Muşchii mâinii sunt dispuşi numai pe suprafaţa palmară şi în spaţiile
interosoase. Pe faţa posterioară mâna prezintă numai tendoanele muşchilor posteriori ai antebraţului. Muşchii mâinii (în număr de 19) se împart în trei categorii: a) eminenţa tenară (reprezentată de muşchii policelui) prezintă patru muşchi dispuşi în trei planuri. Planul I: muşchiul abductor scurt al policelui. Planul II: muşchiul opozant al policelui, muşchiul flexor scurt al policelui. Planul III: muşchiul adductor al policelui. b) eminenţa hipotenară (reprezentată de muşchii degetului mic) prezintă patru muşchi dispuşi în trei planuri. Planul I: palmar scurt. Planul II: flexor scurt al degetului mic, abductor al degetului mic. Planul III: muşchiul opozant al degetului mic. c) o grupă mijlocie (situată între eminenţele tenară şi hipotenară) prezintă: patru muşchi lombricali, trei muşchi interosoşi palmari şi patru muşchi interosoşi dorsali. MUŞCHII EMINENŢEI TENARE • Mușchii eminenței tenare sunt reprezentați de: abductor scurt al policelui, opozant al policelui, flexor scurt al policelui și adductor al policelui. MUŞCHIUL ABDUCTOR SCURT AL POLICELUI Origine: porţiunea laterală a retinaculului flexorilor şi tuberculul scafoidului. Inserţie: partea laterală a falangei proximale a policelui. Acţiune: abducţia policelui. Inervaţie: ramuri din nervul median. MUŞCHIUL OPOZANT AL POLICELUI
Origine: retinaculul flexorilor şi osul trapez.
Inserţie: marginea radială şi faţa anterioară a carpianului 1. Acţiune: opoziţia policelui cu celelalte degete. Inervaţie: ramuri din nervul radial. MUŞCHIUL FLEXOR SCURT AL POLICELUI Constă, în partea proximală, din două fascicule: superficial şi profund. Origine: – capul superficial – pe retinaculul flexorilor; – capul profund – pe osul trapez, trapezoid şi metacarpianul 2. Inserţia: pe falanga proximală a policelui. Acţiune: – flexia falangei proximale a policelui; – flexia policelui în ansamblu. Inervaţie: ramuri din nervul median şi ulnar. MUŞCHIUL ADDUCTOR AL POLICELUI
Este situat sub tendoanele muşchilor flexori superficial şi
profund al degetelor şi sub muşchii lombricali. Este format din două fascicule: unul oblic şi unul transversal. Origine: – fasciculul oblic – de pe osul capitat şi baza metacarpienelor 2 şi 3; – fasciculul transversal – de pe faţa palmară a metacarpianului 3. Inserţie: falanga proximală a policelui. Acţiune: – adducția policelui; – participă şi la mişcarea de flexie a policelui. Inervaţie: ramuri profunde ale nervului ulnar. MUŞCHII EMINENŢEI HIPOTENARE • Mușchii eminenței hipotenare sunt: palmar scurt, abductor al degetului mic, flexor scurt al degetului mic, opozant al degetului mic. MUŞCHIUL PALMAR SCURT Origine: retinaculul flexorilor şi suprafaţa medială a aponevrozei palmare. Inserţie: faţa profundă a dermului, de-a lungul marginii mediale a eminenţei hipotenare. Acţiune: plisează pielea eminenţei hipotenare. Inervaţie: ramuri superficiale din nervul ulnar. MUŞCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC
Origine: osul pisiform şi retinaculul flexorilor.
Inserţie: marginea medială a falangei proximale a degetului mic. Acţiune: abducţia degetului mic. Inervaţie: ramuri profunde ale nervului ulnar. MUŞCHIUL FLEXOR SCURT AL DEGETULUI MIC Origine: retinaculul flexorilor şi de pe cârligul osului cu cârlig. Inserţie: falanga proximală a degetului mic. Acţiune: flexia degetului mic. Inervaţie: ramuri profunde ale nervului ulnar. MUŞCHIUL OPOZANT AL DEGETULUI MIC
Origine: retinaculul flexorilor şi cârligul osului cu
cârlig. Inserţie: pe toată întinderea marginii mediale a metacarpianului 5. Acţiune: opoziţia degetului mic către police. Inervaţie: nervul ulnar. MUŞCHII REGIUNII MIJLOCII • În regiunea mijlocie întâlnim muşchii lombricali şi muşchii interosoşi. MUŞCHII LOMBRICALI Sunt în număr de patru şi situaţi sub aponevroza palmară. Origine: pe tendoanele flexorului profund al degetelor. Inserţie: faţa dorsală a falangelor 2 – 5 şi expansiunile tendinoase ale extensorului degetelor. Acţiune: flexia falangei proximale şi extensia celorlalte două falange (intermediară şi distală). Inervaţie: nervul median (pentru lombricalii 4 – 5) şi nervul ulnar (pentru lombricalul 2 – 3). Muşchii interosoşi • Muşchii interosoşi ocupă spaţiile dintre metacarpiene şi se împart în interosoşi palmari şi interosoşi dorsali. MUŞCHII INTEROSOŞI PALMARI • Sunt în număr de trei şi ocupă ultimele trei spaţii interosoase. • Origine: pe feţele metacarpienelor 2, 4 şi 5. • Inserţie: faţa dorsală a falangelor proximale ale degetelor 2, 4, 5. • Acţiune: • – flexia falangei proximale şi extensia celorlalte două falange; • – adducția degetelor (mişcarea prin care degetele se apropie de degetul mijlociu). MUŞCHII INTEROSOŞI DORSALI • Sunt în număr de patru şi ocupă cele patru spaţii dintre metacarpiene. • Origine: pe ambele metacarpiene care delimitează spaţiile interosoase. • Inserţie: pe falangele proximale ale degetelor 2 – 5. • Acţiune: • – flexia falangei proximale şi extensia celorlalte două falange; • – abducţia degetelor (mişcarea prin care degetele se depărtează de degetul mijlociu). • Inervaţie: ramuri din nervul ulnar. • ! Flexia falangei proximale (această mişcarea este comună – adică atât interosoşii palmari cât şi cei dorsali realizează această mişcare). • ! Extensia celorlalte falange – intermediare şi distale (mişcare comună pentru interosoşi palmari şi dorsali).