3. FAIN ÎI GRAIU’ ARDELENESC!

 Graiul ardelenesc este unul aparte. Ardelenii vorbesc rar, cumpătat, molcom şi
doar dacă au cu adevărat ceva de spus. Nu bârfesc şi nu le e ruşine cu arhaismele şi
”culoarea”graiului lor. Ţi-i drag să-i asculţi şi să desluşeşti rostul tradiţiilor lor
vorbite.
Pe lângă cuvinte de origine latină, graiul ardelenesc este bogat în cuvinte
împrumutate din limba maghiară.  Contactului îndelung între cele două popoare a dus
la influenţe lingvistice reciproce în lexic, şi în mică măsură, în formarea cuvintelor.
 Dacă staţi de vorbă cu un ardelean, veţi sesiza cu siguranţă că vă invită la o
„cafia”, într-o „siară” de vară, şi că va spune despre ceva ce-i aparţine că-i „a mia”.
E musai să nu te agiți și să nu refuzi ospitalitatea ardeleanului ce își pune sufletul
pe tavă oricui îi trece pragul casei. „No ie șî mâncă, nu răbda fome ca șî acasă!”, e
invitația standard pe care o fac ardelenii oaspeților, fără intenția de a-i jigni.
 No, amu-i amu! Să vedem care sunt pașii pe care trebuie să îi faci, dacă vrei să te
înțelegi cu un ardelean autentic. Dacă ne luăm după stereotipuri, ardelenii sunt oameni
calmi, deci vor avea răbdare să îți explice cum se pronunță corect „boacter” sau
„copârșeu”. Însă cel mai probabil nu vor avea o explicație pentru folosirea abuzivă a
interjecțiilor „no” și „ioi”.
  
4. MIC DICȚIONAR ARDELENESC-ROMÂN, UTIL ÎN CONVERSAȚIILE
DE ZI CU ZI

 amu = acum  A se zbici – înseamnă a se usca şi este un

beteag = bolnav regionalism folosit pe Valea Someşului
bolund = nebun
boacter = angajat al primăriei, ce strânge impozitele  Coleşă – aşa numesc ardelenii mâncarea
copârșeu = sicriu naţională, mămăliga
drojder = bețiv
ioi = exprimă mirare, indignare, admirație, frică,  -Copârşeu – înseamnă în grai ardelenesc
nemulțumire sicriu sau coşciug
mintenaș = imediat
musai = neaparat  -Găluşte – sarmale
nădragi = pantaloni
no = interjecție folosită fără un scop precis
 Horinca sau jinarsul– ţuica e atât de
o țâră = un pic populară în Ardeal, încât are mai multe
ocoș = isteț, viclean denumiri
șod = nostim
tulai = exprimă spaimă, mânie  Moşcoş – murdar
zălud = zăpăcit  -Porodici – roşie
 Slobod – liber
 -Cinaş  – aranjat, dichisit, drăguţ
 -A sudui – a înjura
 Hâd – urat.
 Multe controverse a stârnit de-a lungul timpului şi exprimarea orei. Un ardelean te
va aştepta întotdeauna la „ora doi”, niciodată la „ora două”. Surprinzător pentru mulţi,
specialiştii spun că ambele variante sunt acceptate. 
REGIONALISME DIN ARDEAL

 fedeu=capac cotătoare = oglindă

 bolund=nebun chefe = perie
 laibăr=haină ţărăneasc până în talie ciont = os
 gherbevos=fierul de la sobă badoc = bidon
 cios = paznic de hotar, pădurar
vas, budigăi = chiloţi
 goz = nutreţ pentru vite, gunoi
lipideu = cearceaf
 şuşorcă = pănuşă
cocioane = piftie
 foi de ştiulete
 tenchi = porumb bendéu = burtă
 zádie= şorţ, catrinţă cinoş = chipeş, frumos
 5. DANSURI IN ARDEAL

 . Suită de dansuri de pe Valea Hârtibaciului

- Rarul de Retiş
-Jocul Ilimbăvenilor ("Feciorescul", "Pe sub mână", "Purtata", "Învârtita", "Haţegana" şi
"Sârba")

2. Suită de dansuri din zona Sibiului

- Brâul fetelor (dansul Fecioresc, Rar şi Iute), Ponturi pe sub mână Învârtita şi Haţegana

3. Suită de dansuri din Avrig – Valea Oltului

- Purtata de deget cu mai multe fete
- Pe sub mână, Învârtita, Purtata de învârtita
- Brâul fetelor (Străpezeasca)

4. Suită de dansuri din zona Rupea- Făgăraş

Fecioreasca fetelor din Crihalma
Jocul Dăişorenilor

5. Calup de dansuri Ardeleneşti

- Jiana fetelor