Tema 12 Relaţiile economice

internaţionale.

 1.ECONOMIA MONDIALĂ. CONCEPTE si STRUCTURI.

 2.Componentele sistemului mondial.
 3.Marele puteri economice ale lumii.
 4.Piata mondiala si Segmentarea pietei mondiale.
 5.Inegalitati si decalaje in economia mondiala.
 6.Instituțiile internaționale.
 ABILITĂȚI
 Studentul va fi capabil:
 să constate aportul teoriilor neo-instituţionale în activitatea
economică;
 să analizeze teoriile lui G. Becker, idintificînd rolul lor în
reglementarea activităţii socio-economice;
 să explice comportamentul maximizator raţional în contextul
economiei dreptului;
 să analizeze rolul şi esenţa teoriei economiei constituţionale,
evidenţiind actualitatea acesteia pentru Republica Moldova;
 să determine caracterul economico-sociologic a teoriei economiei
acordurilor;
 să analizeze dependenţa rezultatului final de procedura decizională
aleasă în teoria raţionalităţii procedurale
1.ECONOMIA MONDIALĂ. CONCEPTE si
STRUCTURI

 Economia mondialã reprezintã un sistem complex,

interdependent, de ageți economici - economii naționale,
uniuni economice zonale, regionale și transcontinentale,
companii private, publice, rezidente în diferite țãri ale lumii,
între care se dezvoltã ample relații economice, tehnologice,
comerciale, financiare, monetare etc. pe baza diviziunii
mondiale a muncii, împreunã cu normele juridico-legislative
și cu instituțiile care reglementeazã și monitorizeazã
funcþionarea structurilor componente și a sistemului
economic mondial în ansamblul sãu.
1.ECONOMIA MONDIALĂ. CONCEPTE si
STRUCTURI

 Economia mondială sau economia globală este

economia lumii, considerată ca fiind schimbul
internațional de bunuri și servicii.
 Economia mondială este formată din economiile
naționale ale statelor lumii privite în interdependența
legăturilor economice dintre ele
 . SISTEMUL ECONOMIC MONDIAL

 Intercondiţionarea proceselor economice la nivel

mondial  a condus la constituirea unui sistem general,
care cuprinde aproape intreaga suprafaţă terestră,
formând împreună cu societatea omenească un
sistem socio – economic.
 Economia mondială reprezintă un proces economic
care a parcurs mai multe etape:
Etapele de dezvoltare a economiei
mondiale.

 Dezvoltarea economiei de schimb, lărgirea legăturilor

economice între diferite țări și regiuni pe baza cărora în
sec. al XVI-lea s-a constituit piața mondială.
 Dezvoltarea manufacturilor și a marii industrii mașiniste
care a determinat ample transformări în baza tehnico-
materială și în structura producției de bunuri și servicii.
 Formarea diviziunii internaționale a muncii ca ansamblu
de specializări pentru export
Componentele sistemului economic mondial :

 1.Elementele materiale, vizibile

  resurse naturale;
  resurse umane(forţa de muncă);
  concentrările industriale;
  tipurile de agricultură;
  sistemul de transporturi;
  comerţul şi serviciile.
Elementele dinamice, mai puţin vizibile

 2.Elementele dinamice, mai puţin vizibile

  resursele financiare;
  interesul personal sau colectiv;
  sistemul tranzacţional şi de negociere;
  informaţiile.
FORMAREA ECONOMIEI MONDIALE

 Sfârşitul secolului al XV-lea şi secolul al XVI-lea au

marcat debutul unei noi epoci în activitatea
economică. Evenimente precum marile descoperiri
geografice, importantele cuceriri coloniale, au permis
includerea în circuitul economic a unor vaste regiuni
de pe glob, în primul rând a celor două Americi, ceea
ce a dat un impuls considerabil vieţii economice.
Schimbul de mărfuri se realizează pe teritorii extinse
cuprinzând cele mai importante zone ale lumii.
FORMAREA ECONOMIEI MONDIALE

