Nevoia de a elimina

Eliminarea

Definitie:

Eliminarea reprezintă necesitatea organismului de a se

debarasa de substanţele nefolositoare, dăunătoare, rezultate
din metabolism.
Excreția se realizează pe mai multe căi:
 aparat renal – urina;
 piele – transpiratie;
 aparat respirator– perspiratie;
 aparat digestiv – scaun;
 aparat genital feminin – menstruatie;
 in stari patologice apar eliminari pe cale digestiva, sub forma de
varsaturi si pe cale respiratorie – sputa.
 
Generalitati
 
mentinerea constanta a compozitiei mediului intern se realizeaza prin procesul
de homeostazie;
toate schimburile volumului extracelular antreneaza modificari in compozitia
lichidelor celulare;
rinichii sunt principalele organe ale homeostaziei mentinând compozitia
chimica a lichidelor din organism la un nivel normal;
substantele folositoare organismului sunt absorbite prin osmoza;
prin rolul sau de exceptie, pielea, completeaza eliminarea renala;
un rol important il au plamanii care controleaza schimburile de CO 2 si O2;
organismul trebuie sa se debaraseze de deseurile rezultate din digestie;
si alte substante nefolositoare trebuie eliminate, de exemplu, la femei, de la
pubertate la menopauza se elimina o secretie sanguina menstruala ce se produce la
sfarsitul fiecarui ciclu menstrual daca ovulul nu a fost fecundat.
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii
A. Factorii biologici
 alimentatia
 cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de individ influenteaza satisfacerea nevoii
de eliminare;
 o buna hidratare si alimentatie bogata in fibre faciliteaza eliminarea intestinala si
veziculara;
 mesele luate la ore fixe favorizeaza ritmul eliminarilor.
 exercitiile
 activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular;
 fortifica musculatura abdominala si pelvina care au rol important in eliminarea
intestinala.
 vârsta
 are rol important in satisfacerea nevoii, daca tinem seama de controlul sfincterelor;
 la copii controlul se obtine la 2-3 ani;
 la persoanele varstnice diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca
lipsa de control a eliminarilor;
 la barbati hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune.
 programul de eliminare intestinala
 regularitatea programului de eliminare este un factor ce influenteaza satisfacerea
acestei nevoi;
 momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul.
B. Factorii psihologici
 Stresul;
 Anxietatea;
 Emotiile puternice – pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea
eliminarilor urinare si intestinale.
C. Factorii sociologici
 Normele sociale:
- fiecare societate isi stabileste masuri de igiena astfel încât indivizii sa
respecte salubritatea locurilor publice;
 Educatia;
 Cultura.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA IN SATISFACEREA
NEVOII:
1. URINA
DEFINITE: URINA este o solutie apoasa, prin care sunt eliminate
substantele rezultate din metabolismul intermediar, inutile si toxice pentru
organism.
Terminologie:
•Micţiune - emisiune de urină, act fiziologic conştient
de eliminare;
•Diureză - cantitatea de urină eliminată din organism
timp de 24 ore ( volumul de urina secretat de rinichi intr-o
perioada de timp data - PROF. CRIN MARCEAN).
•Diureza reprezintă eliminarea din organism a
substantelor inutile provenite din metabolismul intermediar
protidic care, acumulate în sânge, devin toxice pentru
organism.
Cantitatea - variază în funcţie de vârstă:
- nou-născut 30-300 ml/24 h
- copii 500-1200 ml/24 h
- adult 1200-1400 ml/24 h → 1800 ml/24 h ( Titirca Lucretia,Ghid de
nursing);1500- 1600 ml ( Marcean Crin , Tratat de nursing, Editura medicala
2010).
Frecvenţa - nou-născut - micţiuni frecvente
micţiunilor - copil 4-5/zi
- adult 5-6/zi
- vârstnic 6-8/zi
Ritmul - 2/3 din numărul micţiunilor în timpul zilei, 1/3 noaptea
micţiunilor

Culoarea -galben deschis până la galben închis datorită pigmentului numit urocrom;
urinei Cu cât urina va fi mai diluată cu atât va fi mai deschisă şi invers; până la
galben-închis spre brun).
-modificare în funcţie de alimente;
- culoarea închisă - în regim bogat în carne;
- culoare deschisă - în regim vegetarian;
Mirosul -de bulion - urină proaspătă;
urinei -amoniacal - după un timp din cauza fermentaţiei alcaline.

