infectios
Dr C Daia
BIOCLIMA EXCITANTA SOLICITANTA
Caracteristica fiziologica generala a a acestui bioclimat este solicitanta

marcata a sistemului nervos si endocrin
Deci
in timpul curei excitant -solicitante functiile sistemului neuroendocrin
sunt EXACERBATE
LOCATII
- Bioclima de campie (altitudine<20m)
- Bioclima de litoral (altitudine 0-35m)
Dr C Daia
BIOCLIMA EXCITANTA –SOLICITANTA DE CAMPIE
Este caracteristica zonelor de campie si podisuri joase (altitudine sub

200m)
Se intalneste in:
• Campia Romana (Amara, Lacu Sarat)
• Podisul Moldovei (Iasi – Nicolina)
• Dobrogea (Murighiol)
• Campia Titei (Baile Felix, 1 Mai)
• Banatul de Vest - Buzias
Dr C Daia
Elemente climatice
• Temperatura – valori medii – crescute (media anuala 100 C)

• Umezeala relativa – valori crescute (70% vara)
• Nebulozitatea scazuta
• Durata de stralucire a soarelui crescuta (22000 ore/ an)
• Vant – viteze reduse
• Precipitatii – mici (500 mm/an)
• Presiunea atmosferica - mare
Dr C Daia
Indici
• Indice de confort termic – redus datorita inconfortului prin
incalzire
• Indicele de stres cutanat (Isc) – valori mari
• Indicele de stres pulmonar (Isp) – valori mari
• Indicele global (suma Isc + Isp) – valori mari
• Stresul bioclimatic – valori mari
Acestea au ca urmare o solicitare intensa a organismului

(mai ales a mecanismelor de termoreglare si termoliza), a
metabolismului, a SNC, SNV, a glandelor endocrine
Dr C Daia
EFECTE
• In final organismul isi creste capacitatea imuna de aparare,
metabolismul se imbunatateste (mai ales cel al Ca++)
• Un efect terapeutic important este resorbtia exudatelor (edemelor)
(cutanate, articulare, viscerale)
• Efect antiinflamator prin stim secr hipofizare si CSR (↑ cortizolemiei)
Dr C Daia
INDICATII
• Acest climat se indica in scop profilactic si curativ
1. Scop profilactic
- pentru pacienti sanatosi cu factori predispozanti pentru
imbolnavire si/sau factori de risc: genetic (teren constitutional),
deficiente ale aparatului locomotor, cu teren hiporeactiv,
meteorosensibili, cu teren alergic, cu tulburari metabolice.
Dr C Daia
INDICATII
2. Scop curativ
- pentru pacienti tineri fara factori de risc, bolnavi dar cu un potential
biologic aproape de normal
-O.R.L.
-osteoporoza, rahitism, reumatism degenerativ articular, abarticular
-SECHELARI cu leziuni ale SNC
-SECHELARI respiratorii: astm bronsic, bronsita, stadii initiale bronsiectazii, TBC
stabilizata etc.
-ginecopatii inflamatorii cronice
-dermatoze
Dr C Daia
INDICATII
2. Scop curativ
- pentru pacientii cu patologie cardio vasculara moderata nu se indica

acesul in aceste zone in lunile iunie iulie ci in mai, iunie sau
septembrie
Dr C Daia
CONTRAINDICATII specifice
• Afectiuni avansate cardio-respiratorii, TBC stabilizat recent
• Stari de convalescenta (se accentueaza astenia fizica si
psihica) dupa boli consumptive grave
• Boli neurologice (centrale si periferice) cu hiperreactivitate
nervoasa
• Ulcer
• Boli infectioase( hepatita)
• Boli endocrine
• Boli cronice cu potential evolutiv
• Tumori benigne cu potential de malignizare
Dr C Daia
Bioclima excitant-solicitanta de litoral
MARITIM
SPECIFIC – procesul de termoliza este inlocuit cu procesul de antrenare
si calire termica
• Elementele climatice - similare
• specific:
- Durata crescuta de stralucire a soarelui (2400 ore/an)
- Temperatura este crescuta dar cu valori mai scazute decat in zonele de
campie vara datorita brizei marine (200) si mai ridicata iarna (aprox 00)
- Umezeala ridicata (80%)
- Precipitatii cele mai mici din tara (400mm)
- Vantul permanet, viteze medii
- Presiunea atmosferica valori ridicate
Dr C Daia
Indici
• 1. Indicele de confort termic redus