 Secolul al XVI-lea este secolul apariţiei germenilor pieţei mondiale

 Activitatea la nivel microeconomic a fost stimulată considerabil de apariţia
manufacturilor. Dintre ele, cu timpul, s-au detaşat manufacturile care
produceau pentru alte ţări (pieţe), şi care erau amplasate în porturi pentru a
facilita expedierea şi transportul mărfurilor.
 De asemenea, multe manufacturi funcţionau pe baza materiilor prime din
import, spre exemplu mătasea. Semnificativă este şi crearea unor
manufacturi în alte ţări decât cele de origine, în special în colonii.
 Stimulate de dezvoltarea comerţului între ţări, manufacturile au contribuit,
la rândul lor, la impulsionarea acestuia.
 Olanda a fost ţara care a dominat piaţa mondială în perioada
manufacturieră.
 2.Structura sistemului mondial:
 economii nationale
 diviziunea mondiala a muncii
 relatiile economice internationale
 piata mondiala
 organismele internationale
 societatile transnationale.
 Componente de baza
 economiile nationale
 societatile transnationale
 organizatiile economice interstatale
Structura sistemului mondial

 COMPONENTE Derivate, de legatura intre cele de baza:

 diviziunea mondiala a muncii
 relatiile economice internationale
 piata mondiala
 rezulta caracteristicile de baza ale acestui sistem -
dinamismul si eterogenitatea, reunind state si firme de
dimensiuni diferite, cu o dezvoltare economica diferita, si
care reusesc prin relatiile dintre ele sa formeze un tot
unitar.
 Problemele economiei mondiale
PROBLEME GLOBALE
1.Problema alimentației pe Glob
 2. Poluarea si mediul inconjurator  
 3. Problema energiei la nivel global.
 Probleme statelor lumii-
 datoria externa si asistenta financiara
 restructurarea relatiilor valutare
 migratia internationala
 inarmarea si efectele dezarmarii
 Diviziunea mondiala a muncii

 Forme ale specializarii:  

 specializarea intersectoriala: industrie – agricultura sau extractie –
prelucrare
 specializarea inter-ramura: industrie – industrie sau agricultura –
agricultura
 specializarea tehnologica: comertul cu brevete, licente, tehnologie,
know-how.
 specializarea organologica: care reprezinta specializarea in productia
si exportul de subansamble care sunt incorporate intr-un produs finit
de o complexitate mare.
 specializarea pe baza proceselor de productie
  Relatiile economice internationale si circuitul
economic mondial
 Relatiile economice internationale -  reflecta legaturile si
interdependentele care apar intre economiile nationale in tot ce
inseamna schimburile de activitati si miscarea de bunuri si servicii, de
valori spirituale, mijloace banesti care au loc la un anumit moment.
 Flux economic - miscarea unor valori materiale, spirituale, banesti de la o
tara la alta.
 Caracterizarea unui flux economic:
 obiectul schimburilor
 orientarea geografica
 frecventa cu care se desfasoara
 Tipologia fluxurilor economice:
 fluxurile comerciale
 fluxurile financiar - monetare
 fluxurile de cooperare.
 Factori de influenta ai fluxurilor
economice internationale.

 accentuarea caracterului industrial al economiei

mondiale
 adancirea diviziunii mondiale a muncii
 cresterea pretului la produsele manufacturate
 aparitia unor crize la nivelul economiei mondiale
 accentuarea fenomemului de urbanizare.
3.Marele puteri economice ale lumii.

Indicatori
*PIB nominal= produsul intern brut, prețuri curente,
dolari americani
*PIB bazat pe PPP (paritatea puterii de cumpărare) =
produsul intern brut, bazat pe pariteatea puterii de
cumpărarea la evaluarea PIB-ului național, dolar
internațional actual
*Produsul intern brut per capita, prețuri curente, dolari
americani
 Top 10 economii mondiale în 2019

 1.. STATELE UNITE ALE AMERICII

PIB Nominal*: 19.39 trilioane $
PIB bazat pe PPP*: 19.39 trilioane $
 2.CHINA
PIB nominal:  12.01 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 23.15 trilioane $
 3.JAPONIA
PIB nominal:  5.2 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 5.42 trilioane $
 4. GERMANIA
PIB nominal:  3.68 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 4.17 trilioane $
 5. REGATUL UNIT AL MARII BRITANII
PIB nominal: 2.62 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 2.91 trilioane $
 Top 10 economii mondiale în 2019

