Sunteți pe pagina 1din 30

Anatomia topografică a

gâtului

Gamureac Mihaela gr.1220


LIMITE INFERIOR
SUPERIOR Incizura jugulara
marg.mandibulei
Apexul pr.mastoid Clavicula
Linia nuchae sup.
Protuberanta occipitala externa Linia ce uneste
acromionul cu C7
Se supun palpatiei pe viu:
 Marginea inf. a mandibulei
 Incizura jugulara
 Procesele acromiale
 In fosa supraclaviculara se poate palpa coasta 1
 Tuberculum caroticum
 Corpul os hyioideus
 Cartilajul tiroid
 Membrana hiotirioideana
 Lig. Cricotiroidean
 Traheea
 M. sternocleidomastoideus
 Marginile ant. m. trapez
 Istmul gl. Tiroide (la astenici)
 Gl. submandibulara
Fasciile gitului
 1. Fascia superficială – formează teacă pentru muşchiul platisma.
 2. Lamela superficială a fasciei cervicale proprii – formează teacă pentru
muşchii sternocleidomastoidian, trapez şi pentru glanda submandibulară.
Inferior ea se inseră pe marginea antero-superioară a manubriului sternal şi a
claviculelor.
 3. Lamela profundă a fasciei cervicale proprii – fascia omoclaviculară,
este situată în profunzimea regiunii anterioare a gătului, se fixează superior
de osul hioid, lateral se întinde până la muşchii omohioidieni, iar inferior se
inseră de marginea postero-superioară a sternului şi claviculelor. Pe linia
mediană fascia omoclaviculară împreună cu lamela superficială a fasciei 15
15 cervicale concresc, superior pâna la corpul osului hioid şi inferior
neajungând cu 3 cm până la manubriul sternal formând linia albă a gâtului.
Ea formează teacă pentru muşchii pretraheali: tirohioid, sternohioid,
sternotiroid, omohioid. La contracţia muşchiului omohioid, fascia se
tensionează şi măreşte diametrul venelor, iar în caz de leziuni poate exista
pericolul emboliei gazoase.
 4. Fascia endocervicală este constituită din lamela viscerală,
înconjoară organele, şi parietală care tapetează „cavitatea” gâtului
din interior, formând teacă pentru pachetul neurovascular cervical
medial. Ea formează nişte prelungiri spre vasele magistrale ale
gâtului, iar în inspiraţie, când presiunea în vene este negativă,
împiedică colabarea lor. În caz de leziuni din regiunea cervicală,
acest mecanism poate favoriza apariţia emboliei aeriană.
 5. Fascia prevertebrală formează teaca pentru muşchii lungi ai
capului şi gâtului, muşchii scaleni, vena subclaviculară, situată în
spaţiul antescalen, artera subclavia şi plexul brahial situat în
spaţiul interscalen. Superior fascia începe la baza craniului, iar
inferior coboară până la nivelul vertebrelor Th.III–IV
Traheea
 Este alcătuită din compartimentul cervical şi toracic. În limitele porţiunii
cervicale sunt 6-8 inele cartilaginoase. Scheletotopic începutul traheei
corespunde vertebrelor C.VI-VII, iar sfârşitul părţii cervicale corespunde
incizurei jugulare sau vertebrelor Th.II-III. Partea incipientă a traheei din
anterior este acoperită de istmul glandei tiroide, inferior de el se găseşte spaţiul
pretraheal, în care sunt situate vase sangvine şi ganglioni limfatici. La părţile
laterale ale traheei din superior aderă lobii glandei tiroide, iar inferior – aa.
carotide comune. Peretele posterior este limitat de esofag. Vascularizarea: aa.
tiroidiene inferioare. Inervaţia: nn.recurenţi.
Traheostomia
Traheostomia – în raport cu istmul glandei tiroide poate fi: 1 –
superioară şi 2 – inferioară. La maturi este de elecţie superioară,
iar la copii inferioară. Delimitare strictă între cea superioară şi
cea inferioară nu există. Însă, în toate cazurile, se recomandă
efectuarea traheostomiei mai inferior de inelele traheale 1 – 2.
Indicaţii:
1. Ventilaţie mecanică controlată prelungită.
2. Asfixia în urma laringospazmului.
3. Edemul coardelor vocale.
4. Tumori şi leziuni ale laringelui.
5. Dereglări bulbare.
6. Posibilitatea servajului de ventilator.
Inciziile pentru traheostomie pot fi, atât longitudinale cât şi
transversale.
COARDELE VOCALE
corespund vertebrei C6-
cel mai ingust loc al caii
respiratorii
Triunghiul carotid(Malgaigne)

