Dr.

Alina Mihaela Calin

Leziuni precanceroase ale
colului uterin
 Prevalenta leziunilor precanceroase a
crescut alarmant in ultimii ani
 Incidenta maxima la grupul de varsta
25-35ani
 Leziunile precanceroase sunt usor de
depistat
 Diagnostic precoce-vindecare 100%
Jonctiunea scuamo-
cilindrica

Zona cu cel mai mare

potential de malignizare
Jonctiunea scuamo-cilindrica
Jonctiunea scuamo-cilindrica pozitie:
- perioada neonatala, are loc o eversare a mucoasei
cilindrice endocervicale, in afara orificiului extern al colului.
- copilarie are loc un proces invers, in urma caruia
jonctiunea scuamo-cilindrica ascensioneaza in
profunzimea canalului cervical;
- perioada prepubertara, epiteliul unistratificat cilindric
aluneca din nou in afara orificiului extern cervical,
acoperind o portiune mai mult sau mai putin intinsa din
suprafata exocolului;
- femeia adulta amplasarea este ideala, jonctiunea
coincizand cu orificiul extern al colului;
- climateriu, jonctiunea scuamo-cilindrica urca din nou in
interiorul endocolului.
 Zona de transformare

 Reprezinta zona in care are loc procesul de

inlocuire a epiteliului cilindric cu epiteliul
pluristratificat pavimentos (original), asa numita
metaplazie scuamoasa.

 Acest proces se produce datorita aciditatii

vaginale care nu este favorabil epiteliului
cilindric.

 In procesul de metaplazie rolul principal revine

“celulelor de rezerva” subcilindrice). Procesul
de inlocuire se intinde in mod normal pe durata
a cativa ani.
 Prin metaplazie epiteliul ectopic poate fi
inlocuit cu epiteliu pluristratificat pavimentos
normal sa imbrace un un caracter particular
(atipic) putand evolua catre:
- displazie stabila, neprogresiva
- leziune displazica evolutiva care se
poate transforma in carcinom in situ.
Oncogeneza in carcinoamele
cervicale
 Factori de risc:
1) Factori virali:
- infectia cu HSV tip 2
- infectia cu citomegalovirus
- HPV ( Human Papiloma Virus) pare a fi implicat
in mod direct, prin integrarea AND –ului viral in
genomul celulei gazda, care va suferi mutatii
trecand in stadiul oncogen. Este implicat in peste
90% din neoplasmele cervicale.
2) Factori imunitari:
- HIV;
- tratamentele supresive;
- in cazul infectiilor cu HPV s-a semnalat disparitia
celulelor Langenhans, alterarea raportului T4/T8 si
existenta unui deficit imunitar local exprimat printr-o
lipsa de activitate a celulelor T.

3) Numarul partenerilor sexuali, cu cat acesta este mai

mare cu atat creste riscul (sotul cu numeroase
partenere sexuale ); riscul este crescut daca femeie
este casatorita cu un barbat care a avut anterior o
partenera cu cancer de col.
4) Debutul precoce al vietii sexuale (sub 17 ani);

5) Tabagismul;

6) Igiena locala deficitara;

7) Carenta in vitaminele A si C;
Clasificarea displaziilor
Displazie usoara (CIN 1)- proliferarea
neoplazica nu depaseste 1/3 profunda a
epiteliului
Displazia moderata (CIN 2)-
proliferarea neoplazica a ascensionat
pana in treimea medie.
Dispalzie grava (CIN 3)- proliferarea s-
a extins pana in 1/3 superioara
Leziuni displazice ale colului
uterin
 Evolutia leziunilor preneoplazice

 Incidenta maxima fiind intre 25 si 35 de ani. In ultimile

decenii a crescut incidenta displaziilor iar varsta de
maxima incidenta a scazut.

 Displaziile cervicale pot evolua catre: regresie,

persistenta, agravare.

