MASURAREA ŞI

REPREZENTAREA
SPAŢIULUI
TERESTRU
Utilizarea hărţilor în
geografie
 Reprezentări cartografice

 Globul geografic - reprezentare grafica,exacta a formei Pamantului redusa

la scara.
 Glob fizic Glob politic

 Harta –reprezentare cartografica , in plan orizontal pe baza unui sistem de

proiectii , a unei parti sau a unei intregi suprafete terestre, micsorata si
generalizata in functie de o anumita scarade proportie, folosind semne
conventionale in raport cu tematica.
 PROIECŢIILE CARTOGRAFICE

Modul de realizare al hărţilor

Procedeul matematic de transpunere al suprafeţei curbe a
Pamântului pe o suprafaţă plană se numeste
PROIECŢIE CARTOGRAFICĂ.
Planul de proiecţie poate fi:
un cilindru – proiecţia cilindrică; este tangent la
Ecuator;
un con – proiecţia conică; este tangent la o paralelă;
plan tangent intr-un punct pe suprafaţa Pamantului –
proiecţia azimutală;
Proiecţia azimutală

Proiectia azimutala polara

 Proiecţia conică

a - dreapta; b - oblica; c - transversala; d - secanta;

e - aspectul retelei cartografice.
 Proiecţia cilindrică

a - dreapta; b - oblica; c - transversala; d - secanta;

e - aspectul retelei cartografice
 ELEMENTELE HĂRŢII
 Titlul hartii
 Scara de hartii(numerica sau grafica)
 Coordonatele geografice (caroiajul hartii)
 Elemente de planimetrie –cuprind areale si diverse obiecte care au o
dezvoltare in plan orizontal; in functie de scara hartii cele mai mari pot fi
redate prin contur precis (o padure, o asezare , un lac, etc) iar cele mai mici
prin simboluri (cai de comunicatie, izvoare, retea hidrografica)
 Legena hartii
 Elemente de nivelment –cuprind reprezentari ale reliefului care apar frecvent
in urmatoarele modalitati
 - cote de altitudine sau de adancime
 - curbe de nivel –curbe in lungul carora toate
punctele au aceeasi altitudine in raport cu nivelul oceanului; se traseaza prin
proiectarea si unirea pe un plan orizontal (harta) a tuturor punctelor care
rezulta din intersectarea reliefului cu mai multe suprafete orizontaleaflate la
o departare egala pe verticala. Aceasta departare egala poarta denumirea de
echidistanta(distanta altimetrica egala intre doua curbe de nivel succesive)
 -curbe batimetrice – linii inchise trasa pe suprafata
oceanelor , marilor , lacurilor, in lungul carora toate punctele au aceeasi
adacime;
 Cadranul hartii
 SCARA HĂRŢII

 Scara numerică – raportul care ne arata de cate ori a fost miscsorata o

suprafata de teren pt a fi reprezentata pe harta
unde:
N – scara hărţii
1 d d – distanţa grafică pe hartă sau plan
 D – distanţa reală din teren.
N D
 Scara grafică reprezintă raportul d D exprimat grafic. După modul de construcţie

şi precizia măsurării
 scară grafică simplă

 Pentru construcţia scării grafice simple se divizează un segment de dreaptă în mai multe
părţi, de obicei în cm, notându-se originea O. În partea dreaptă a originii se notează
diviziunile cu lungimile valorilor naturale corespunzătoare scării date. Partea din stânga
originii zero se numeşte talon şi este împărţit în mai multe segmente, oferind astfel
posibilitatea măsurării unor distanţe până la a zecea parte dintr-o diviziune din partea
dreaptă a originii. Talonul poate fi simplu sau exagerat.

Cadranul hărţii
 CURBELE DE NIVEL
Distanta constanta, masurata pe verticala între planurile orizontale de intersectie a terenului se numeste
echidistanta, notata pe harti cu litera E. Echidistanta are întotdeauna aceeasi valoare în cadrul unei harti, variind în
functie de scara hartii si de complexitatea reliefului. Cu cât echidistanta este mai mica, cu atât relieful este mai bine
reprezentat pe harta.
În functie de echidistanta curbele de nivel sunt de mai multe feluri:
- normale, care se desemneaza prin linii continui normale
- principale, care apar pe harti sub forma unor linii mai groase
- ajutatoare, care se traseaza sub forma unor linii întrerupte
- accidentale, care se traseaza prin linii punctate

Fig.7.8. Tipuri de curbe de nivel

a - principale; b - normale;
c – ajutatoare
d- ajutatoare
Un alt indiciu al directiei de înclinare a
terenului îl constituie indicatoarele de panta
(bergstrichuri), reprezentate prin liniute
scurte, trasate perpendicular pe curbele de
nivel, îndreptate în josul pantei.

