Sunteți pe pagina 1din 10

CANCERUL DE COL

DEFINITIE
 Cancerul de colon afecteaza de regula persoanele care au
peste 45-50 de ani, desi poate sa apara la orice varsta. De
obicei, incepe prin aparitia unor formatiuni necanceroase
(benigne) pe peretele intestinului gros, numite polipi. Cu
timpul, nedepistati si netratati, unii dintre polipi se pot
modifica si pot declansa boala canceroasa.
 Cancerul de colon este un carcinom format din celulele
epiteliale (membranele celulelor care ajuta la protejarea
sau acoperirea organelor). Carcinoamele pot invada
tesuturile si organele inconjuratoare si metastazeaza spre
nodulii limfatici si alte zone din organism. Cele mai
cunoscute forme de cancer in acest grup sunt cancerele de
san, de prostata, de plaman si, nu in ultimul rand, de
colon.
CAUZELE APARITIEI CANCERULUI
DE COL
 Cauzele care duc la aparitia cancerului de colon si a celui
colorectal nu sunt complet descifrate. Exista mai multi
factori de risc, precum si o componenta genetica, dar,
similar tuturor celorlalte tipuri de afectiuni maligne,
cauza principala este o mutatie la nivelul ADN-ului. In
consecinta, celulele respective se inmultesc, nu mai mor,
asa cum se intampla cu celulele normale, care au o
durata de viata prestabilita, formeaza tumori si
invadeaza tesutul adiacent. Celulele canceroase pot
migra in alte parti ale corpului pentru a forma depozite
acolo (metastaze), situatie frecventa pentru acest tip de
cancer.
SIMPTOME
 Cancerul colorectal poate sa nu prezinte simptome sesizabile sau
deranjante, mai ales in stadiile incipiente ale bolii. Acesta este un
argument esential in plus in favoarea metodelor de preventie, care pot
depista boala chiar si in faza incipienta cand este asimptomatica. 
 Primele simptome pot fi: 
 Constipatie care aterneaza cu diaree;
 Modificari ale culorii scaunului;
 Modificari ale formei scaunului (scaunul subtire ca un creion);
 Sange in scaun;
 Sangerare rectala;
 Balonare excesiva si continua, fara o cauza certa care sa poata fi
asociata cu alimentele consumate;
 Crampe abdominale;
 Durere abdominala.
 Simptomele stadiilor mai avansate ale bolii, de regula trimit pacientul
 (care nu face investigatii preventive) la medic, pentru ca ele devin
deranjante si afecteaza calitatea vietii. Stadiile III si IV ale bolii sunt
considerate tardive, tratamentele sunt radicale, traumatizante si sansa de
vindecare scade foarte mult. In plus, exista riscul aparitiei metastazelor. 
  
