 Ştiinţa economică este o teorie a alegerii

 Alegeri → sacrificiu → cost de oportunitate

 Explicați:
 De ce oamenii cu venituri mai reduse merg, de regulă, cu
autocarul/trenul în timp ce oamenii cu venituri mai ridicate
călătoresc cu avionul, între 2 localități aflate la o distanță
considerabilă?
 De ce într-o perioadă de recesiune mai mulți absolvenți de
facultate urmează cursuri postuniversitare?

2
 Este corectă afirmația:
 Costul manualului de economie este de 35 lei?
 Acţiunile au costuri diferite pentru persoane
diferite → exemplu
 Nu există costuri obiective ci doar valori acordate
oportunităţilor pierdute

3
 Valoarea se determină în mod marginal
 Cost irecuperabil vs cost marginal
 Exemplu: cumpărați o pizza cu 40 lei. În momentul în care
gustați din ea, constatați că nu este bună. Cât vă va costa
să nu mai mâncați pizza pe care ați cumpărat-o?
 Eroarea cea mai frecventă în calculul costurilor:
confuzia dintre costurile suportate anterior şi cele
marginale

4
 De ce costă mai mult producerea unei biciclete
decât a unui scaun?
 De ce i-a costat pe producători atât cât i-a costat
folosirea acelor materiale?
 De ce producătorii au ales acei factori de producţie
şi de ce în acea combinaţie?

5
 Costul producerii unei biciclete → determinat de
suma care trebuie plătită pentru a obține resursele
corespunzătoare
 Resursele au multiple oportunități de folosire →
producătorii trebuie să plătească un preț egal cu
valoarea “celei mai bune oportunități”
 Costurile de producţie → costuri de oportunitate:
 Costul de oportunitate al producerii unui bun reprezintă
valoarea oportunităţilor abandonate

6
 Terenul - resursa care ilustrează cel mai bine
conceptul de cost de oportunitate
 Exemplu: doriți să cumpărați un teren pentru a
construi o casă. Cât va trebui să plătiți pentru acest
teren?

7
 Costul de oportunitate şi cel marginal reprezintă
acelaşi lucru, dar din perspective diferite
 Costul de oportunitate → atenţia asupra valorii
oportunităţilor abandonate ca urmare a unei acţiuni
 Costul marginal → atenţia asupra modificării
situaţiei existente, în urma acţiunii respective
 Toate costurile de oportunitate – costuri marginale
și toate costurile marginale – costuri de
oportunitate → cost marginal de oportunitate

8
 Curba cererii → costurile sau sacrificiile pe
care populaţia este dispusă să le suporte
pentru a obţine anumite bunuri
 Curba ofertei → costurile marginale care
trebuie acoperite pentru a determina
anumiţi producători să ofere bunuri
 Frontiera posibilităţilor de producţie:
exemplu numeric şi reprezentare grafică

9
 Producţia de Producţia de
boabe de soia pe porumb pe
recoltă recoltă
14,5 0
13.5 1  Graficul FPP
12.4 2  Care este Cmg de
11.2 3 oportunitate al
9.9 4
producției de porumb?
8.5 5
 Când va decide să
7 6
producă și a doua
5.4 7
3.7 8
unitate de porumb?
1.9 9
Dar a treia? …..
0 10

10
 Curba ofertei: definitie
 Reprezentare grafică: curba ofertei pentru porumb
(pe baza Cmg de oportunitate)
 Oferta ≠ cantitatea oferită

11
 Modificarea curbei ofertei:
 Orice element care schimbă costul marginal al producţiei
va tinde să schimbe (să deplaseze) şi curba ofertei globale
 Factorii determinanţi ai ofertei:
 Creşterea/scăderea preţului unui factor de producţie
 Deteriorarea resurselor
 Modificările tehnologice
 Evoluţia preţului relativ al unui produs alternativ
(substituibil)
 Așteptările privind evoluția prețurilor
 Modificarea numărului total de ofertanţi

12
  Definiția costurilor marginale și a costurilor
medii de producție
 Relaţia dintre costurile marginale şi medii şi
impactul acestora asupra procesului decizional

13
 Unități de Costul total al Costul Costul mediu
porumb producerii marginal
produse porumbului
0 0$

1 1$

2 2,1$

3 3,3$

14
 Definiție
 Formulă
 Interpretarea valorilor coeficientului de elasticitate

15
 Costurile, pe lângă componenta economică au o
puternică dimensiune etică şi politică
 Opinia publică → vânzătorii au dreptul să-şi
acopere costurile, dar nu să stabilească preţuri
mult mai mari decât acestea
 Acest mod de gândire, în care costul funcţionează
ca justificare, se regăseşte în legislaţia actuală
 Conceptul de dumping

16