Realizat de:

Druguș Daniela Sanda

Olanda, oficial Ţările de Jos (în neerlandeză Nederland) este
o monarhie constituţională, stat membru fondator al
Beneluxului şi al Uniunii Europene, situat în nord-vestul
Europei în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi Germaniei,
incluzând alături de Regatul Ţărilor de Jos şi câteva colonii.

Numele colocvial de Olanda, sub care mai sunt cunoscute

Ţările de Jos, acoperă însă doar o parte din teritoriul ţării,
anume provinciile Olanda de Nord şi Olanda de Sud.
Locuitorii Ţărilor de Jos sunt numiţi în engleză Dutch, nume
derivat de la aceeaşi rădăcină ca germană deutsch, adică
"germani". Limba neerlandeză este forma literară a
germanei plate, limba vorbită ca dialect în nordul Germaniei.
Un sfert din teritoriul Ţărilor de Jos se află sub nivelul mării cu
altitudine medie, statul având cea mai joasă altitudine din lume.
De asemenea este una dintre ţările cele mai dens populate din
lume. Este cunoscută pentru digurile, morile şi lalelele sale, dar
şi pentru toleranţa sa pe plan social. Este membră NATO şi UE.
Pe teritoriul său se află sediul Curţii Penale Internaţionale

Capitala Ţărilor de Jos este Amsterdam. Amsterdam este

capitala oficială conform Constituţiei. La Haga se află sediul
guvernului, reşedinţa regală, precum şi cea mai mare parte a
ambasadelor.
 CLIMĂ
CLIMA ESTE TEMPERAT-OCEANICĂ, DULCE ȘI UMEDĂ, CU VÂNTURI
PERMANENTE, CEEA CE A DUS LA FOLOSIREA INTENSIVĂ A MORILOR DE
VÂNT, CARE AU DEVENIT, ÎN TIMP, UN SIMBOL AL OLANDEI. ÎN OLANDA
VARA ESTE CALDĂ, TEMPERATURA MEDIE A LUNII IUNIE ESTE DE 16–
17°C. IARNA ESTE UN ANOTIMP RĂCOROS, TEMPERATURA MEDIE A
LUNII IANUARIE PE COASTĂ FIIND ÎN JUR DE 2°C, ÎN INTERIORUL ȚĂRII
MAI SCĂZUTĂ. MASELE DE AER POLAR FAC CA ÎN MULTE IERNI
TEMPERATURA AERULUI SĂ SCADĂ SUB TEMPERATURA DE ÎNGHEȚ.
ATUNCI CÂND NINGE CANALELE ȘI LACURILE SE ACOPERĂ CU GHEAȚĂ.
CANTITATEA ANUALĂ DE PRECIPITAȚII ESTE ÎN JUR DE 800 MM, ÎN
ȚINUTURILE AFLATE MAI DEPARTE DE MARE ESTE CEVA MAI MICĂ.
CELE MAI USCATE LUNI SUNT FEBRUARIE, MARTIE, APRILIE ȘI MAI.
 RELAȚII EXTERNE
FACE PARTE DIN: UNIUNEA EUROPEANĂ, INCLUSIV DIN UNIUNEA
ECONOMICĂ ȘI MONETARĂ (UEM); ESTE UNUL DIN CELE ȘASE
STATE EUROPENE SEMNATARE ALE TRATATULUI DE
ÎNFIINȚARE A COMUNITĂȚII EUROPENE A CĂRBUNELUI ȘI
OȚELULUI (PARIS, 18 APRILIE 1951), ALE TRATATULUI DE
ÎNFIINȚARE A COMUNITĂȚII EUROPENE PENTRU ENERGIE
ATOMICĂ (BRUXELLES, 17 APRILIE 1957) ȘI ALE TRATATULUI DE
ÎNFIINȚARE A COMUNITĂȚII ECONOMICE EUROPENE (ROMA, 25
MAI 1957). ESTE MEMBRĂ A ONU,
UNCTAD, FMI, BIRD, BERD, OCDE, OMC, NATO ETC.
 ORAȘE
AMSTERDAMUL ESTE CEL MAI MARE CENTRU INDUSTRIAL ȘI ADMINISTRATIV DIN
OLANDA. DEZVOLTAREA LUI A ÎNCEPUT ÎN SECOLUL AL XIII-LEA ÎN LOCUL UNDE SE
VĂRSA RÂUL AMSTEL ÎN ZUIDERZEE. ORAȘUL A ÎNCEPUT SĂ SE EXTINDĂ PE INSULELE
MLĂȘTINOASE ÎNVECINATE, ARE PESTE 800 DE PODURI, IAR MULTE CONSTRUCȚII SUNT
RIDICATE PE PILONI PENTRU A FI FERITE DE INUNDAȚII. ESTE ȘI AZI ORAȘ PORTUAR.
LEGĂTURA CU MAREA ESTE REALIZATĂ PRIN NOORDZEEKANAAL (CANALUL MĂRII
NORDULUI), EXECUTAT ÎNTRE ORAȘELE AMSTERDAM ȘI IJMUIDEN. ACEASTA ESTE
CAPITALA OFICIALĂ A ȚĂRII, DAR SEDIUL GUVERNULUI, AL REPREZENTANȚELOR
DIPLOMATICE ȘI AL CÂTORVA MINISTERE SE AFLĂ ÎN HAGA. AL DOILEA ORAȘ CA
MĂRIME ESTE ROTTERDAMUL. TIMP DE 40 DE ANI (PÂNĂ ÎN 2004), ROTTERDAM A STAT ÎN
FRUNTEA LISTEI CELOR MAI AGLOMERATE ȘI MAI MARI PORTURI ALE LUMII (LUÂND ÎN
CONSIDERAȚIE CANTITATEA DE MĂRFURI TRANZITATĂ). A FOST ÎNSĂ SURCLASAT
DE SHANGHAI, SINGAPORE ȘI HONG KONG, IAR ACUM DEȚINE ÎNTÂIETATEA DOAR ÎN
EUROPA, FIIND URMAT ÎNDEAPROAPE DE ANVERS ȘI HAMBURG. PORTUL
ROTTERDAMULUI A FOST COMPLETAT DE UN EUROPORT DE MARE CAPACITATE AFLAT PE
MALUL LUI NIEUWE WATERWEG, DUPĂ CE FLUVIUL RIN A PRIMIT UN ROL IMPORTANT ÎN
DERULAREA ACTIVITĂȚII COMERCIALE A COMUNITĂȚII EUROPENE ȘI ÎN
TRANSPORTURI.
ECONOMIE 
Cele mai importante industrii ale Olandei sunt
sectoarele agro-alimentar, chimic, cel al
rafinării petrolului şi cel al maşinilor electrice şi
electrocasnice (cea mai importantă companie
din acest domeniu fiind Philips). Agricultura
este mecanizată şi angajează 4% din populaţia
activă.

