Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Protecţia mediului
descompun deseurile rezultate din
activitatea industrială
În agricultură
îngrăsăminte
În industria medicamentelor:
biosinteza microbiană a
vitaminelor B1, B2, B12, C, A, D2
substanelor antibiotice
În medicină
inginerie genetică
▪ hormoni de crestere
▪ Insulină
▪ interferoni
▪ produse utilizate pentru realizarea
▪ de vaccinuri
În medicină
pe si în organismul uman trăiesc de 10 ori mai multe
microorganisme decât totalul numărului de celule
(epiteliale, nervoase, musculare etc.)
pe si în organismul uman trăiesc între 500 –1000 specii
diferite de microorganisme
MICROFLORA INDIGENĂ
(flora normală a organismului)
În medicină
MICROFLORA INDIGENĂ
rol negativ:
condiţionat patogeni = oportunisti
o colonizează macroorganismul
o cauzează boală doar în anumite condiţii
• pătrund în zone anatomice unde nu aparţin
• deficienţe ale sistemului imun
• stress
• oboseală
• boli grave etc.
pagube economice
degradare microbiană a documentelor de piatră
acţiune corozivă asupra metalelor
descompunerea alimentelor
biodeteriorarea
▪ cauciucului
▪ a maselor plastice
▪ a textilelor
▪ a hârtiei
▪ a operelor de artă etc.
boli ale
plantelor
pestilor
animalelor
omului
Organisme procariote
nu au membrană nucleară proprie
prezintă un singur cromozom
Forma bacteriilor
controlată genetic
important criteriu taxonomic
forma sferică
coci
forma cilindrică
bacili
forma spiralată (încurbată)
vibrioni
spirili
spirochete
Diametre egale
Staphylococcus spp.
Streptococcus spp.
Reniformi
Neisseria spp.
Lanceolai
Streptococcus pneumoniae
Ovalari
Enterococcus faecalis
Diplo
Neisseria spp. Grămezi
Staphylococcus spp.
Tetrade
Micrococcus
Lanuri
tetragenus
Streptococcus spp.
Câte opt
Sarcina spp. Izolai
Micrococi
Diplobacili
Klebsiella pneumoniae
Streptobacili
Bacillus anthracis
Coci: 0,5 – 2 μm
Bacili: lungime 0,5 – 10 μm / lăime 0,3 – 2 μm
Vibrioni: lungime 1,5 – 3 μm / grosime 0,5 μm
Spirochete: lungime 6 – 20 μm / grosime 0,15 –
0,5 μm
Celula este unitatea structurala şi funcţională a tuturor
organismelor vii
celula exprimă caracteristicile de bază ale vieţii
foloseşte nutrienţii din mediu pt a obţine energie
poate creşte; se poate reproduce
răspunde la stimulii din mediu
▪ lumină
▪ căldură/frig
▪ substanţe chimice
poate suferi mutaţii genetice
▪ supravieţuire
▪ apariţie de noi specii etc.
EU– adevărat
CARYON – nucleu
▪ ADN-ul celular este înconjurat
de membrană nucleară
Dimensiuni
▪ 10-30 µm
▪ de 10 ori mai mari decât celula procariotă
de 10 ori mai mică faţă de
celula eucariotă
structură simplă
elemente obligatorii
▪ Perete celular
▪ membrana citoplasmatică
▪ citoplasma
▪ material nuclear
elemente facultative
▪ capsulă
▪ flageli
▪ pili
▪ spori
perete bacterian
membrana citoplasmatică
citoplasma bacteriană
material nuclear
grosime 15 – 35 nm
alcătuit din proteine, lipide, hidraţi de carbon
Structura
strat bazal
stratul structurilor speciale
Acid N-acetil-muramic
N-acetil-glucozamină
legate prin punţi polipeptidice
gros (15 – 30nm), rigid, simplu
Peptidoglicanul: 80%
Structură tridimensională
Structurile speciale: 20%
Acizi teichoici
▪ De perete
▪ legaţi de peptidoglican
▪ De membrană
▪ legaţi şi de peptidoglican şi de membrana citiplasmatică
Acizi teichuronici
Lipoglicani (glicolipide)
Subţire, flexibil, complex
Peptidoglicanul: 20%
Structură bidimensională
Spaţiul periplasmatic
Include peptidoglicanul
Structurile speciale: 80%
Lipoproteine
▪ Unesc membrana externă de peptidoglican
Membrana externă
2 rânduri de fosfolipide între care sunt intercalate proteine (porine)
Lipopolizaharid - LPS
La suprafaţa externă a membranei externe
Rol antigenic (endotoxină)
susţine mecanic celula bacteriană
menţine forma bacteriei
asigurăprotecţia celulei bacteriene
intervine în procesele de osmoză şi difuziune
este sediul
unor antigene somatice
receptorilor specifici pentru bacteriofagi
participă la diviziunea bacteriei
imprimă caracterele de tinctorialitate ale celulei
bacteriene
Alterarea sau absenţa peptidoglicanului duce
la pierderea rigidităţii peretelui şi implicit la
liza bacteriei.