 6. INDIA
PIB nominal:  2.61 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 9.45 trilioane $
 7. FRANȚA
PIB nominal: 2.7 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 2.83 trilioane $
 8. ITALIA
PIB nominal: 2.1 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 2.5 trilioane $
 9. BRAZILIA
PIB nominal: 2 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 3.1 trilioane $
 10.  CANADA
PIB nominal: 1.7 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 1.76 trilioane $
Caută

CURSUL VALUTAR BNM

top
40 de ec cele mai top top 40 top 40 c banca
onomii a mari eco ele mai
le lumii nomii al mari eco mondial
e lumii nomii al a
e lumii
 4. Piata mondiala si Segmentarea pietei
mondiale
 Odata cu dezvoltarea relatiilor internationale a aparut si o
piata specifica in cadrul
 careia aceste relatii se manifesta. Aceasta este piata
mondiala.
 Pe piata mondiala au loc legaturi intre agentii economici din
diferite țări
 . Aceste legaturi constituie fluxuri economice internationale.
Un flux economic international este caracterizat de
urmatoarele elemente:
 doua categorii de agenti economici, aflati in tari diferite
         un bun sau o categorie de bunuri, intr-o cantitate si
frecventa data (obiectul tranzactiei)
        o legatura bidirectionala intre cele doua categorii de
  Segmentarea pietei mondiale.

Segment  al pietei Segment al pietei

nationale mondiale
Piata bunurilor si serviciilor Piata internationala a
bunurilor si serviciilor
(comertul international)
Piata muncii Piata internationala a
muncii
Piata monetara Piata schimburilor valutare
Piata capitalurilor Piata internationala a
capitalurilor
Piata ideilor si
cercetarilor stiintifice
  Interdependentele economice internationale –
caracteristici

 Economia mondiala, ca ansamblu al economiilor

nationale si a interdependentelor dintre ele, este
considerata o treapta calitativa superioara a schimbului
mutual de activitati intre acestea desfasurat pe piata
mondiala, in acord cu diviziunea mondiala a muncii.
5.Inegalitati si decalaje in economia mondiala

  Inegalitatile pot fi considerate relatii cantitative,

calitative si structurale intre marimi, entitati,
fenomene sau procese ce au dimensiuni, sfere de
cuprindere, intensitati de manifestare diferite in timp
si spatiu; ele se exteriorizeaza sub diferite forme de
decalaje economice.
 Decalajele economice.

 Decalajele economice sunt discrepante cantitative,

calitative, structurale intre nivelurile si intensitatile
dezvoltarii economice a tarilor, evaluate prin compararea
indicatorilor de rezultate sau structurilor macroeconomice
(PIB total si pe locuitor, PNN pe locuitor, structura de
ramura a economiei, ponderea diferitelor ramuri in
produsul intern brut, productia si consumul pe locuitor la
principalele bunuri economice, gradul de alfabetizare,
structura comertului exterior, indicatori ai bunastarii, etc.).
 Indicatori.

 Pentru a surprinde mai bine inegalitatile si decalajele

dintre tari, ONU foloseste din 1990 un sistem de
indicatori ai dezvoltarii umane (Human Development
Index – HDI). Cu ajutorul HDI se poate stabili locul
unei economii in cadrul economiei mondiale, la un
moment dat sau pe o anumita perioada.
 IDU-Moldova - 2018

Republica Moldova a ocupat locul 112 din 189 de țări și

teritorii, conform Indicelui Dezvoltării Umane (IDU) care
are grijă să realizeze măsuri în domeniul sănătății,
educație și venituri, publicat recent de Programul
Naolitunitruitleit. Valoarea IDU la Moldovei pentru anul
2017 este de 0.700, plasând țara în categoria celor mai
mari umane. Din cauza neregulilor necesare, IDU a
scăzut la 0.627, ceea ce ar putea pierde 10,4%.
 Tipuri de decalage.

