Calendarul evreiesc

A elaborat: Codreanu Nina

Grupa: FA 1708G
Profesor: Duca Maria
 Calendarul- este un sistem de
împărțire a timpului în ani, luni și
zile, bazat pe fenomenele periodice
ale naturii.

Un calendar astronomic este un mod de

divizare a timpului stabilit după fenomene
astronomice ciclice, ca de exemplu fazele
Lunii, mișcarea aparentă a Soarelului sau o
combinație a pozițieii celor două corpuri
cerești.
Calendarul Luni-Solare Evreiesc
 Calendarul evreiesc este în principal lunar, fiecare luna începand
odată cu Luna Noua, atunci cand prima fașie de Lună devine
vizibilă. În vremurile antice, noile luni erau determinate prin
observare. Cand oamenii observau Luna Nouă, aceștia informau
Sanhedrinul. Cand Sanhedrinul auzea mărturia a doi martori oculari
independenți si de încredere cum ca Luna Nouă a avut loc la o
anumită dată, aceștia declarau Chodesh Rosh (prima zi din luna) și
trimiteau mesageri pentru a anunța oamenii cand începuse luna.
Anul calendaristic evreiesc, ca și cel
musulman, fiind împărțit în 12 luni de cate
29 și 30 de zile fiecare, începutul anului se
deplasa în fiecare lună a anului. De aceea,
adeseori sărbătorile de vară aveau loc iarna.
Pentru a evita această deplasare și pentru a
menține începutul anului și sărbătorile în
același sezon al anului calendarului luni-
solar evreiesc a intercalat o lună
suplimentară de 30 de zile. Regula după
care era introdusă această lună nu era
întotdeauna aceeași.
Calendarul evreiesc avea ani comuni și ani compuși.
Anii comuni, fără lună suplimentară, aveau 353,
354, 355 de zile. Anii compuși din 13 luni, aveau
383, 384 și 385 de zile. Zilele calendarului evreiesc
încep la apusul Soarelui, deci cu o jumătate de
noapte mai depreme decat în calendarele solare.
Mozaicii continuă și azi să utilizeze calendarul luni-
salare, din motive religioase, și anume respectarea
unor sărbători cum sunt sărbătorile Paștelor, a căror
fixare a determinat de concordanța cu fazele Lunii.
 Problema cu aceste calendare lunare stricte este faptul că
există aproximativ 12,4 luni în fiecare an solar, prin urmare,
un calendar cu 12 luni pierde aproximativ 11 zile în fiecare
an, iar un calendar cu 13 luni caștigă aproximativ 19 zile în
fiecare an. Lunile unui asemenea calendar “deviază” în raport
cu anul solar. Într-un calendar cu 12 luni, luna Nisan, care ar
trebui să apară în timpul primăverii, apare cu 11 zile mai
devreme în fiecare an, în cele din urmă făcandu-și apariția
iarna, toamna, vara și apoi iar primăvara. Pentru a compensa
această deviere, ocazional, era adaugată o luna suplimentară
(o a doua luna Adar). Luna Nisan ar fi apărut cu 11 zile mai
devreme timp de 2 sau 3 ani, iar apoi ar fi sărit înainte cu 29
sau 30 de zile, echilibrand devierea.
 Numerotarea anilor
 Numărul de ani de pe calendarul evreiesc
reprezintă numărul de ani de la creație, așa cum
au fost calculați prin însumarea varstelor
oamenilor care apar în Biblie de la începutul
creației. Cu toate acestea, este important de
reținut ca această dată a creației nu reprezintă
neapărat un fapt știintific. De exemplu, mulți
evrei ortodocși vor recunoaște faptul ca, cele
șapte “zile” ale creației nu sunt neapărat zile a
cate 24 de ore fiecare (o zi de 24 de ore ar fi
lipsită de sens pană la crearea soarelui în a patra
“zi”). În general, evreii nu folosesc cuvintele
“i.Hr.” și “d.Hr.” pentru a face referire la anii din
calendarul gregorian. În schimb, aceștia folosesc
abrevierile e.c. (era creștină) și i.e.c. (înaintea erei
creștine)
O zi a Calendarului Evreiesc începe odată cu
apariţia stelelor pe cer şi se încheie în seara
următoare, odată cu apariţia stelelor pe cer
(perioada dintre apusul Soarelui şi apariţia
stelelor este considerată în dubiu, fiind
definită ca zi şi noapte deopotrivă). Fiecare
lună a Calendarului Evreiesc începe când
apare Luna nouă pe cer, la o periodicitate de
aproximativ 29 de zile şi 12 ore. În ciclul
metonian de 19 ani lunisolari = Lunar-Solari,
7 din ei conţin 13 luni (al 3-lea an, al 6-lea an,
al 8-lea an, al 11-lea an, al 14-lea an, al 17-lea
an şi al 19-lea an) iar restul de 12 ani au 12
luni. Calendarul Evreiesc are o întârziere de 1
zi la fiecare 219 ani.
Zilele săptămânii sunt desemnate de numere, doar cea de-a șaptea zi
– sabatul – poartă diverse nume (sabatul începe la apusul zilei de
vineri şi se încheie la apusul zilei de sâmbătă).

În cadrul Calendarului Evreiesc trebuie menţionate 3 particularităţi:

• Există 2 luni care sunt declarate ca fiind prima lună a anului: luna
1, care este prima lună a anului religios (toamna) şi luna 7, care este
prima lună a anului civil (primăvara)
• Din motive practice religioase, Anul Nou religios nu cade
niciodată în zilele de miercuri, vineri sau duminică
• În anii embolismici (anii care au 13 luni) se introduce înainte de
luna 12 (care are 29 zile) o lună suplimentară de 30 zile
Vă mulțumesc pentru atenție!