• 2. Indicele de stres cutanat (ISC) mare datorita vantului
• 3. Indicele de stres pulmonar (ISP) mare datorita umezelii
• 4. Indicele global mare
• 5. Stresul bioclimatic – mare
Dr C Daia
• Indicatii/ contraindicatii - similare cu ale climatului excitant solicitant
de campie
Indicatie specifica
AEROHELIOTERAPIA (inhalarea de aerosoli marini la malul marii cd
marea este agitata, proveniti din spargerea valurilor)
• Eficienta maxima mai ales in procedurile prelungite (Z 18)
• Se stabileste in functie de confortul termic al pacientului, progresiv (1-
2 ore/zi, sapt 1, 2-3-4ore/zi, sapt2, 3-4-5 ore/zi sapt 3
• HTAe std 1 creste capacitatea de effort

• Dislipidemia prin hiper C (scade colesterolul, scade LDL, creste HDL)
• Sezonul rece face ca bioclimatul maritim sa fie mai bland, efortul de aclimatizare sa devina
minim
Dr C Daia
TALAZOTERAPIA
→mersulpe nisip la spartul valului

stimuleaza mecanismul de adaptare termica
→actioneaza pe organism in ansamblu si in special pe circulatia
venoasa
HELIOTERAPIA
→expunerea la radiatia solara partiala sau totala (RIR-efecte
calorice; RUV- ef eritem actinic, fenomen ce apare dupa expunerea
la RUV urmat de pigmentare, stergere progresiva si exfoliere a
epidermului)
Dr C Daia
CURA NATURISTA
= onctiuni cu namol rece asociate cu helioterapie si
talazoterapie pentru antrenare termica respectiv metabolica si
endocrina.
• EFECTE: ameliorarea unor tulburari tip hiperfunctie