O bacterie complet lipsită de perete –
protoplast şi este incapabilă de a se divide.
Înconjoară citoplasma
Grosime 5 – 10 nm
Alcătuită după modelul
mozaicului fluid:
două straturi de molecule fosfolipidice
între moleculele de fosfolipide se găsesc proteine
Reglează presiunea osmotică
Controlează procesele de difuzie
Conţine enzime ale metabolismului
respirator
Intervine în creşterea şi diviziunea
bacteriei
Este locul de sinteză al endotoxinelor
Sistem coloidal complex: proteine, glucide, lipide, apă,
minerale
Structură granulară:
Ribozomi– 15 nm; izolaţi sau ca reticul endoplasmatic; rol esenţial în
biosinteza proteinelor celulare
Granulaţii de volutină (corpusculi Babeş-Ernst, granulaţii metacromatice)
– polimetafosfaţi
Granulaţii (incluzii) de glicogen, amidon, lipide etc.
Vacuole – conţin diferite substanţe în soluţii învelite de membrană
lipoproteică = tonoplast
Conţine mari cantităţi de ARN – citoplasma intens
bazofilă
Nu este delimitat de o membrană diferenţiată, deci NU
se poate vorbi de nucleu !
Alcătuit dintr-un cromozom unic
Format dintr-o unică moleculă de ADN dublu helicată,
închisă
Diviziunea nucleului precede diviziunea citoplasmei şi a
peretelui
capsula bacteriană
cilii (flagelii)
fimbriile (pilii)
sporul
Capsula bacteriană
capsulă
▪ substanţă gelatinoasă, mucoidă la exteriorul
celulei bacteriene, bine delimitată, vizibilă la
microscop
Protejează celula bacteriană de uscăciune
Măreşte virulenţa bacteriilor patogene prin împiedicarea
fagocitozei.
Substanţele chimice din capsulă-antigene si formează
anticorpi
Serurile imune reactionează sp. cu antigenele capsulare
producînd in vitro o mărire în vol. a capsulei.
Fenomenul de ,, umflare a capsulei,, e folosit pt. Ident. sp. şi
tulpinii unor germeni capsulaţi.
alcătuiţidin flagelină– proteină complexă
similară cu miozina musculară
reprezintă antigenul flagelar “H”
pornesc din citoplasma bacteriei, din
corpusculul bazal
Forma de rezistenţă şi de conservare a speciei
Nu se colorează cu coloraţii obişnuite;
evidenţiat prin metode obişnuite
O bacterie formează un singur spor – un spor
dă naştere unei bacterii
Diferă ca formă, dimensiune, poziţie
Apă
Substanţe minerale
Glucide
Proteine
Lipide
Pigmenţi
Enzime
Substanţe cu acţiune antibiotică
Vitamine
Factori de creştere
75-85% din greutatea umedă a bacteriei
Apă liberă – mediu de dispersie
Apă legată fizico-chimic de diferite structuri
Rol
Mediu de dispersie
Reactiv în reacţii metabolice
Etapă finală a unor reacţii
2 – 30% din greutatea uscată a bacteriei
P, K,Na, S, Cl, Fe, oligoelemente, Cu, Mg, Zn
Variază cu:
Specia
Vârsta culturii
Compoziţia chimică a mediului
Rol:
Intră în compoziţia diferitelor structuri şi enzime
▪ rol important în viaţa celulei
10 – 25% din greutatea uscată a bacteriei
Variază cu:
Specia
Vârsta
Condiţiile de dezvoltare
Glucide simple (mono şi dizaharide)
Rol în metabolism
Glucide complexe (polizaharide)
▪ În structura
▪ ▪ Peretelui bacterian
▪ ▪ Capsulei
Au rol plastic şi energetic
40– 80% din greutatea uscată a bacteriei
Rol
Jumătate funcţionează ca enzime
Restul – rol structural
Pot fi:
Simple
▪ albumine, globuline, etc.