Este delimitat de:


L: m. Sternocleidomastoidian(marg. anter.)
I-M: m. Omohioid(venter super.)
S: m. Digastric(venter poster.)
 La acest nivel se află trunchiul venos tiro-
linguo-facial, art. Carotidă comună cu sinusul
carotidian și cu ram. sale de diviziune-carotida
internă și carotida externă, n. Hipoglos.
 Nivelul bifurcației carotide comune(niv.
marg. super. a cartilaj. tiroid) este sediul
tumorilor sinusului carotidian și anevrismelor.
În reg. bifurcări art. Carotide se află zona reflexogenă, rol în reglarea circulației
sanguine.Ea fiind constituită din glomusul carotidian(GC) și sinusul
carotidian(SC), porțiunea cervicală a art. Carotide interne, ram nerv
glosofaringian, nerv vag, trunchiul simpatic.
GC-este constituit din țes. Conj și celule specifice, fiind legat intim de
membrana externă a art. Carotide si avind dimensiuni de 3x5 mm.
Impulsurile care nimeresc în baro- și chemoreceptorii zonei carotide reflexogene
influențtează asupra tensiuni arteriale și componenței chimice a sîngelui.
Stratigrafia:
1. Pielea;
2. Str.adipos subcutanat;
3. Fascia superficială(cu m. Platisma);
4. Fascia proprie;
Mai profund –țes. Conj. lax și pachetul vasculonervos principal al
gîtului,înconjurat de foița parietală a fasciei endocervicale, iar pe traiectul
vaselor-gangl.limf.
 

ARTERA FACIALĂ Se desprinde de pe faţa anterioară a arterei carotide externe .Are


un traiect foarte sinuos. intersectează marginea inferioară a corpului mandibulei .La acest nivel
artera facială este situată superficial, subtegumentar fiind loc de stopare a hemoragiei.
Încontinuare străbate regiunea facială având un traiect oblic ascendent lateromedial, cu numeroase
flexuri. Atinge comisura buzelor, străbate şanţulnazogenian şi ajunge la nivelul unghiului medial al
orbitei unde se termină prin artera unghiulară.Traiect sinuos al arterei faciale permite alungirea sau
scurtareaconfiguraţiei în timpul desfăşurării proceselor de masticaţie şi fonatie.
Pachetul vasc-nerv.
Vena jugulară internă(lateral-exterior)și art. Carotidă
comună(medial-profund),ambele vase cuprind n.X.

Vena jugulară internă se


observă bn la îndepărtarea
marg. anterioare a
m.sternocleidomastoideus.
La niv. marg.super. a cartilajului
tiroid al laringelui în ea se varsă
vena faciala(care primește sînge
de la v.lingualis, v.laryngea
superor, v.thyroidea superior).În
așa mod rețeaua venoasă a
triungh. acoperă vasele arteriale.
Art.carotida comună trece pe
bisectoarea unghiului, format de
venterul superior al m. Omohioid si m.
Sternocleidomastoidian.
Pe peretele anterior al arterei,
deasuprea tecii pachetului V-N al
gîtului(foița parietală a fasciei
endocervicală)este situată in direcție
oblică răd. Superioară a ansei
cervicale, formată de ram. I și III ale
nervilor cervicali rahidieni. Această
rădăcină, unindu-se aici cu n.
Hipoglos, pe parcurs intersectează
arterele carotide externă și internă.