endogena
ameliorarea tulburarilor de crestere la copil
echilibrarea tonusului vegetativ predominant a
simpaticotoniei prin efectele temperaturii aerului asupra
tegumentlui
Dr C Daia
CURA NATURISTA
INDICATII:
Profilactic
- dirijarea cresterii anevoioase la copii prin influentarea metabolismelor, in
special cel fosfo-calcic
- profilaxia bolilor degenerative la adult (artroza)
Terapeutic
• rahitism
• insuficienta gonadica
• insuficienta tiroidiana
• afectiuni ginecologice-sterilitate, TBC genital
• afectiuni inflamatorii cronice
• sdr reumatismale degenerative, RAA bine stabilit, sdr abarticular, sechele
postraumatice ale ap locomotor;
• bronsita cr simpla , bronsiectazii. Dr C Daia
Balneologia FFTN
• factor fizic terapeuric natural (FFTN) – ansamblul elementelor fizice, chimice,
terapeutice, sanogene, naturale. Sunt considerati factori naturali:
• ape minerale terapeutice, lacurile
• namolurile
• gazele terapeutice
• ansamblul elementelor fizice climatice ale litoralului marin
• factori sanogeni ai principalelor tipuri de bioclima a Romaniei, inclusiv de la
nivelul spatiilor subterane.
Dr C Daia
Apele minerale
clasificare dpdv geologic
• 1. Ape minerale juvenile sau tinere – provin din gazele, emanatiile vulcanice sub presiune, care
vin si sfredelesc scoarta pamantului pana cand intalnesc un strat de apa pe care o impregneaza.
Ele contin numeroase substante in stare ionizata, atat oligomicroelemente, cat si substante
ionizabile: Na, CO2. De aceea sunt ape sub presiune si cu un grad destul de mic de mineralizare.
Totuşi, in mod paradoxal, pentru CO2, cu cat temperatura creste, gradul de solubilitate al CO2
scade, iar la temperaturi mici gradul de impregnare al apei e mult mai mare, ajungand pana la 3
g/l. In general, apele juvenile sunt ape cu un grad mic de mineralizare
• 2. Ape batrane, veterice sau fosile – prin intermediul ploilor s-au format fisuri in scoarta terestra,
astfel incat apele pluviale au ajuns sa inunde zacaminte minerale, in special de sare (in zona
fostelor ocne parasite), de aceea gradul de mineralizare e foarte mare ajungand pana la 300g/l.
Dr C Daia
Apele minerale
geologic
• 3. Ape vadoase – tot din apa pluviala infiltrata in straturile scoartei pana la un strat de roci
impermeabil baltind si impregnand rocile de deasupra stratului impermeabil cu un continut de
substante minerale mai mare decat media, pe care dizolvandu-le realizeaza un zacamant, un
rezervor, care de regula se extrag. In zone situate la o anumita inaltime, cum este salina de la
Targu Ocna, situata la deal, daca se realizeaza o tunelizare in scoarta, la baza poate rezulta un
izvor, dar in general aceste ape se exploateaza prin foraj.
• 4. Mixta – ape juvenile si vadoase, pe de o parte este emisia din scoarta ce alimenteaza
zacamantul respectiv pe de alta parte fisurarea scoartei si acumularea de apa pluviala.
Dr C Daia
Apele minerale
clasificare termalitate:
Din punct de vedere fizic discutam de In functie de temperatura la izvor:

