Problema matematică ca formă specifică de

exercitare a elementelor culturii economice în

şcoală

Realizat – Rotari Adina

• Studierea matematicii în şcoală ne permite
conştientizarea importanţei ştiinţei şi a
cercetărilor ştiinţifice în descoperirea şi studierea
mediului ambiant, a vieţii social – economice.
Limba matematicii este limba cifrelor şi faptelor
concrete, care devin mai importante atunci când
instrumentul matematic, cu care dirijează elevii,
se utilizează pentru ilustrarea indicilor economici
şi a diverselor situaţii din viaţă legate de
procurarea produselor alimentare sau a altor
produse (mărfuri); de planificare a veniturilor, a
bugetului familiei.
• Specialiştii consideră că cunoaşterea
matematicii dezvoltă la elevi capacităţile de
rezolvare într-o formă matematică a unui şir
de probleme practice. Însuşirea căilor de bază
în utilizarea matematicii în economie, la
organizarea şi dirijarea procesului de
gospodărire a producţiei, joacă un rol
important în dezvoltarea mai rapidă a
progresului tehnico – ştiinţific şi prosperarea
economică a ţării.
Unul din elementele principale în acest sens, este
dezvoltarea deprinderilor individuale în rezolvarea
problemelor cu conţinut economic. Pe parcursul
rezolvării lor elevii sunt puşi în situaţia când trebuie
să opereze cu următoarele categorii economice:
- măsurarea timpului,
- norma de producţie,
- regimul de economie,
- atitudinea grijulie,
- calitatea producţiei,
- venitul,
- eficacitatea economică etc
• Importanţa practică a problemelor matematice a
fost dezvăluită de L.Ciobanu. Ea consideră că
problema matematică cu conţinut economic
intensifică utilizarea pe larg a datelor statistice
locale. În procesul rezolvării acestor probleme,
învăţătorul altoieşte elevilor deprinderi de
apreciere a eficacităţii economice a diferitor
procese tehnologice, muncii calitative a
oamenilor, a cercetărilor ştiinţifice şi tehnice în
acest domeniu. La rezolvarea problemelor cu
asemenea conţinut, elevii nu vor însuşi doar tema
la matematică, dar îşi vor dezvolta gândirea
economică, vor exercita unele atitudini şi
competente economice.
Curriculum-ul şcolar la matematică, de asemenea formulează
obiective cu referinţă la cultura economică elementară. Cele mai
semnificative în acest sens sunt:
• să rezolve probleme cu banii;
• să dezvolte o strategie pentru a număra grupuri de monede şi
bancnote;
• să estimeze sume de bani prin compararea cu sume date;
• să rezolve situaţii de problemă cu referinţă la realitate şi să le
poată compune folosind diverse formule matematice;
• să selecteze materiale şi noţiuni matematice necesare în
desfăşurarea unor activităţi practice;
• să explice ceea ce face, să răspundă la întrebări şi să pună
întrebări;
• să folosească sau să interpreteze în viaţa cotidiană termeni
matematici şi aspecte într-o manieră precisă.
• Dintre toate obiectele de învăţământ incluse
în „programul model”, cea mai mare atenţie se
acorda instruirii prin muncă şi matematicii,
întrucât ele furnizează cunoştinţe concrete
despre profesiuni productive, formează
deprinderi de cheltuire raţională a banilor, dau
posibilitate copiilor să verifice unele calcule
economice care sunt necesare atât în procesul
de cumpărare – vânzare, cât şi în procesul de
zămislire a unui plan care cere anumite
cheltuieli sau investiţii.
De regulă în predarea acestor obiecte se
folosesc mai multe metode active (lucrul
preventiv):
• vizite de studiu în întreprinderi;
• documentare în biblioteci sau în
expoziţii;
• discuţii în grup cu profesioniştii;
• studierea colectivă a unei profesii etc.
• Lecţiile de matematică pot fi o sursă
reală de formare a
comportamentului economic atunci
când sunt cunoscute posibilităţile şi
limitele acestei discipline – şi ale
diferitor teme– din punct de vedere
al socializării economice a elevilor
claselor primare.