Art. Carotidă interna –nu dă ramuri și se


amplasează mai lateral și în
profunzime.N.XII este situat anterior de ea.
Art. Carotida externa-este situată mai
medial și mai superficial decît precedenta,
dă ramuri: a.thyroidea superior, a lingualis,
a.facialis, a. Pharyngea ascendens.
Reg.sternocleidomastoidiana
Este situată în limitele muşchiului sternocleidomastoidian

Stratigrafia:
1. Pielea
2. Ţesutul subcutan adipos
3. Fascia superficială.
În treimea medie – cu muşchiul
platizma. Sub fascia superficială vena
jugulară externă,
ganglioni limfatici superficiali, nervii
cutanaţi ai plexului cervical.
Proiecţia venei jugulare externe: o linie ce uneşte
unghiul mandibulei cu unghiul dintre marginea
posterioară a muşchiului sternocleidomastoidian şi
claviculă. În treimea inferioară vena jugulară externă
străpunge fascia proprie şi omoclaviculară şi se varsă
în vena subclavie, tot în acest strat se află nervii:
auricular mare, transvers al gîtului, occipital mic
4. Fascia proprie formează teaca pentru muşchiul sternocleidomastoidian.
5. Fascia omoclaviculară, în treimea inferioară
6. Posterior de muşchi se află pachetul neurovascular cervical principal în
teaca sa fascială formată de foiţa parietală a fasciei endocervicale, care din
anterior concreşte cu fasciile proprie şi omoclaviculară, iar din posterior cu fascia
prevertebrală. Superior, de sub marginea posterioară a muschiului iese nervul
accesor şi se
îndreaptă în trigonul lateral spre muşchiul trapez
7. Fascia prevertebrală.
Medial, sub fascia prevertebrală sânt situaţi muşchii lungi ai capului
şi gâtului, iar mai lateral muşchii scalen anterior şi mediu.Tot aici, se
găseşte plexul cevical, ce este format din ramurile primelor
patru nervi cervicali, care apar pe faţa anterioară a coloanei vertebrale, la
nivelul inserţiei muşchilor profunzi ai gîtului. Acest plex dă două feluri de
ramuri: ramuri profunde(motorii), ce formează plexul cervical profund şi
ramuri cutanate / superficiale(senzitive), ce formează plexul cervical
supeficial.
Nervul frenic(M.) este format din fibre provenite din C3, C4 şi C5. El coboară pe suprafaţa
anterioară a muşchiului scalen anterior, apoi prin mediastinul anterior şi traversează
diafragmul cu ramurele frenicoabdominale.
Ramurile cutanate(S.) şi se împart în două grupuri: un grup formează trei nervi – occipital mic,
auricular mare, cutanat al gîtului şi alt grup cu trei ramuri: ramura suprasternală,
supraclaviculară şi supraacromială
Triunghiul scalenovertebral
Se determină în adîncimea porțiuni inferomediale a reg sternocleidomastoidiene .

Trigonul scalenovertebral are la bază cupola pleurei, vîrful


este apofiza tranversală a vertebrei VI cervicale, lateral
muşchiul scalen anterior, medial: muşchiul lung al gîtului.
În acest triunghi se localizează partea incipientă a arterei
subclavie, cu ramurile sale, ductul toracic(în stînga),ductul limfatic drept (dreapa),
ganglionii simpatici inferior şi intermediar. Toate aceste formaţiuni sunt situate
sub fascia prevertebrală
Anterior de a. suclabvia dreaptă este unghiul venos, între aceste vase trec nn.
Vag(medial) şi diafragmatic,între care se află ansa subclaviculară.
Posterior trece n.laringeu recurent drept, mai profund art. Carotida comună.
Anterior de a. subclavia stîngă trece v. jugulară internă şi partea incipientă a trunchiulu
brahiocefalic, între ei nn. vag şi phrenic.
Posterior trece n.laringeu recurent stîng
Artera subclavie are următoarele ramuri: vertebrală, trunchiul tireocervical (arterele:
tiroidă inferioară, cervicală ascendentă, cervicală superficială, suprascapulară).
Iar în părțile posterioare și inferioară aderă la domul pleural.
Artera subclaviculară
Din· de vedere topografic, se divide în 3 porțiuni:
I-de la începutul arterei pînă la spațiul interscalen;
ramuri:-art. Vertebrală(medial și se îndreaptă în sus)
-trunchiul tirocervical(se împarte în 4ram.-tiroidă
inferioară, cervicală ascendentă,cervicală superficială și artera
suprascapulară).
-art. toracică internă(urmează în jos).
II-spațiul interscalen;
ramuri:-trunchiul costocervical(ram.pt. Mușchi poster. a gîtului)
-art.intercostale postrerioare din 1,2 spațiu intercostal.
III-de la spațiul interscalen pînă la fosa axilară
ramuri:-art.transversă a gîtului.
În partea posterioară a arterii se află ganglionul simpatic
cervical inferior care frecvent se contopește cu primul
toracic și astfel formînd ganglionul cervicotoracic-
stelat.
La nicelul C7-se află arcul ductului toracic, care
urmează în sus între esofag și porțiunea inițială a
art.subclaviculară, gangl.stelat, n.frenic, cupola pleurală,
vena și artera vertebrală.Anterior de duct este pachetul
VN principal al gătului(art. Carotidă comunpă, vena
jugulară interna și n.X).
Mai des ductul toracic se varsă în v.jugulară stîngă, mai
rar în unghiul venos stîng.
m.digastric(venter
Reg. Laterală a Gîtului anterior)