 Astfel, la simptomele initiale ale bolii, se adauga: 
 Oboseala excesiva;
 Slabiciune inexplicabila;
 Pierderea neintentionata in greutate;
 Modificari ale scaunului care dureaza mai mult de o luna;
 Senzatia ca intestinele tale nu sunt complet goale;
 Varsaturi frecvente, fara o cauza clara;
 Icter (ochi galbeni si paloare accentuata);
 Umflarea mainilor si a picioarelor;
 Dificultati de respiratie;
 Dureri de cap cronice;
 Vedere incetosata;
 Fracturi osoase.
DIAGNOSTICAREA BOLII
 Diagnosticarea corecta este esentiala pentru stabilirea celei mai bune terapii. Pe de alta
parte, diagnosticarea este o procedura individualizata de la caz la caz. Procesul cuprinde
examene clinice, teste si investigatii imagistice. Diagnosticul precis vine dupa efectuarea de
teste citologice, care stabilesc clar natura celulelor, biopsia fiind metoda sigura de a
confirma cancerul de colon. Biopsia presupune prelevarea unor probe de testut si analiza lor
in laborator. 
 Alte proceduri de diagnostic intervin in stabilirea cu precize a localizarii si stadiului afectiunii:
 Colonoscopia – permite vizualizarea in interiorul rectului si colonului. Este si masura cea mai
simpla de preventie, pentru ca poate indeparta polipii intestinali cu potential canceros si
poate monitoriza evolutia acestora, prin investigatii regulate; 
 Testarea moleculara a tumorii – pentru identificarea genelor specifice, a proteinelor si a altor
factori unici tumorali, ceea ce permite stabilirea unui plan terapeutic individual;
 Teste de sange – numararea celulelor rosii din sange, parte a hemoleucogramei complete,
poate indica posibile sangerari la nivelul intestinului, cauzate de cancerul colorectal;
 Scanarile CT – obtinerea de imagini tridimensionale din interiorul organismului, putand fi
utilizate pentru a estima dimensiunea tumorii;
 Scanarile RMN – pentru masurarea dimensiunii tumorii; se administreaza o substanta de
contrast inainte de scanare pentru obtinerea unor imagini clare;
 Ecografia – ultrasonografia endorectala este o tehnica utilizata pentru a depista cancerele
rectale profunde si pentru stabilirea planului de tratament.
STADII
 Procedurile medicale impun ca, in momentul in care un pacient este
diagnosticat cu cancer de colon, trebuie efectuate o serie obligatorie de
investigatii suplimentare pentru a determina amploarea bolii. Acest proces se
numeste stadializare. 
 Stadializarea determina cat de avansata este efectiv boala. Stadializarea
cancerului colorectal variaza de la stadiul I, cel mai putin avansat, pana la
stadiul IV, cel mai avansat cancer. 
 Cancerele colorectale din stadiul I implica numai straturile interioare ale
colonului sau rectului. Prognosticul este unul foarte bun, rata de vindecare
fiind de peste 90%. Cancerul din stadiul II prezinta o crestere si o extindere
mai mare a tumorii prin peretele colonului sau rectului in structurile
adiacente. Cancerele colorectale din stadiul III manifesta raspandirea
cancerului catre ganglionii limfatici locali. Cancerul colorectal din stadiul IV
(metastatic) s-a metastazat la alte organe sau la ganglionii limfatici, departe
de formatiunea tumorala initiala.
 Prognosticul favorabil scade cu evolutia stadiilor cancerului. Cu toate acestea,
chiar si in stadiul IV de cancer colorectal, exista posibilitatea tratamentului.
TRATAMENT
 Cancerul de colon se vindeca, daca este identificat la vreme si tratat corect.
Chirurgia este cel mai frecvent tratament medical pentru cancerul de colon. In
timpul interventiei chirurgicale, tumora si regiunea adiacenta acesteia din lumenul
colonului, impreuna cu ganglionii limfatici adiacenti, sunt eliminate. La pacientii cu
cancer rectal, segmentul terminal al intestinului este indepartat permanent.
Chirurgul creeaza, apoi, o deschidere (colostomie) pe peretele abdominal prin care
se excreta deseurile solide din colon. Pacientii primesc asistenta medicala si
psihologica, ajutandu-i sa se adapteze la acest nou tip de viata, iar majoritatea
celor cu colostomii revin la un stil de viata normal.
 Pentru majoritatea persoanelor cu cancer de colon in stadiu precoce (stadiul I si
cel mai mult stadiul II), chirurgia este singurul tratament necesar. Chimioterapia
poate fi oferita unor persoane cu cancer de stadiu II care au factori ce sugereaza
ca tumora poate reveni. Cu toate acestea, daca celulele canceroase cu originea in
colon s-au raspandit la ganglionii limfatici locali (ceea ce corespunde cu stadiul III
al bolii), riscul recidivei este ridicat, chiar daca toate probele vizibile ale cancerului
au fost eliminate. Acest lucru se datoreaza probabilitatii crescute ca celule
canceroase minuscule sa fi migrat spre ganglioni si alte organe. Chimioterapia
scade riscul revenirii cancerului. 
  
 Efectele secundare ale chimioterapiei variaza de la o persoana la
alta si, de asemenea, depind de tipul de medicament folosit.
Medicatia moderna este de obicei bine tolerata, iar efectele
secundare sunt suportabile. Medicamentele anticanceroase distrug
celulele care au o viteza de crestere rapida, acesta fiind si motivul
pentru care sunt afectate si globulele rosii normale, trombocitele si
celulele albe din sange care, in mod normal, cresc rapid. Ca urmare,
efectele secundare comune includ anemia, pierderea de energie si o
rezistenta scazuta la infectii. Chimioterapia poate provoca caderea
parului, afectiuni bucale, greata, varsaturi si diaree, dar aceste
efecte sunt trecatoare.
 Medicul oncolog este cel care stabileste terapia si trebuie sa explice
clar care sunt optiunile de chimioterapie adjuvanta, precum si
efectele secundare. Conceptul de consiliere pe probleme medicale –
concierge medical – aliniat celor mai inalte standarde internationale,
isi dovedeste din plin utilitatea si eficienta, mai ales in cazul
pacientilor oncologici, unde este necesar accesul la medicina de top
prin servicii complexe cu traseu medical facil, adaptat cu precizie la
nevoile reale ale pacientului.
