Sinusita odontogenă

A realizat : Petrachi Adriana

S1703
Coordonator:Anghelina
Chiaburu
 Introducere

 Sinusul maxilar are raporturi anatomice de vecinătate cu dinţii de

pe arcada dentară superioară. O parte din patologia sinusului
maxilar este legată de manevrele terapeutice la dinţii superiori.
 Mucoasa sinuzală poate fi lezată în timpul unui tratament
endodontic ,sau al unor extracţii dentare.
 Datorită particularităţilor anatomo-topografice a regiunii OMF şi
ORL această patologie este studiată de ambele specialităţi.
Leziunile traumatice şi infecţioase de origine odontogenă sunt
rezolvate de Ch.OMF iar cele de origine rinogenă de ORL. Din
aceste considerente colaborarea între aceste două specialităţi este
inevitabilă şi recomandabilă
 Actualitatea temei
 SO se intilneste in egală măsură la bărbaţi şi femei, la copiii
rar, sugari – excepţie. Vîrsta medie – 40 de ani.

 Schumman indică că aproximativ 1/3 din bolnavii cu sinusită

maxilară sunt de origine odontogenă.

 După datele profesorului D. Şcerbatiuc sinuzita odontogenă

ocupă 8,6% din numărul total de infecţii odontogene (1985)
 După datele D. Hîtu SO ocupă 2% din numărul total de
bolnavi ce sau tratatat în ChOMF(2008).
 Definiţii
(Sinusitis) – inflamaţia mucoasei care tapetează sinusurile feţei.
Sinusită odontogenă acută - inflamaţia acută a mucoasei sinusului
maxilar.
Sinusită odontogenă cronică – inflamaţia cronică a mucoasei
sinusului maxilar.
Sinusită cronică exacerbată – pe fonul inflamaţiei cronice a mucoasei
sinusului maxilar are loc reacutizarea procesului cronic.
Comunicare oro-sinusală - deschidera accidentală a SM, fără semne
de inflamaţie.
Etiologie

Etiologia

Factori predispozanți Factori determinanți

 Factori predispozanţi
 polipi sinuzali;
 deviaţii de sept;
 obstrucţia ostiumului maxilar prin edem al mucoasei;
 hiperplazia mucoasei;
 scăderea rezistenţei organismului la gripa, infecţii virotice acute,
 diabet,
 surmenaj fizic şi psihic,
 suprarăcirea şi supraîncălzirea,
 maladii ale sîngelui,
 stări decompensate,
 pneumonii, alergii,
 dereglări metabolice.
Factori determinanţi
 Infecţioşi-odontogeni:
1. Parodontita apicală acută sau cronică.
2. Chist-radicular, folicular, rezidual.
3. Granulom.
4. Periostita.
5. Osteomielita.
6. Dinte inclus şi retinat, distopat.
7. Pungi parodontale.
 Infecţioşi-neodontogeni:
1. Renite, etmoidite
2. Dacriocistite.
3. Tumori(epulis).
4. Maladii specifice.
Clasificarea sinusitei odontogene
 După etiologie: rinogenă, odontogenă, alergică, traumatică, specifice,
neurovegitative.

 După clinică: -Acută-congestivă şi purulentă.

-Cronică (primară sau secundară) – catarală, purulentă, polipoasă(hiperplastică),
cazeoasă, necrotică, atrofică, cronică cu acutizare.
 Deschisă şi închisă.
 Sinusită perforativă-acută şi cronică.

 După timp: Acută-până la 4; Subacută-4-8 săptămâni; Cronică-până la 1 an;