Indicatoare de panta pe curbele de nivel

a - mamelon; b - depresiune
 Traseul curbelor de nivel pe dealuri şi vai

Curbe de nivel
Relatie distanta - echidistanta fata în fata
d1 = d2 = d3 = E (10 m)
Cota pe harta topografică
Reprezentarea unei viroage
CURBE BATIMETRICE

Marerea
Galileii
 Harta batimetrică - Gura de varsare a
bratului Sf. Gheorghe
HARTA HIPSOMETRICĂ A JUDEŢULUI BOTOŞANI
 Tipuri de Hărţi
 Clasificarea hărţilor se face după mai multe criterii
-dupa scara :hărti la scara mare 1:20 000, 1:25 000, 1: 100 000
-hărti la scara mijlocie 1: 200 000- 1: 1 000 000
-hărti la scara mica 1: 1 000 000 – 1 000 000 000
-hărţi speciale – harti fizico geografice
- harti economico geografice
-harti geomorfologice, hidrologice etc
-după mărimea teritoriului reprezentat –hărţi pe care apare reprezentata
intreaga suprafata terestra
–planiglobul
- planisfera
-mapamond
-hărti ale emisferelor, continentelor ,
statelor
-după destinaţia utilizării –hărţi folosite in diverse domenii de activitate
-navigaţie maritimă, fluvială, aeriană, hărţi şcolare, hărţi
topografice
După numărul culorilor se pot deosebi:
- hărţi monocrome (editate în alb-negru);
- hărţi policrome (cu două sau mai multe culori).

a-      planiglob;
b-      planisfera;
c-      mapamond.
 Măsurarea distanţelor şi suprafeţelor pe hărţile geografice
şi în orizontul local

 In scoala-pe harti cu tematica variata se pot stabili/efectua

-Pozitia geografica – prin calcularea valorilor de latitudine si
de longitudine, urmarind gradatiile de pe caroiajul hartii
-Aprecierea pe harti a distantei dintre doua localitati
- prin unirea cu o linie a doua localitati
- masurarea acesteia cu ajutorul riglei
- transformarea valorii in functie de scara hartii
-Calcularea suprafetelor pe harti(a unei localitati, padure,etc)
- se marcheaza pe o hartie transparenta suprafata ce
urmeaza a fi apreciata
-hartia transparenta se aplica peste o hartie milimetrica
si se calculeaza numarul in mmp cuprinsi in perimetrul
suprafetei ce urmeaza a fi apreciata
 Fixarea cunoştintelor

Definiti empiric următorii termeni: coordonate

geografice, glob geografic, harta, scara de proporţie,
elemente de planimetrie , elemente de nivelment,
cota, curba de nivel, echidistanţa, curba
batimetrică ,planiglob , planisfera, mapamond,
 Fixarea cunoştinţelor –scara hărţii

In functie de scara numerică realizaţi scara grafică

1: 25 000 000, 1:50 000; 1:100 000; 1: 500 000;
1: 1 000 000;
1:40 000 000

Aplicaţii
 Calculaţi distanţa din teren dintre două puncte, ştiind că
pe hartă sunt 2 cm, iar scara hărţii este 1: 100 000.
 Calculaţi distanţa dintre Bucureşti şi Atena pe harta
murala cu scara 1: 22 000 000
 FIŞA DE LURU

 I. Se da harta topografica de mai jos pentru care se cere:

 1) Precizati valoarea echidistantei normale si principale
 2) Precizati cotele altimetrice pentru punctele A,E,C F,B
 FIŞA DE LURU

 Se dă harta topografică de mai jos pentru care se cere:

 1. Precizaţi valoarea echidistanţei.
 2) Precizaţi cotele altimetrice pentru punctele B şi D.
 3) Calculaţi distanţa, în km, dintre punctele A şi C ştiind că scara hărţii este de 1:50.000.
Realizat de:Prof. Teodora Ursulică