Definiţie - derivaţi ai apei ȋn care atomii de hidrogen sunt ȋnlocuiţi cu doi

radicali organici: (Ar) R-O-R (Ar)

1
 OCH3 OCH3
ETERI NATURALI

H3C-O CH2-CH=CH2
anason
H3C-O Metileugenol stelat cis trans
(eugenil-metil-eter) Anetol
(1-metoxi-4-propenil benzil)
 se găseşte cantitǎţi mari în uleiul volatil de
 majoritar izomerul
DACRYDIUM FRANKLINI
trans, se găseşte în
 se găseşte în anason cantitǎţi mari în uleiul
multe uleiuri volatil de anason
volatile: uleiul (80%), fenicol
de eucaliptus
cuişoare (60%), anason stelat
(< 92%), (> 90%) şi, în cantitǎţi
uleiul de dafin, mici în uleiul de
O terebentinǎ (0,5-
de rosmarin, fenicol
uleiul de pelin ;1,5%)

1,8-Cineol
(Eucaliptol)  în uleiul
volatil de HO CH2-CH=CH2
bay (90%),
cuişoare şi
dafin frunze de H3CO Eugenol 2
;scorţişoarǎ (2-metoxi-4-alil fenol)
pelin
 tarhon  în uleiul volatil de
flori de portocal

 în uleiul volatil de
anason, fenicol,
 în uleiul anason stelat alături
volatil de de anetol
busuioic şi busuioic
;de tarhon

 în uleiul volatil din

HO CHO florile de violete,
vanilie, piper negru
H3CO Vanilina
 în uleiul de (4-hidroxi-3-metoxi
pin
benzaldehia) 3
 agentul iute din ardeii iuti
– materie prima pentru
boiaua de ardei iute

 agentul iute din piperul negru

4
  Clasificare generală
O
 aciclici: (Ar) R – O – R (Ar)  ciclici:
CH2 (CH2)n n = 1,2,3...

A. ETERI ACICLICI
A.1. Clasificare

 După felul radicalilor  simetrici R - O – R (1,2)

 asimetrici R – O – R’ (3)
 După natura radicalilor
 dialchileteri R–O–R (1,2,3)
 diarileteri Ar – O – Ar (5)
 alchilarileteri R – O – Ar (4)
(5)

(1) (2) (3) (4) 5

A.2. Nomenclatura
a) numele hidrocarburii substituite cu alcoxi sau ariloxi

b) denumiri comune:
- anisol: metilfenil eter; guaiacol: p-metoxi fenol
- fenetol: etilfenil eter
- neroline: eterii naftolilor cu miros placut
cu metil (flori portocal); cu etil (flori salcam)

6
A.3. Structura
 atomul de oxigen are hibridizare sp3, unghiul intre valente fiind de 111-112o.

7
 eterii sunt polari, cu momemte de dipol diferite de zero
ex: eterul etilic are momentul de dipol 1,18D

 eterii nu pot forma legaturi de hidrogen intermoleculare  punctele lor de

fierbere sunt mult mai scazute decat ale alcoolilor corespunzatori
A.4. Metode de sinteză
a). Din derivaţi halogenaţi – metoda Williamson*  eteri asimetrici

 Alegerea materiilor prime se face după următoarele criterii:

1) derivatul halogenat să aibă reactivitate normală sau mărită (să nu
fie nereactiv)
2) derivatul halogenat să nu sufere uşor reacţie de eliminare (cu
formare de alchenă), ţinând cont de prezenţa în masa de reacţie a
unei baze tari (alcoxidul)

 Mecanismul reacţiei este de tip SN2 reactantul nucleofil fiind ROˉ sau ArOˉ

*Alexander William Williamson (1824 – 1904) chimist englez 9

 Ex1:

Ex2:  la obţinerea terţ-butil-metil-eterului, reacţia trebuie să aibă loc

între anionul terţ-butoxid şi clorura de metil prin mecanism SN2


terţ-butil-metil-eter
 dacă s-ar lucra cu anionul metoxid şi clorură de terţ-butil  reacţia principală nu ar
fi SN2 ci E1 cu formare de izobutenă:


10
Ex3:  Pentru obţinerea anisolului varianta posibilă este din fenoxid şi
clorurǎ de metil

 varianta metoxid de sodiu şi clorobenzen este dezavantajată de de

reactivitatea redusă a clorobenzenului (iodobenzenul si bromobenzenul depasesc
acest impediment, fiind ceva mai reactivi, dar numai in prezenta de
catalizator de Cu si la temperatura inalta.-vezi reactia Ulmann)

Ex4:  Eterii aromatici  sinteza Ullmann* (varianta a sintezei Williamson)

 din fenoxid de sodiu şi halogenuri de fenil (ioduri sau bromuri – în care
legătura C−Hal este mai reactivă) în prezenţă de catalizator de cupru şi temperatură
ridicată:

11
* Fritz Ullmann (1875-1939) - chimist organician german
b). Reacţia de eliminare intermoleculară de apă din alcooli (eterificarea) –
eteri simetrici – METODA INDUSTRIALA