 Decalajele pot fi cantitative (discrepante numerice, de marime, intre

indicatorii comparati), 
 calitative(discrepante intre laturile esentiale ce definesc indicatorii
respectivi), 
 absolute (discrepante intre indicatori, manifestate prin deosebiri
comparabile in privinta ponderii si ritmurilor inregistrate de indicatorii
macroeconomici ce se compara) sau in stransa legatura cu un anumit
criteriu de referinta, cum ar fi:
 starea economiei (boom sau recesiune),
 structura tehnica, tehnologica sau economica,
 timpul pentru care se realizeaza analiza, etc.
 Forme de inegalitati.
 Specialistii considera ca  exista mai multe forme de
inegalitati, ce constituie atat premise, cat si efecte ale
dezvoltarii economice:
 - inegalitati in interiorul tarilor si inegalitati intre tari
(internationale)
 - inegalitati in venituri
- inegalitati in indicatori ai dezvoltarii umane
   inegalitati privind educatia si accesul la cultura
   inegalitati privind accesul la servicii de calitate
   inegalitati privind gradul de libertate economica si/sau
politica
   inegalitati privind transparenta proceselor de guvernare
   inegalitati privind nivelul coruptiei si/sau al economiei
subterane
 Efectele inegalitatilor

  Efectele inegalitatilor pot fi puternice, deoarece ele nu

actioneaza doar individual ci se intersecteaza si
interconditioneaza in permanenta in plan national si
international.
             Realitatea ultimului secol atesta faptul ca statele cu o
deschidere larga catre economia mondiala inregistreaza
niveluri scazute de inegalitate.
 Cu toate acestea, globalizarea nu va produce egalitate. Dar,
inegalitatea va fi mai mica intr-o lume in care integrarea
economica va fi deplina, decat in una partial globalizata.
 6.Instituțiile internaționale.

 Procesul de instituţionalizare a relaţiilor

internaţionale, început încă din secolul XIX, a
continuat înregistrând o tendinţă de accelerare în
secolul XX. În prezent există două tipuri de organizaţii
internaţionale, 1.interguvernamentale (OIG –
organizaţie interguvernamentală) şi
 2. nonguvernamentale (ONG – organizaţie
nonguvernamentală), ambele având statut de
organizaţii internaţionale.
 Organizaţii internaţionale .

 Organizaţia internaţională guvernamentală reprezintă o

asociaţie de state creată în baza unui tratat, act constitutiv
sau convenţie, având o structură bine definită, organe
comune, posedând o personalitate juridică distinctă în
raport cu cea a statelor membre.
 Organizaţia internaţională nonguvernamentală reprezintă
o instituţie creată dintr-o iniţiativă privată sau mixtă – cu
excluderea oricărui acord interguvernamental, grupând
persoane private sau publice, fizice sau moral
 Prima perioadă.
 Perioada 1900-1945. După Primul Război Mondial, sub
impulsul Statelor Unite se concretizează pentru prima dată
viziunea unei încadrări a raporturilor dintre state şi chiar
dintre societăţi, prin organizaţii internaţionale.
 Societatea Naţiunilor (SN), al cărei pact fondator este
anexat tratatelor de pace din 1919, stabileşte un sistem de
securitate colectivă, conform căruia lezarea securităţii unuia
dintre membri este considerată ipso facto act de război
împotriva tuturor celorlalţi membri ai Societăţii.
 În paralel, s-a creat Organizaţia Internaţională a Muncii
(OIM), de două ori inovatoare: încurajând armonizarea
normelor sociale cu scopul de a împiedica o concurenţă
neloială între muncitorii care beneficiază de avantaje sociale
şi cei care nu le au; desemnând pentru statele membre
delegaţii tripartite.
 Perioada a doua.
 Perioada 1945-1989.
 După cel de-al Doilea Război Mondial, organizaţiile internaţionale, mai
întâi cele mondiale, dar şi cele regionale, au cunoscut o dezvoltare fără
precedent. Tot la iniţiativa Statelor Unite sunt înfiinţate organizaţii cu
vocaţie universală, în centrul dispozitivului figurând succesoarea Ligii
Naţiunilor, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), constituită în 1945,
destinată a fi o instituţie interguvernamentală în principal politică, ce
avea ca misiune esenţială menţinerea păcii,
 Fondul Monetar Internaţional (FMI), constituit în 1944,
 Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD sau
Banca Mondială),
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură
(FAO,1945),
 Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT,1947).
 1951-1963.

 Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECA,1951)

precursoare a ceea ce va fi Comunitatea Economică Europeană
(CEE,1957) şi
 Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom, 1957), care
au pus bazele începerii construcţiei europene, devine şi rămâne un
laborator instituţional cu un potenţial deosebit.
 Alte continente se dotează cu structuri analoage: de reţinut
Organizaţia Statelor Americane (OSA,1948), expresia unui
panamericanism dominat de Statele Unite şi mobilizat, în anii
Războiului Rece, pentru a combate comunismul; sau Organizaţia
Unităţii Africane (OUA, 1963), apărută ca urmare a decolonizării.
 Perioada după 1989

 . În anii 1989-1991, prăbuşirea blocului sovietic şi dizolvarea URSS-ului au

reprezentat încheierea „ostilităţilor”, a antagonismului Est-Vest. Organizaţiile
internaţionale, mai ales mondiale, nemaifiind afectate de această rivalitate
planetară, au trecut la un mod de funcţionare, „normal”.
 Pe fondul acestui climat de normalitate, de exemplu, între august 1990 şi aprilie
1991, apare înţelegerea din cadrul Naţiunilor Unite de pedepsire a agresiunii
asupra Kuweitului, declanşată de Irak.
 Tot ca o urmare a destinderii climatului relaţiilor internaţionale, statele ex-
comuniste (blocul sovietic) aderă sau fac demersurile necesare aderării la
organizaţiile economice (Fondul Monetar Internaţional – FMI, Acordul General
asupra Tarifelor Vamale şi Comerţului – după sigla anglo-americană GATT –
metamorfozată de la 1 ianuarie 1995 în Organizaţia Mondială a Comerţului,
OMC).
 Relațiilor externe ale 
Republicii Moldova

 Moldova este membră a unor organizații internaționale ca: 

 Consiliul Europei,
  Organizația Mondială a Comerțului,
  Parteneriatul pentru Pace, 
 Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa,
  Fondul Monetar Internațional,
  Banca Mondială, 
 Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare,
  Organizația Internațională a Francofoniei,
  Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, etc.
Organizațiile internaționale și regionale la
care Republica Moldova este membru

 1.Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO)-Statut:

membru corespondent al ISO din anul 1997;
 2. Comitetul European de Standardizare (CEN)-Statut:
Membru-partener la CEN din anul 2007. Membru afiliat la
CEN din anul 2009. Membru companion la CEN din anul 2017;
 3. Organizaţia Internaţională de Metrologie Legală-Statut: -
membru corespondent la OIML din anul 1995. Aderarea a
fost ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii
Moldova nr. 441-XIII din 27 aprilie 1995
Organizațiile internaționale și regionale la care Republica
Moldova este membru

 4.Organizaţia Internaţională de Metrologie Legală-

Statut: membru corespondent la OIML din anul 1995.
Aderarea a fost ratificată prin Hotărîrea Parlamentului
Republicii Moldova nr. 441-XIII din 27 aprilie 1995.
 5. Conferinţa Generală de Măsuri şi Greutăţi a
Organizaţiei Internaţionale de Metrologie "Convenţia
Metrului" -Statut: membru asociat din anul 2005.
Aderarea a fost ratificată prin Legea nr. 327 din 15
decembrie 2005
 Organizațiile internaționale și regionale la care
Republica Moldova este membru

 6.Consiliul Euro-Asiatic de Standardizare (EASC) din cadrul CSI- Statut:

membru cu drepturi depline din anul 1995. Republica Moldova
activează în cadrul Consiliului Interstatal de Standardizare – EASC în
baza Acordului cu privire la promovarea unei politici coordonate în
domeniul standardizării, metrologiei şi certificării semnat la Moscova la
13 martie 1992 (EASC) şi care a fost ratificat prin Hotărîrea
Parlamentului Republicii Moldova nr.1356-XIII din 22 octombrie 1997. La
20.06.2000 la Moscova a fost semnat Protocolul privind introducerea
completărilor şi modificărilor la Acordul cu privire la promovarea unei
politici coordonate în domeniul standardizării, metrologiei şi certificării
din 13.03.92, ratificat prin Legea nr. 875-XV din 22 februarie 2002
 Organizațiile internaționale și regionale la care
Republica Moldova este membru

 7.Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică

(CENELEC)- Statut: membru afiliat la CENELEC din anul
2014.Membru companion la CENELEC din anul 2017
 8. Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii
(ETSI) - Statut: membru observator la ETSI din anul 2014.
 9. Comisia Electrotehnică Internaţională (IEC) - Statut: membru
asociat din anul 2012.
 10. A - sociația Europeană a Institutelor Naționale de Metrologie
(EURAMET) - Statut: membru asociat din anul 2017.
 11. Cooperarea Europeană pentru Acreditare (EA)