Complexe
▪ heteroproteine
1 – 10% din greutatea uscată a bacteriei
Excepţie – mycobacteriile – 20 - 40%
Variază cu:
Specia
Vârsta culturii
Compoziţia mediului
Pot fi:
Libere
▪ în vacuole
Combinate
▪ facând parte din diferite structuri ale celulei
Perete, membrană, etc.
Elaborate sub control genetic
Clasificare
După locul de acţiune:
▪ Intracelulare – rămân în celulă
▪ Ectocelulare – în membrana citoplasmatică
▪ Reglează permeabilitatea selectivă
▪ Extracelulare (exoenzime) – eliberate în mediu
În raport cu reacţia catalizată:
▪ Hidrolaze, transferaze, oxido-reductaze, izomeraze, etc.
După modul de apariţie:
▪ Constitutive – există întotdeauna în celulă
▪ Adaptative – sintetizate de către bacterie numai ca răspuns la
anumiţi compuşi apăruţi în mediu
Bacteriocine
Cu efect asupra altor bacterii receptive înrudite
▪ Colicinele – eleborate de E. Coli
Antibiotice polipeptidice
Produse de unele specii de Bacillus
▪ Polimixina – produsă de B. Polymyxa
▪ Bacitracina – produsă de B. licheniformis
Secretate de unele specii:
Tiamina (vitamina B1)
▪ E. coli, B. Subtilis
Biotina
▪ E. coli, B. Anthracis
Vitamine de grup B, K
▪ Sintetizate sub influenţa florei bacteriane
intestinale
Metaboliţi
esenţiali, pe care bacteria nu îi
poate sintetiza
Necesari în cantităţi mici dezvoltării unor bacterii
Nu au rol plastic sau energetic
Sunt biocatalizatori
Exemple:
Vitamine (B1, B2, B6)
Factorul X, V
Acid folic, etc
Bacteriile desfăşoară o activitate metabolică în
cursul căreia:
Cresc
Se multiplică
Îşi schimbă structura şi compoziţia chimică
Metabolismul bacterian = totalitatea reacţiilor
biochimice care au loc în celulă.
Metabolismul:
Anabolismul
Catabolismul
Nutriţie = totalitatea proceselor metabolice care patricipă la
producerea de substanţe energetice sau de materiale cu rol
plastic, necesare sintezei constituenţilor celulari.
TOXIINFECŢII DE ETIOLOGIE
STAFILOCOCICĂ
Foliculita – infecţia foliculului pilos
Furuncul – abces în jurul foliculului pilos
Hidrosadenită – infecţia glandei sudoripare
Panariţiu – infecţie peri- sau subunghială
Impetigo stafilococic
Mastită
Infecţii ale plăgilor chirurgicale, muşcate, tăiate
Angina stafilococică → otite, mastoidite, sinusite etc.
Infecţii urinare, uretrită, cistită, pielonefrită
Focare septicemice
Endocardita infecţioasă
Foarte rară
Severitate înaltă
Prin
leziuni ale mucoasei bucale (extracţii
dentare) pătrund în sânge
endocardită subacută la pacienţi cu leziuni ale
endocardului valvular sau cu disfuncţii ale
dinamicii sanguine cardiace
Cuprinde
Streptococcus salivarius
Streptococcus vestibularis
nonhemolitici
S.bovis prezintă interes medical
izolat de la bovine, ovine, porci, câini, porumbei
se poate transmite accidental la om
aparţine florei normale a colonului
ocazional produce, la pacienţii cu leziuni ale colonului
▪ endocardită subacută
▪ bacteriemie
habitat
omul
animale
▪ hamsteri,
▪ şobolani,
▪ maimuţe
Importanţă în patologia umană:
Streptococcus mutans
Boala la om
frecvent
▪ ▪ prin contactul indirect cu apa sau solul contaminate
▪ ▪ prin contactul cu urina animalelor infectate
rar
▪ ▪ prin contact direct cu animalele purtătoare