Metode/tehnici moderne

valorificabile în lecțiile de Limba și

literatura română/comunicare în
limba română

Studente:Țîmpău Ana-Maria Rebeca

Armene Denisa
Panțiruc Andreea
Specializarea: PIPP, anul III, grupa 3
 CUPRINS
Definiție-metodă de învățământ
1.1. Metodele de învăţământ
1.2. Metodele moderne
Enumerarea metodelor moderne
Descrierea metodelor de moderne
Clasificarea metodelor
 Definiție

Termenul metodă provine din limba greacă (metha=

„după”, și odos= „cale”, „drum”), limbă în care desemna
așadar orientarea către un drum sau orientarea în spațiu,
într-un sens mai larg. După cum arată etimologia
termenului, metodele de învățământ reprezintă căile,
modalitățile, procedeele, tehnicile și mijloacele adecvate
pentru desfășurarea procesului instructiv-educativ: mai
mult decât „căile folosite în școală de către profesori
pentru a-i sprijini pe elevi să descopere viața, natura,
lumea, lucrurile, știința”, ele sunt mijloace prin care se
formează și se dezvoltă priceperile, deprinderile elevilor,
dar și capacitatea acestora de utiliza roadele cunoașterii
în așa fel încât să-și formeze și să-și dezvolte
personalitatea. (Ilie, 2020, pag. 73)
 Metodele moderne
Metodele moderne sunt
definite ca acţiuni
pedagogice prin care se
permite copilului satisfacerea
trebuinţelor sale de
activitate, de cercetare, de
creativitate, de comparare şi
de înţelegere a cunoştinţelor
prin el însuşi sau în
colaborare cu alţi copii, în loc
să primească de-a gata de la
învăţător sau din manualul
şcolar.
 Metodele şi mijloacele
moderne produc
schimbări în planul
gândirii (idei, opinii), în
plan verbal şi acţional,
activează elevii, îi
motivează, reducând
încorsetarea pe care ei şi
învăţătoarea o resimt
într-o activitate
tradiţională.
Variate şi etapizate, aceste metode
trebuie să fie aplicate ca un joc cu reguli.
Prezentate ca nişte jocuri de învăţare,
cooperare, distractive, nu cu efort de
concentrare, metodele moderne
determină elevii să rezolve în grup
problemele cu care se confruntă, să ia
decizii, şi să aplaneze conflictele ce pot
apărea. Astfel, ei descoperă o noua
experienţă interrelaţionând în grupuri de
învăţare activă: aceea de a studia, de a
investiga împreună şi capătă încredere în
forţele proprii, dar şi în ale grupului.
Descrierea metodelor moderne
Metodele moderne
solicită mecanismele
gândirii, ale inteligenţei,
ale imaginaţiei şi
creativităţii, aducând în
faţa dascălilor o
multitudine de metode
interactive
 Prin utilizarea acestor
metode, ,,îi ajutăm pe elevi
să-și asume responsabilitatea
de propria învățare, să-și
formeze opinii argumentate,
să înțeleagă logica
argumentelor, să sintetizeze
idei din surse diferite, să
respecte opiniile altora, să
lucreze în colaborare cu alții”
(Mândru, Borbeli, Filip,
2010, pag. 24).
Un învăţământ modern, bine
conceput permite iniţiativa,
spontaneitatea şi creativitatea
copiilor, dar şi dirijarea,
îndrumarea lor, rolul profesorului
căpătând noi valenţe, depăşind
optica tradiţională prin care era un
furnizor de informaţii.
În organizarea unui învăţământ centrat pe copil,
profesorul devine un coparticipant alături de
elev la activităţile desfăşurate. El însoţeşte şi
încadrează copilul pe drumul spre cunoaştere.
Utilizarea metodelor interactive de predare –
învăţare în activitatea didactică contribuie la
îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv -
educativ, având un caracter activ – participativ
şi o reală valoare activ – formativă asupra
personalităţii elevului.
 