• ape reci = sub 20˚ la izvor
• ape hipotermale = 20 - 30˚ la izvor
• mezotermale = 30 - 35˚ la izvor
• termale = 35-50˚ la izvor
• hipertermale = peste 50˚
Termalitatea e legata de profunzimea zacamantului. Cu cat adâncimea de la care provine apa este
mai mare, cu atat temperatura este mai mare. Exista asa-numita treapta geotermica. La fiecare 33
m temperatura creste cu cel putin un grad dar incepand de la 9 m in jos.
Dr C Daia
Apele minerale
clasificare fizico-chimica
1. Ape minerale oligominerale sau oligometalice - continutul de substante
minerale existente disociabile sau nedisociabile intre care trebuie sa
predomine cele disociabile sub forma de ioni, este sub 1 gram la litru dar nu
mai putin de 0,5 g/ l. Contin ca principalii ioni S, Fe, Na
• Principalele statiuni unde le gasim: Brădet – Jud. Arges, Slănic Moldova -
Izvorul “La 300 de scări”, precum si Valea Prahovei, respectiv, Busteni,
Azuga, Sinaia, Cheia, Olanesti - Izvorul 24, Calimanesti - Izvoarele 7 si 14,
sunt folosite in cura interna, in special ca adjuvant in DZ, in gastrite cu
sindrom hipostenic, Felix, 1Mai, Calacea, Herculane, Moneasa, Geoagiu,
Vata de Jos – Jud. Hunedoara
Dr C Daia
• 2. Ape feruginoase – in contextul unei mineralizari de1 g/l, ionul de Fe (feros) trebuie sa fie cel
putin 10 mg/l. Fe feros se oxidează in contact cu aerul şi trece in Fe trivalent (feric), de aceea se
utilizeaza numai la izvor. Sunt utilizate in cloroze, ca factor de detoxifiere - chelator, stimuleaza
hematopoieza si au proprietati imunologice si depletive de substante exogene toxice, in anemii,
statusurile carentiale post-lactatie. Staţiuni: Borsec, Tuşnad, Covasna, Vatra Dornei, Buziaş, Poiana
Negri.
• 3. Ape arsenicale – in conditiile unei mineralizari de 1 gr/l trebuie sa contina cel putin 0,7 mg/l
de arsen, indicate in starile de convalescenta, hipotiroidism, suferinte ale sistemului limfatic,
reziduale dupa diverse afectiuni infectioase care lasa astenie. Contin si cantitati mai mari decat
alte ape de Fe contribuind si la efecte de detoxifiere, stimulare a sistemului imun, in dermatite
cronice, urticarii, cu fenomene pruriginoase.
• Staţiuni: Saru Dornei, Covasna, Borsec.
Dr C Daia
• 4. Ape iodurate - in contextul mineralizarii de 1g/l, iodul ajunge la 1mg/l pana la
5mg/l iod
Staţiuni: Olăneşti - Izvorul 3, Govora de pe Valea Oltului - sonda Gătejesti, la Săcelu in
jud. Gorj, Telega –jud. Prahova, Bazna, unele izvoare de la Slănic Moldova si
Călimăneşti (ceea ce le confera si un profil respirator)
• 5. Ape sulfuroase - in contextul unei mineralizari de 1 g/l, cel putin 1mg/l trebuie
sa fie sulf titrabil. Au o paleta larga de aplicabilitate, cura interna si externa. In cura
interna: injectii cu efecte desensibilizante si antialergice, crenoterapie iar in cura
externa balneatie, irigatii, inhaloterapie.
Staţiuni: Herculane, Valea Oltului - Olăneşti (Izvorul 5), Călimăneşti, Căciulata, Govora,
Pucioasa, Slănic Moldova, Sângeorz Băi, Mangalia
Dr C Daia
6. Apele clorurate sodice sau sarate - mineralizare 1g/l, clorura de sodiu trebuie sa aiba cel putin 1
gr./l Na CL
Exista 2 categorii: de concentratie mica sub1,5g /l, folosite predominant in cura interna –
crenoterapie
si de peste 1, 5 g/l in cura externa.
• Marea Neagra are in jur de 30-40 g/l, iar lacul Techirghiol avea 80 g/l, acum are in jur de 40 g/l,
pentru că are infiltratii de apa dulce, ce risca sa distruga ecosistemul, are namol sapropelic de
buna calitate, care datorita salinitatii si compozitiei complexe permite existenta unor larve numite
Artenia salina, care modifica solul de pe fundul lacului generand acel namol. In conditiile in care
salinitatea scade, artenia salina moare.
Dr C Daia
7. Ape carbogazoase au mineralizare 1g/l, cel putin 1g de CO2, cele reci la izvor pot sa aiba un
nivel de impregnare pana la 3 g CO2, deci un grad de mineralizare mare.
• Staţiuni: in ordinea descendenta a altitudinii: Borsec (1000m), Tusnad (750-800m), Vatra Dornei
(600m), Covasna (600), Buziaş (150m)
8. Ape minerale alcaline sau bicarbonatate sodice, contin ioni metalici Mg, Na, Ca dar si anion
bicarbonic, trebuie sa aiba cel putin 1g/l substante dizolvate cu predominenta anionului bicarbonic
care trebuie sa fie cel putin 20 mg/l si sa mai contina in principal Na.
• Statiuni: Slănic Moldova - Izvorul Ciunget, Valea Sărariilor, fosta sonda forata de Insitutului de
Balneologie, Sângeorz Băi, Malnaş.
Dr C Daia
9. Apele alcalino-teroase sau bicarbonatate calcice si magneziene la o mineralizare de cel putin 1 g/l trebuie
sa predomine anionul bicarbonic, dar dintre cationi sa fie mai bine reprezentati cei de Ca si Mg respectiv 20-30
mEq %.
• Statiuni: Borsec, Tuşnad, Covasna, Bodoc, Biborţeni, Vâlcele
10. Ape sulfatate cu mineralizare de 1 g/l, dar contin minim 20 mEq% si anion sulfat sunt de 4 feluri:
• Statiuni: Izvoarele –Maramures, Izvoarele Mircea si Breazu, Ivanda tm, Baltatesti - Tg Neamt, Amara (ape
magneziene), Valea Oltului - ape vitriolitice, efect decongestiv pentru suferintele conjunctivale
11. Ape radioactive radonice, minim 29 nanoCurie/l radioactivitate totala sau minim 10 la minus 7 mg /l sare
de radiu dizolvat,
Statiuni: Felix, Herculane - 7 Izvoare, Sangeorz Bai, Someseni - CJ, Covasna
Dr C Daia
RS 500mg/l
Ca 100 mg/l
Na 20mg/l.
Ape minerale Mg 400mg/l.
Ni 50 mg/l.
RS > 850: Dorna, Buzias, Borsec, Poiana negri