Recidivantă- acutizarea sinusitei de 2-3 ori în an.
Clasificarea după G. Marcenco (1966), completată
de A. Buschina şi V. Gherber (2000)
I) Forma închisă:
1. Sinuzite, ca rezultat al paradontitelor cronice
2. Sinuzite, ca rezultat al infectării chisturilor odontogene penetrante în SM.
II) Forma deschisă:
3. Sinuzite perforative.
4. Sinuzite, ca rezultat al complicaţiilor osteomielitei maxilarului superior.
Forma închisă ulterior a fost clasificată în sinuzite cu evoluţie lentă şi rapidă.
 Clinica sinusitei odontogenă
1. Debutul acut cu dureri în dintele cauzal sau locul alveolei dintelui
extras, cu iradiaţii.
2. Senzaţii de tensiune şi plinitudine. Obturarea unilaterală a fosei
nazale, dereglarea respiraţiei şi fonaţiei, dereglarea
mirosului.Eliminări seroase sau sero-purulentă din fosa nazală
unilaterală - rinoree. Mirosul fetid-cauzat de anaerobi. Endonazal
prin rinoscopie anterioară sau inspecţie vizuală mucoasa edemată
şi congestionată, vegetaţii adenoide, deviaţii de sept, secreţii
purulente.
3. Exoobucal: faţa nemodificată, rar-edem şi congestia tegumentelor
unilaterale, se şterge relieful plicilor. Presiunea digitală exercitată
pe peretele sinuzal e dureroasă.
Frankel-scurgerea puroiului la înclinarea capulului pe partea sănătoasă.

La palparea regiunii geniene-dureroasă, de consistenţă normală, congestia şi

edemul mucoasei la nivelul vestibulului dintelui cauzal din partea afectată.
Palparea fosei canine dolore.

Dintele - modificat în culoare, cu defect de ţesut , alveola postextracţionala

acoperită cu depozit suriu.
 Starea generale alterată – apatie, inapetenţă, cefalee, slăbiciuni, febră,
insomnii.
Senzaţii de greutate sau tensiune-mai ales dimineaţa în regiunea infraorbitală.
 Puncţia sinusală-efectuată la nivelul miatului inferior-puroi, îndreptat la
antibioticogramă.
 Diagnosticul sinusitelor
1. Puncţia
2. Rinoscopia anterioară
3. Rentgen(incidenţa semiaxială; OPG; TC)
4. Termometria-obligatorie la orice bolnavi.
5. Diafanoscopia.
6. Endoscopia optică.
7. Rinometria acustică.
8. Examenul histologic.
9. Laborator, Antibioticograma.
Diagnosticul diferențiat
• Sinusita acută rinogenă.
• Sinusita cronică rinogenă.
• Sinuzitele specifice(tuberculoza, luesul, actinomicoza).
• Celulita geniană odontogenă.
• Osteomielită.
• Chist intrasinusal (mucocelul).
• Tumori chistice odontogene (radiculare, foliculare, reziduale)
• Epiteliom.
• Carcinomul de mezostructură.
Nr. Semnele clinice
1 Etiologia
2 Dureri
3 Comunicarea cu SM -
fistula
4 Asimetria feţei şi
durerlile la palpare
5 Localizare
6 Răspîndirea
7 Afectarea sinusurilor
Sinusita odontogen
Odontogen-Pt; Paradantoz,
Ost-it; Chist;
Durerile au precedat maladia
SP-Poate fi prezentă
Asimetria feţei şi dureri la
palparea peretelui anterior a
SM
Mai întâi se afectează
mucoasa la nivelul procesului
alveolar şi a peretelui anterior
a SM.
De obicei limitat.
De obicei limitat.
Sinusita rinogenă
Infecţie exogenă, grip,
Clinica nu este legată de dureri
dentare.
De obicei lipseşte
Asimetria feţei şi dureri
lapaplarea peretelui anterior a
SM - lipsesc
Mai întâi se afectează mucoasa
la nivelul peretelui median şi mai
apoi la tot SM.
Tot sinusul
Bilateral.
Scopul tratamentul
• Înlăturarea factorului etiologic.
• Acţiune asupra agentului microbian.
• Prelucrarea medicamentoasă a sinusului
maxilar.
• Limitarea extinderii procesului infecţios.
• Ridicarea imunităţii organismului.
• Reabilitarea funcţiilor dereglate.
 Metodele de tratament

Tratamentul de urgenţă:(drenarea sinusului).

1. extracia dentară,
2. drenarea endodontică;
3. puncţia diagnostică şi curativă;(plastia COS).
Tratamentul definitiv.
Tratamentul tardiv (complicaţiilor).
Medicamentos
Chirurgical.
 Tratamentul medicamentos a sinusitei

• Tratamenul conservativ cu preparate medicamntoase se aplică bolnavilor

preoperator şi după operaţie în dependenţă de forma nozologică.
• Antibiotici(antigungici).
• Analgetici.
• Hiposensibilizante - CaCl, dimidrol, suprastin, tavigil.
• Vazoconstrictorii – sanorin, glazolin, naftizin, otilin.
• Antipiretici.
• Dezintoxicarea.
 Tratamentul chirurgical

• Drenajul endodontic-cînd se păstrează dintele.