 Agravarea displaziilor cervicale este in functie de gradul

de severitate, cu cat acesta este mai severa cu atat
riscul agravarii este mai mare.
 Diagnosticul citologic
 Frotiurile Papanicolau ocupa un loc central in screeningul
cancerului de col uterin.
 Papanicolau a propus cinci clase pentru incadrarea
frotiurilor cervicale;
 Clasa I (PAP I) - citologie absolut normala ( lipsa celule
atipice)
 Clasa II (PAP II) - citologie atipica fara semne de
malignitate.( Frotiu inflamator)
 Clasa III (PAP III) - celule sugerand malignitatea , fara ca
aceasta sa fie evidenta (ASCUS/ LSIL).
 Clasa IV (PAP IV) - celule sustinand cu mare
probabilitatea malignitatea(HSIL)
 Clasa V (PAP V) - citologie sigur maligna.
 Colposcopia
 Reprezinta examinarea colului uterin cu ajutorul unui
dispozitiv optic care mareste imaginea de 40 de ori.
(Colul se examineaza direct, apoi dupa badijonarea cu
acid acetic 3-5% si in final dupa badijonarea cu solutie
Lugol.)
Aspecte colposcopice normale ( dupa Societatea
Americana de Colposcopie):
1) Epiteliu scuamos (pluristratificat pavimentos) original;
2) Epitelie cilindric;
3) Zona de transformare: aria cuprinsa intre epiteliu
scuamos si cel cilindric, ce contine epiteliu metaplazic
cu diferite grade de maturitate.
Colposcopie
 Aspecte colposcopice anormale:
 zona de transformare atipica – contine modificari
sugestive pentru neoplazie:
 epiteliu alb (aceto-alb): zona circumscrisa ce apare
dupa badijonarea cu acid acetic;
 punctatia: zona focala in care capilarele apar sub
forma unor puncte rosii;
 mozaicul: leziune de aspect mozaicat in care
campurile de mici dimensiuni sunt delimitate prin linii
de culoare rosie;
 hiperkeratoza: apare sunb forma unor placi
supradenivelate de culoarea alba vizibile inaintea
badijonarii cu acid acetic;
 vasele anormale:aspecte anormale ale vaselor,
precum terminatii vasculare tirbuson, sub forma de
ghilimele sau spaghete.
Aspecte colposcopice nesatisfacatoare: jonctiunea
scuamo-cilindrica nu poate fi pusa in evidenta.

Alte constatari colposcopice:

- cervicovaginitele – hiperemie difuza, vase evidente,
uneori ca in punctatie;
- epiteliu atrofic – epiteliu scuamos in circumstantele
carentei estrogenice, cu vascularizatie evidenta datorita
subtirimii sale;
- condiloame si papiloame – leziuni exofitice in interiorul
sau in afara zonei de transformare.
Aspecte colposcopice care sugereaza
invazia bazalei:

- vase atipice

- suprafata neregulata cu proeminente nodulare

- distanta dintre vasele capilare mult marita

- leziune complexa, intinsa, ascensionata in endocol

-leucoplazia: aparitia unui strat de keratina pe suprafata

epiteliului, vizibila cu ochiul liber sau colposcopic inainte
de badijonare.
 Diagnostic

Ex. Biopsie
 “tintita” sub colposcop

 conizatia: presupune excizia leziunii in totalitate.

Conul excizat trebuie sa includa;
- in totalitatea leziunea de la nivelul exocolului;
- jonctiunea scuamo-cilindrica;
- extensia leziunii in endocol;
- glandele si corionul adiacent.
Conizatie
Tratamentul leziunilor precanceroase ale
colului uterin:

- conizatia(chirurgie, ansa diatermica)

-electrocauterizarea(LEEP, LLETZ)

-crioterapia

-vaporizarea cu laser CO2.

Conduita terapeutica
 CIN1 - repetare pap la 3-6 luni-regresie
spontana

 CIN2 - electroexcizie si repetarea Pap la 3-

6 luni
- evoulutie in generel spre regresie
dupa tratament

 CIN3 - Electroexcizie si repetarea Pap si

Colposcopie in 3-6 luni;
- evolutie spre regresie/agravare
Screening
 Programul de screening a cancerului de col
are ca obiectiv principal descoperirea in
stadii incipiente (leziuni displazice), care
sunt usor de tratat, vindecat si cu costuri
minime.
 Testarea femeilor 25-65ani la interval de 3
ani, prin Pap-test scade riscul de aparitie al
cancerului cu 90%.
 Reducera incidentei si mortalitatii
cancerului de col uterin este direct
proportionala cu eforturile depuse pentru
organizarea programului de depistare.
Va multumesc!