Calciu > 300 Dorna, Borsec
Na >50 Borsec, Perla Harghitei, Bibor
Dr C Daia
Crenoterapia
• Reprezinta ingestia de apa minerala in scop terapeutic si profilactic
Indicatii: Afectiuni reno-urinare: litiaza urinara, litiaza renala, litiaza reno-
ureterala, simple sau sufrainfectate; operate sau neoperate; pielonefrite
cronice – in afara puseelor de acutizare – fara fenomene de insuficienta
renala’ infectii de tract urinar; glomerulonefrite;
Scop: eliminarea calculilor; reducerea potentialului litogen, reducerea
coloniilor de germeni si stimularea menanismelor imune de aparare;
reducerea fenomenlor diskinetice
Doza 35-49 ml/kgcorp/zi administrate oral in 5-6 prize, asigurand efectul
diuretic; sunt preferate apele sulfuroase
- Statiuni: Olanesti: ape oligominerale si hipotone
- Calimanesti-Caciulata : ape oligominerale si hipotone
Dr C Daia
Crenoterapia
Aparat reno-urinar
Mecanisme de actiune: mentinerea unui debt urinar constant crescut;
mentinerea unei densitati urinare sub 1012-1010; impiedicarea
ascensiunii germenilor (acestia pot acsentiona vezico-ureteral la un
flux urinar mai mic de 25 ml/ora) in cura de diureza prin crenoterapie
fluxul urinar este de 150-180 ml/ora; hipertomia osmotica habituala
din medulara renala (care inhiba procesele de fagocitoza, activarea
complementului, reactiile antigen-anticorp la nivelul medularei renale-
interstitiu) este diminuata; accelereaza peristaltica reno-ureterala,
ameliorand fenomenele diskinetice; influenteaza favorabil
metabolismul electrolitilor si sarurilor litoformatoare si a inhibitorilor
proceselor de cristalizare (normalizarea magneziuriei, calciutiri,
uricozuriei, mai putin a oxaluriei
Dr C Daia
Crenoterapia
Indicatii Afectiuni digestive: gastrita cronica hipoclorhidrica si
hiperclorhoidrice,dischinezii biliare neobstructive (litazice),
sindrom de colon iritabil, ulcerul gastric si/sau duodenal
necomplicat
Sunt folosite: ape alcaline ingerate cu o ora inainte de masa
pentru tamponarea aciditatik gastrice (Bodoc, Malnas); alcalino-
teroase (Boesec, Tusnad, Buzias), bicarbonatate, cloruro-sodice
(Slanic Moldova), carbogazoase, clorurate sodice – deprima
secretia si motilitatea gastrica dar mai ales cea duodenala
Contraindicatie specifica: ulcerul gastric si/sau duodenal
complicat
Dr C Daia
Bibliografie
• Degeratu C, Ivanescu T, Moldovan S, Baican I – Cura Balneoclimatica
Indicatii si contraindicatii, Ed Medicala, 1986
Dr C Daia