 Clasificarea metodelor
-Metoda cubului
-Metoda mozaicului (Jigsaw)
-Metoda piramidei
-Metoda pălăriilor gânditoare (Thinking hats)
-Explozia stelară
-Metoda R.A.I.
-Tehnica 6-3-5
-Brainstorning-ul
-Cvintetul
 
 Descrierea metodelor
 1.1 Metoda cubului-este folosită în cazul în care se doreşte
explorarea unui subiect/ a unei situaţii din mai multe perspective –
oferă posibilitatea de a dezvolta competenţele necesare unei abordări
complexe şi integratoare.
Etapele metodei:
 Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează cuvintele: DESCRIE,
COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ.
 Se anunţă tema/ subiectul pus în discuţie.
 Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una
dintre cerinţele înscrise pe feţele cubului.
 Se comunică întregului grup, forma finală a scrierii.
 Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă sau pe pe foi albe
A3.
 Avantaje/Dezavantaje
Avantaje
Determină participarea conştientă a elevilor prin implicarea maximă a acestora
în rezolvarea sarcinilor;
Permite diferenţierea sarcinilor de învăţare;
Formează deprinderi de muncă intelectuală;
Stimulează gândirea logică a elevilor;
Creşte responsabilitatea elevului faţă de propria învăţare, dar şi faţă de grup;
Sporeşte eficienţa învăţării – elevii învaţă unii de la alţii;
Dezvoltă abilităţi de comunicare şi cooperare.

Dezavantaje
Rezolvarea sarcinilor solicită resurse mari de timp;
Se creează un zgomot oarecare;
Nu există un control precis asupra cantităţii/ calităţii cunoştinţelor dobândite de fiecare
elev
1.2 Metoda MOZAICULUI (JIGSAW) ,,metoda
grupurilor interdependente” – cum o numeşte A.
Neculau (1998), este bazată pe învăţarea în echipă
(teamlearning). Fiecare elev are o sarcină de studiu
în care trebuie să devină ,,expert”. El are în acelaşi
timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor
asimilate, celorlalţi colegi.
1.3 Metoda piramidelor -sau metoda ,,bulgărelui de
zăpadă” are la bază împletirea activităţii individuale cu
cea desfăşurată în mod cooperativ, în cadrul grupurilor.
Ea constă în încorporarea a 4 activităţii fiecărui membru
al colectivului într-un demers colectiv mai amplu, menit
să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme
date.
 1.4 Metoda ,,Pălăriilor gânditoare’’-aceată metodă
stimulează creativitatea participanţilor care se bazează pe
interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă.
Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb,
roşu, galben, verde, albastru şi negru.
Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel
rolul precis, aşa cum consideră mai bine. Rolurile se pot
inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc , dar
să fie în acord cu rolul pe care îl joacă.
Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul.
 Cum se foloseşte această metodă?
Se împart cele 6 pălării gânditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei
pentru ca fiecare să-şi pregătească ideile. Pălăria poate fi purtată individual –
şi atunci elevul respectiv îi îndeplineşte rolul - sau mai mulţi elevi pot
răspunde sub aceeaşi pălărie. În acest caz, elevii grupului care interpretează
rolul unei pălării gânditoare cooperează în asigurarea celei mai bune
interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeaşi culoare, fiind
conştienţi de faptul că:

 pălăria albastră – CLARIFICĂ

 pălăria albă - INFORMEAZĂ
 pălăria verde – GENEREAZĂ IDEILE NOI
 pălăria galbenă - ADUCE BENEFICII
 pălăria neagră – IDENTIFICĂ GREŞELILE
 pălăria roşie – SPUNE CE SIMTE DESPRE
 1.5 Metoda EXPLOZIEI STELARE- este o metodă de dezvoltare a
creativității, al cărei scop este de ,,a obține cât mai multe întrebări și cât
mai multe conexiuni între concepte” (Mândru, Borbeli, 2010: 50), pe o
temă dată.