• Înlăturarea factorului odontogen(extracţia dntelui).
• Puncţia.
• Înlăturarea corpilor străini din sinus.
• Cura radicală Caldwell-Luck.
• Procedeul Denker.
• Ortopedic.
• Plastia fistulei (COS).
Puncţia
1. Anestezia topică (spray de 10%, şi infiltrativă).
2. Perforarea se face în miatul nazal inferior cu un
toracar, la 1-1,5 cm de la întrarea în fosa nazală.
3. Sinusul se prelucrează medicamentos cu: antiseptici,
fermenţi, antibiotici.
4. Întroduce un cateter în SM. În toracar întroducem o
sârmă, înlăturăm toracarul, fără sârmă.
5. Pe sârmă îmbrăcăm cateterul şi-l fixăm de septul.
 Tratamentul postoperator

• Linişte, repaus la pat.

• Prelucrarea plăgii operatorii cu antiseptici - zilnic.
• Pungă cu gheaţă - în primele două zile.
• Lavajul sinusului.
• Tratament medicamentos
• Alimentare semilichidă.
 Evoluţia sinusitei

• Sinusita acută - tratată corect conduce întodeauna va

duce la vindecare.
• SA tratată necorect sau netratată conduce la trecerea ei în
SC.
• Se poate extinde la sinusurile vecine.
 Complicaţiile sinusitei

• Laringite, faringite, gastrite, abcese, flegmane, celulite, periostite,

osteomielite, etmoidite, frontite, dacriocistite, inflamaţii a orbitei,
malignizarea polipilor, extinderea infecţiei în alte sinusuri.Infecţii
locale;
• Complicaţii intracraniene: abces extradural, subdural, meningial.
• Infecţii la distanţă-tromboflebite, septicemii, pneumonii, bronho-
pulmonare; Osteomielite.
• 3. Tardive: Fistule;
Profilaxia sinusitei
• Profilaxia afecţiunilor stomatologice-(pulpita, Pt)
• Profilaxia afecţiunilor sinusale
• Ridicarea imunităţii organismului
• Respectarea tehnicii extracţiei dentare-extracţii cu
utilizarea manoperelor blînde, folosirea instrumentelor
corespunzătoare, excluderea manoperelor rapide,
excluderea presiunii exagerate a chiuretagului
alveolei.
• Vizita la medic de 2 ori pe an
 Bibliografia

Ababii I., V. Popa, M. Maniuc, I. Antohii, A. Sandu, V. Cabac. Otorinolaringologie. Centrul

Editorial Poligrafic de Medicină al USMF. Chişinău, 2000.
Ababii, I. Otorinolaringologie: (vademecum clinic) / V. Popa, I. Ababii. – Chişinău : CEP
Medicina, 2002.
Burlibaşa, C. Chirurgie orală şi maxilofacială. Bucureşti: Editura medicală, 2003. Pag. 356
-379.
A. Guţan şi colaboratorii catedrei, Chirurgia stamatologică. Chişinău. 1999. Partea II.
Pălărie V. Etiologie sinusitei odontogene. Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”,
Volumul III, Probleme clinico - chirurgicale şi ale sănătăţii mamei şi copilului,
Chişinău, 2002, pag. 358 - 361.
Pricop M., E. Urtilă. Infecţiile buco-maxilo-faciale. Timişoara 1994, pag. 97-108.
Timoşca G., C. Burlibaşa. Chirurgie oro-maxilo-facială. – Chişinău: Universitas. - 1992. Pag.
366 – 376.
Ghicavîi, V. Farmacoterapia afecţiunilor stomatologice : ghid / V. Ghicavîi, S. Sârbu, D.
Şcerbatiuc, N. Bacinschii , ... Ed. a 2-a revăz. şi compl. - Chişinău, 2002. – P. 342-344.
Mulţumesc pentru atenţie