M.trapez

Hioidul
m.Omohio
id -super.

m.Omohiod-infer
Straturile:
1.Pielea-subțire, mobilă, elastică
2. Str. celulo-adipos subcutanat-dezv.moderat
3.Fascia Superficială- între foițile sale în porțiunea infer.se află fibrele mușchiului
subcutanat-platisma
4.Fascia proprie a gîtului
Mai profund-str. Adipos și V. Transversă a Scapulei și vase venose ce aduc sânge în
v.jugulară interna.
În triunghi sînt situați 2-3 nervi suprascapulari.
Specific in profunzimea trigonului omoclavicular:
Fascia omoclaviculară este prezentă doar in reg. Trigonului omoclavicular(dimens.
corescund cea a trigonulu), mai profund de fascie- o contitate numerosă de țesut
celular.În reg. Trigonului omotrapezoid-lipsește.
în reg. Trigonului omotrapezoid:
Sub facsia proprie a gîtului și fascia prevertebrală se gasește țesut celular prin care
trece n.accesor și gangl.limfatici.
Pachetul vasculonervos lateral al gîtului:

Localizat în țesutul celular sub fascia omoclaviculară la nivelul trigonului


omoclavicular.
Constituit din :Artera, Vena Subclaviculară și Plexul Brahial.
Artera se află medial și inferior de plexul brahial,iar mai jos și mai medial de artera
este situată vena subclaviculară.
Artera subclaviculară=trece în reg. Laterală din spațiul interscalenic(m. Scalen
anterior și scalen mijlociu)și se situiază în țesut lax, între marg. laterală a m. Scalen
anterior și coasta I. (aici pornește art. Transversă a gîtului) plus în reg. Laterală se
mai află ramuri de la ea: art. Cervicală superficială și art.suprascapulară.
În reg. laterală a trigonului omoclavicular ea coboară oblic ,la nivelul
de1/2claviculă se găsește între claviculă și coasta1.

În această reg. Vena e


Vena subclaviculară=mai jos și anterior separată de arteră prin
de arteră, se îndreaptă spre spatiul mușchiul scalen
prescalen sau antescale(între m. Scalen anterior.
anterior și m .sternocleidomastoidian)

Plexul brahial=fiind format din ram . anter. ale n.spinali-ultimilor4


și primul nerv toracic.Ei ies între m. Scalen anterior și mediu și pe
gît(în reg supraclaviculară a plexului-pornesc ram scurte pe peretele
toracic anterior) și formează 3 trunchiuri nervoase-superior(la unirea
C5-C6), mediu (format de nervul 7cervical)și inferior(C8+Th1). Mai
jos de ½ claviculă trunchiurile se unesc și coboară în fosa axilară.
Blocajul plexului brahial
Cateterizarea
venelor
Tuberculul anterior al procesului transvers C6 este mai
proeminent. Tuberculul carotidian(Chassaignac ) se poate
Arterele palpa fiind un reper foarte important. Prin comprimarea
arterei carotide comune pe acest tubercul se poate realiza
hemostaza provizorie a arterei.
Nervi

S-ar putea să vă placă și