Descrierea metodei:
1. Copiii așezați în semicerc propun problema de rezolvat. Pe steaua mare se
scrie sau se desenează ideea centrală.
2. Pe cele 5 colțuri se scrie câte o întrebare de tipul: CE? CINE? UNDE? DE CE?
CAND?, iar cinci copii din grupă extrag câte o întrebare. Fiecare copil din cei
cinci își alege câte trei-patru colegi organizându-se astfel în cinci grupuri.
3. Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.
4. La expirarea timpului, copiii revin în semicerc în jurul steluței mari și
comunică întrebările elaborate, fie un reprezentant al grupului, fie individual,
în funcție de potențialul grupei/grupului. Copiii celorlalte grupuri răspund la
întrebări sau formulează întrebări la întrebări.
5. Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de a elabora întrebări corecte
precum și modul de cooperare și interacțiune.
1.6 Metoda 6/3/5 este asemănătoare brainstorming-
ului. Ideile noi însă se scriu pe foile de hărtie care circulă
între participanţi, şi de aceea se mai numeşte şi metoda
brainwriting.
Tehnica se numeşte 6/3/5 pentru că există:
6-membri în grupul de lucru, care notează pe o foaie de
hârtie câte
3- soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de
5-minute
 1.7 Metoda R.A.I. -are la bază stimularea şi dezvoltarea
capacităţilor elevilor de a comunica(prin întrebări şi
răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat.
Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde –
Aruncă – Interoghează şi se desfăşoară astfel:

La sfârşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie,

institutorul împreună cu elevii săi, printr-un joc de
aruncare a unei mingi mici şi uşoare de la un elev la altul.
Cel care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare din
lecţia predată celui care o prinde.Cel care prinde mingea
răspunde la întrebare şi apoi aruncă mai departe altui
coleg, adresând o nouă întrebare. Evident, interogatorul
trebuie să cunoască şi răspunsul întrebării adresate.
1.8 Metoda CVINTETULUI- este o tehnică ce constă în
crearea unei poezii cu cinci versuri, cu ajutorul căreia se
sintetizează și condensează informațiile, inclunzându-se și reflecții
ale elevilor, care pot lucra individual, în perechi sau în grup.
Cvintetul are o structură algoritmică:
 - Primul vers conține cuvântul-cheie, subiectul poeziei;
 - Al doilea vers este format din două cuvinte, care descriu
subiectul poeziei;
 - Al treilea vers este format din trei cuvinte, care exprimă acțiuni
ale subiectului;
 - Al patrulea vers este format din patru cuvinte, care exprimă
sentimentele autorului
 față de subiectul abordat;
 - Al cincilea vers este format dintr-un cuvânt care exprimă esența
subiectului.
1.9 Brainstormingul -este una din cele mai răspândite
metode în formarea elevilor în educaţie, în stimularea
creativităţii, în domeniul afacerilor, al publicităţii, etc.
Etimologic, brainstorming provine din engleză, din cuvintele
„brain”= creier şi „storm”= furtună, plus desinenţa „-ing”
specifică limbii engleze, ceea ce înseamnă „furtună în creier”-
efervescenţă, o stare de intensă activitate imaginativă, un asalt
de idei. Este „metoda inteligenţei în asalt.”
 Etapele metodei

1. Se alege tema şi se anunţă sarcina de lucru.

2. Se solicită exprimarea într-un mod cât mai rapid, în enunţuri scurte şi concrete,
fără cenzură, a tuturor ideilor – chiar trăznite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa
cum vin ele în minte legate de rezolvarea unei situaţii-problemă conturate. Se
suspendă orice gen de critică, nimeni nu are voie să facă observaţii negative. În acest
caz funcţionează principiul „cantitatea generează calitatea”.
3. Totul se înregistreză în scris, pe tablă, flipchart, video, reportofon, etc.
4. Se lasă o pauză de câteva minute pentru „aşezarea” ideilor emise şi recepţionate.
5. Se reiau pe rând ideile emise, iar grupul găseşte criterii de grupare a lor pe
categorii - simboluri, cuvinte - cheie, imagini care reprezintă posibile criterii.
6. Grupul se împarte în subgrupuri, în funcţie de idei listate, pentru dezbatere. În
această etapă are loc analiza critică, evaluarea, argumentarea şi contraargumentarea
ideilor emise anterior. Se selectează ideile originale sau cele mai aproape de soluţii
fezabile pentru problema pusă în discuţie. Se discută liber, spontan, riscurile şi
contradicţiile care apar.
7. Se afişează ideile rezultate de la fiecare subgrup, în forme cât mai variate şi
originale: cuvinte, propoziţii, imagini, desene, cântece,coleje, joc de rol, pentru a fi
cunoscute de ceilalţi.