 Eterii alifatici simetrici se obţin prin combinarea în mediu acid, cu eliminare

intermoleculară de apă, a doi echivalenţi de alcool.
 Conditii  reacţia poate fi efectuată atât în cataliză omogenă (în mediu acid:
H2SO4 concentrat) sau ȋn cataliză eterogenă (cu catalizator de oxid de
aluminiu).
H
R - OH + HO- R R - O - R + H2 O

Cataliza omogena: H2SO4

heterogena: Al2O3, temperatura
H2SO4
CH3CH2OH + HO- CH2CH3 CH3CH2 - O - CH2CH3 + H3O
140oC
SN2

12
c). Din fenoli si diazometan

C6H5- OH + CH2N2 C6H5- O - CH3 + N2

d). Din naftoli si alcooli – naftolii au caracter aromatic mai redus si pot fi
eterificati cu alcooli OH OCH3

HCl
+ CH3OH
to C

miros de flori de
portocal

d) Din surse naturale

 din gudroanele obtinute la tratarea termica a lemnului
 se separa prin distilare: guaiacolul si veratrolul

 din uleiurile volatile izolate din plante

 se separa prin extractie: eugenol, safrol, anetol.

13
A.5. Proprietăţi fizice
 stare de agregare:  dimetileterul – gaz;
 dietileterul – lichid, p.f. 35oC

 solubilitate: nu formează legaturi de hidrogen cu apa  putin solubili sau

insolubili ȋn apă (avantaj – sunt utilizati ca solvenţi de extracţie ȋn sintezele
organice) ; miscibili cu alţi solvenţi organici

 punctele de fierbere – sunt mai mici decât ale alcoolilor corespunzători din
cauza absenţei asocierii prin legături de hidrogen
 ex: eterul etilic p.f. = 35°C / alcoolul etilic: p.f. = 780C
 densitatea eterilor este în general mai mică decât a apei.
 eterii au miros specific, “eterat”: unii eteri fenolici au miros plăcut, floral,
fiind deseori utilizaţi în parfumerie;
 eterii sunt extrem de inflamabili şi au volatilitate ridicată;

14
 A.6. Proprietăţi chimice

 eterii (cu excepţia epoxizilor) au o mare inerţie chimică, fiind stabili faţă de
majoritatea reactanţilor chimici  proprietatea stă la baza utilizării eterilor inferiori
ca solvenţi în multe reacţii organice.

a) Acidoliza – reacţia cu acizii minerali – reacţie de scindare a eterului

 atomul de oxigen (prin electronii săi neparticipanţi)  poate forma săruri cu acizii
minerali  la încălzire, aceste săruri disociază

Exercitiu In cazul acestui eter (tert-butil metil eter) este posibila si formarea unor mici
cantitati de izobutena. Explicati aceasta constatare 15
Mecanism:

(1) protonarea eterului - formarea sării de oxoniu

H
+ _
CH3 O CH3 H Br CH3 O CH3 + Br
_

(2) atacul nucleofil al halogenului asupra sării de oxoniu

H
_ +
Br CH3 O CH3 Br CH3 + H O CH3

(3) reluarea etapelor (1) respectiv (2) asupra moleculei de alcool formate

H+ Br-
CH3 O H CH3 O H Br CH3
H 16
 Pentru aril-alchil eterii reactia decurge cu formarea fenolului si a derivatului
halogenat:

Spre deosebire de di-alchil eteri, care la scindare produc doua molecule de derivat
halogenat fenolul nu reactioneaza mai departe pentru a forma iodobenzen

 Diarileterii NU se scindeaza in aceste conditii de reactie.

 HCl si HBr necesita temperaturi mai mari decat HI, deoarece Cl- si Br-
sunt mai putin nucleofili in raport cu I-.

17
b) Formarea complecşilor stabili cu acizi Lewis

 datorită perechilor de electroni neparticipanţi ai oxigenului din eteri, acesta

are caracter de baza Lewis si reacţionează cu acizii Lewis, la echilibru,
rezultand complecşi stabili

18
c) Autoxidarea poziţiei -metilenice
 eterii sunt transformaţi ȋn hidroperoxizi sau peroxizi de oxigen ȋn prezenţa
unor promotori radicalici si a OXIGENULUI ATMOSFERIC

R1
R - CH2- O - R' + O2 R - CH- O - R' + R1H
O - OH
hidroperoxid peroxizi explozivi

 de aceea eterii se păstrează ȋn sticle colorate (maron sau verde ȋnchis) şi

pentru ȋndepărtarea hidroperoxizilor explozivi se trateaza cu sulfat feros şi se
păstrează pe NaOH solid pentru a fi perfect anhidri (se utilizeaza ca solvent in
multe reactii care interzic chiar si urmele de umezeala: de ex. generarea
RMgX.
19
d) Reacţiile eterilor fenolici la nucleul aromatic
- Substituţia electrofilă aromatică -

O R O R O R O R
H H H
E E E
+E

O R O R O R
H E E
H E
E
H

E
+
E : X (Cl, Br); NO2; R ; RCO

20