Sunteți pe pagina 1din 7

Introducere

• Cronicile, primele forme de cultură scrise, nu


au decât întâmplător valenţe literare, iar
acestea sunt obţinute prin raportare la
modelele străine care inspiră cronicile
româneşti.
• În literatura cronicărească, cele mai valoroase
opere le aparţin cronicarilor moldoveni. Dintre
aceştia se disting Mitropolitul Varlaam,
Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin.
Cuprins

Mitropolitul Varlaam Mitropolitul


Dosoftei
Mitropolitul Varlaam
(1580-
1585)
• - scriitor și om de cultură.
• - în cinul călugăresc la mănăstirea Secu, a primit numele de Varlaam,
numele său adevărat fiind Vasile Moţoc
• Opera lui de căpetenie, “Carte românească de învăţătură
dumenecele preste an şi la praznice împărăteşti şi la svinţi mari”, a
fost tipărită cu spusele lui Vasile Lupu, într-un tipar domnesc, la
Mănăstirea “Trei Svetiteli”, la Iaşi, între 1642-1643.
• În simplitatea şi naivitatea limbii ei, “Cazania” a avut o considerabilă
însemnatate în crearea primului nostru “stil cărturăresc”.
• Varlaam indică drept model al “Cazaniei” sale, “Omiliile” lui Calist,
scrise în prima parte a secolului al XV-lea.
• Prima parte cuprinde extrase din evanghelii şi comentariul lor potrivit
pentru treizei şi două de duminici. Bibliografiile de martiri şi de
asceţi, din partea a două a “Cazaniei”, oferă povestitorului materialul
din care se inspirau şi pictorii populari, cu ficţiunile şi atmosfera ei
înălţătoare, dar şi copilărească.
Mitropolitul Dosoftei
1624-
1693
• cărturar român, mitropolit al Moldovei, poet și traducător.
• in 2005 Biserica Ortodoxă Româna l-a proclamat sfânt.
• Ca monah la Probota, a tradus, pentru prima oară în românește,
„Istoriile lui Herodot”, „Cronograful” lui Matei Cigalas, un Pateric
grecesc, cartea „Mântuirea păcătoșiior” a lui Agapie Landos și
fragmente din „Viața și minunule Sf. Vasile cel Nou”.
• Principala opera a mitropolitului Dosoftei si prima lui scriere este
“Psaltirea in viersuri” (1673). Importanta acesteia pentru literatura
noastra veche este foarte mare, intrucat, la sfirsitul Psaltirii, Dosoftei
tipareste si versurile lui Miron Costin privitoare la originea neamului
romanesc.
• In 1679 tipareste o Liturghie, tradusa de el din limba greceasca, cu
numeroase note scrise in limba greaca.
• O insemnatate mare pentru literatura noastra veche are monumentala
opera cunoscuta sub titlul “Viata si petreacerea svintilor” sau
“Proloagele”.
• În anul 1683, mitropolitul scoate o a doua editie a Liturghiei lui,
completata cu rugaciuni noi. In acelasi an, el tipareste o noua lucrare,
intitulata “Parimiile preste an”. Este o colectie de slujbe si rugaciuni,
care se intrebuinteaza in biserica la serviciile divine ce se oficiaza
seara.
• Întreaga scriere a lui Dosoftei cuprinde patru volume mari, tiparite
intre anii 1682-1686.
Concluziile
• Manuscrisele creştine în limba slavonă şi în
limba română, apoi tipăriturile deschid calea
pentru exprimarea sentimentului religios.
• Tipăriturile cărţilor religioase au contribuit, în
primul rând, la introducerea limbii române în
biserică, înlocuind limba slavonă în care se
oficia serviciul divin.
• Diaconul Coresi şi, mai apoi, mitropoliţii
Varlaam, Dosoftei şi Antim Ivireanul, toşi s-au
străduit să caute forma cea mai limpede şi
mai armonioasă a limbii, care să fie înţeleasă
în toate ţinuturile româneşti.
Bibliografie
www.wikipedia.ro
www.referate.ro
www.e-referate.ro
Istoria literaturii romane de la origini pana in
prezent" de George Calinescu

Proiect realizat de:


Muth Iulia Teodora
Oltean Marius Nicolae
Precup Iulian
Stangaciu Claudiu

S-ar putea să vă placă și