Olanda este un membru fondator al Uniunii

Europene. Guvernul olandez a fost înlocuit de
euro la 1 ianuarie 1999, dar monedele şi
bancnotele au intrat în circulaţie doar la 1
ianuarie 2002.
RESURSE NATURALE
OLANDA (INCLUSIV SECTORUL OLANDEZ AL MĂRII NORDULUI) ESTE CEL MAI
MARE PRODUCĂTOR ȘI EXPORTATOR DE GAZE NATURALE DIN UE. ÎNTRE 15% SI
20% DIN CONSUMUL TOTAL ANUAL DE GAZE NATURALE AL UNIUNII EUROPENE
ESTE PRODUS ÎN OLANDA. ASTFEL, ÎN ULTIMII 40 DE ANI, INDUSTRIA
NAȚIONALĂ DE GAZE NATURALE A AVUT, ȘI CONTINUĂ SĂ AIBĂ, O CONTRIBUȚIE
IMPORTANTĂ LA PROSPERITATEA OLANDEI. PRODUCȚIA DE GAZE NATURALE
GENEREAZĂ PESTE 2% DIN PIB-UL OLANDEZ ȘI ASIGURĂ APROXIMATIV 11.000 DE
LOCURI DE MUNCĂ, PREDOMINANT ÎN PARTEA DE NORD A ȚĂRII. ANUAL, ÎN
OLANDA SE EXTRAG CIRCA 70 MILIARDE M³, DIN CARE JUMĂTATE PENTRU
CONSUMUL PROPRIU, IAR JUMĂTATE PENTRU EXPORT (9 MILIARDE DE EURO).
REZERVELE SUNT ESTIMATE LA APROXIMATIV 1.600 MILIARDE M³, DAR AVÂND
ÎN VEDERE FAPTUL CĂ PÂNĂ ÎN ANUL 2025 ACESTEA SE VOR SFÂRȘI, GUVERNUL
OLANDEZ PLĂNUIEȘTE SĂ CREEZE UN „HUB” DE GAZ ÎN EUROPA, ASIGURÂNDU-
ȘI ASTFEL POZIȚIA IMPORTANTĂ ÎN PRODUCȚIA, TRANZITUL, DEPOZITAREA,
COMERCIALIZAREA ȘI CERCETAREA ÎN ACEST SECTOR. DOUĂ TREIMI DIN
VOLUMUL TOTAL AL RESURSELOR SUNT OFFSHORE.
SCHOKLAND
ROTTERDAM
MORILE DE VÂNT DIN
KINDERDIJK 
CASA ANNE
FRANK
RIJKSMUSEUM
NEMO MUSEUM
EFTELING