LP Uri Recuperare

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

LP Uri Recuperare

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

International classification of functioning,

disability and health”

Ca urmare este necesar a cunoaște și a ne raporta la

Pornind din anul 1975 și încheind in anul 1980 Organizația Mondială

Pe scurt acestă clasificare definește și clasifică trei tipuri importante

4) Infirmitatea pshihologică - importantă a fi identificată în recuperare (

6) Infirmitatea viscerală - poate fi identificată în recuperare la

9) Alte infirmități ( generalizate, senzitive, altele):

Disfuncția (Disability) = se referă la

4) Disfuncția de abilitate – foarte importantă în recuperare

6) Disfuncția comportamentală – foarte importantă în recuperare, la

8) Alte disfuncții (oricare neclasificate anterior)

Handicapul ține deci de particularitățile individului, de percepția personală a

Exemplu: un tânăr rămâne cu o cicatrice extinsă la nivelul bratului și antebrațului drept,

De exemplu un pacient care are o infirmitate a unui membru (amputație la

Sunt 7 tipuri de handicap:

In 1999 această clasificare s-a stratificat pe trei paliere:

1. Funcția organica (B, body, care a înglobat Infirmitățile)

2. Activitățile (A, activities, care a reunit Disfuncțiile)

3. Activitățile de participare (P, participation, care a reunit

II. In 1999 această clasificare s-a stratificat pe trei paliere:

• Funcția organica (B, body, care a înglobat Infirmitățile)

• Rezulta in această clasificare (2) termeni ”umbrelă” care acoperă doua

I. Funcționarea = dimensinea de normalitate a palierelor de fiziologie,

Posterior de LLP se afla

• Anatomoptologic: fragmente din NP se rup și pătrund/ se inclavează

• Anatomoptologic: fragmente din NP se rup și pătrund/ se inclavează

• Stadiul I Iritatie radiculară: formă algică= durere pe traseu radicular

• Segmentul anterior al coloanei vertebrale (care este delimitat de ligamentul longitudinal

1. Deficit motor recent instalat (24-48-72)

Fig. 10 (a) Modificarile relative de presiune/incarcare (gravitationala

sau/si suplimentara) la nivelul celui de al treilea disc lombar -

determinate prin manometrie intradiscala -, in diverse pozitii (dupa

Definitie: reprezinta ingustarea dimetrului antero-posterior si respectiv transversal al

2.Stadiul II, forma algo-parestezica: pe masura accentuarii stenozei apar

-Manevre de provocare : HIPERLORDOZA PRELUNGITA 15-20-30 MIN

Varsta: dupa 30-50 de ani

Definitie: suferinta radiculara aparuta prin criza de spatiu in gaura de conjugare

2 deformarea unilaterala a ligamentelor galbene de ex in scoliozele structurale

Dg: CT, RMN col vb lombara

Posterior de LLP se afla

• hiperestezie (tactilă şi dureroasă) la nivel (supra)lezional „senzatia de

Presupune calcularea a 2 scoruri AIS

• 2 Forţa musculară slabă: contracţia musculară reuşeste sa deplaseze segmentul de

–.................natura deficitului motor ........

Dr. Cristina Daia

I.Durerea1,4-6,12-19, 27-31 notează oricare dintre elementele:

Dr. Cristina Daia

Dr. Cristina Daia

Dr. Cristina Daia

Dr. Cristina Daia

V. Bilanțul muscular (Forța musculară)

Dr. Cristina Daia

Articulatie sferoidala (enartroza) cu 3 grade de libertate)

Dr. Cristina Daia

Abd/Add = se realizeaza in plan frontal/ vertical in jurul unui ax antero-posterior

Dr. Cristina Daia

Dr. Cristina Daia

Dr. Cristina Daia

1. Ameliorarea DURERII (si inflamator, inerent).

Dr. Cristina Daia

Dr. Cristina Daia