Reacţia -normal - reacţie acidă - pH-ul între 5,5-6,5 ( Marcean

urinei Crin, Tratat de nursing, Editura medicala 2010) in cursul
diminetii, iar in cursul zilei intre 4,8-7,4.
Reacţia urinei în funcţie de alimentaţie:
-regimul bogat în carne - acidifică urina;
-regimul vegetarian - scade aciditatea urinei.
Notă
Reacţia hiperacidă sau alcalină, favorizează precipitarea
substanţelor dizolvate în urină şi formarea calculilor în
căile urinare.
 Aspectul - normal - clar, transparentă la început. După un timp de la emisie, urina
urinei devine tulbure şi formează nubecula care se aşează pe fundul vasului.
Nubecula rezultă din coagularea mucinei spălate de urină, a celulelor
epiteliale din căile urinare, ca şi mucusul organelor genitale (mai întâi se
formează un nor asemănător fumului de ţigară). La rece urina devine
tulbure prin precipitarea sărurilor minerale.

Densitatea - se determină imediat după emisie, pentru că prin răcire aceasta se

urinei modifica;
- normal 1015-1030;
- este influentata de cantitatea lichidelor ingerate.

Compozitia - urina este constituita din apa, in care sunt dizolvate substante minerale  (
urinei sodiu,  potasiu,calciu, magneziu sub forma de cloruri, sulfati, fosfati) si
(analiza organice (uree, creatinina, acid uric, acizi aminati, enzime, hormoni,
chimica) vitamine), celulele epiteliale sunt rare, leucocite -negativ, eritrocite -
negativ, urobilinogen in cantitate mica.
 2. SCAUNUL

- resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism

prin actul defecaţiei.
Scaunul este alcătuit din:
-reziduurile rămase în urma digestiei alimentelor;
-celulele descuamate de pe suprafaţa tubului digestiv şi a glandelor digestive;
-produsele de excreţie ale tubului digestiv şi ale glandelor anexe;
-număr mare de microbi.

Terminologie:
- defecaţie - eliminarea materiilor fecale prin anus.
 Manifestări de
independenţă
Frecventa - normal - 1-2 pe zi sau unul la două zile;
- 1-2 scaune pe zi la nou-nascut;
Orarul - ritmic, la aceeaşi oră a zilei, dimineaţa după trezire;
Cantitatea - zilnic 150-200 g materii fecale;
- cantitatea materiilor fecale este determinată de cantitatea şi calitatea
alimentelor consumate, gradul lor de digerabilitate şi digestie, intensitatea
proceselor de absorbţie, viteza tranzitului intestinal.
Consistenţa - păstoasă, omogenă;
Forma - cilindrică, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabilă;
Culoarea - brună, la adult, dată de stercobilină;
- modificari în funcţie de alimentaţie :
- deschis-galben - regim lactat;
- brun închis - regim carnat;
- negru - alimente preparate care conţin sânge;
- verde - legume verzi;
- culoare caracteristică alimentului - mure, ciocolată, afine;
- modificari în funcţie de medicamente:
-brun-negru – bismut;
-negru-verzui – fier;
-alb – bariu;
-negru mat – cărbune.
Mirosul - caracteristic influentat de alimentatie.
 La copilul
mic
Culoarea - în primele 2-3 zile după naştere = verde-brun închis (meconiu);
- la sugari:
- aspectul şi culoarea se modifică în funcţie de felul alimentaţiei.
Astfel:
-galben-auriu - sugar alimentat la sân, în contact cu aerul, prin oxidarea
bilirubinei devine verzui sau verde;
-galben - deschis - sugar alimentat artificial;
-brun - după introducerea făinii în alimentaţie.

Numărul - 3-4 pe zi până în luna a Vl-a când se reduce la 2-3 pe zi; dacă sugarul
este alimentat pe cale artificială, numărul scaunelor este de 1-2 pe zi;

Mirosul - uşor acru, reacţie acidă - sugar alimentat la sân;

- fad, reacţie alcalină sau neutră - alimentaţie artificială;
 3. TRANSPIRAŢIA

- fenomen fiziologic prin care organismul îşi intensifică pierderea de

căldură şi funcţia sa excretorie, prin intermediul glandelor sudoripare.
Terminologie:
- sudoare - soluţie apoasă, constituită din apă 99 % şi 1 % reziduu
uscat (uree, uraţi, acizi graşi, acizi organici volatili, săruri minerale, 0,20g
azot neproteic).

Manifestări de independenţă

Reacţia - acidă pH =3,9- 5,6 sau uşor alcalină;

Cantitatea - minimă, pentru a menţine umiditatea pliurilor - 200ml/24h;
Mirosul - variază în funcţie de alimentaţie, climat şi de deprinderile igienice ale
individului;
Perspiraţia - pierderi insensibile de apă prin evaporare la nivelul pielii şi prin
  expiraţie;
 4. MENSTRA

- pierdere temporară sau periodică de sânge, prin organele genitale.

- apare la pubertate şi dispare la menopauză şi în timpul sarcinii;
Menarha-prima menstruatie.
Leucoreee fiziologica-cantitate redusa de lichid secretata de glandele
mucoasei genitale
cu rol in autoaparare.

Manifestări de independenţă

Ritmul - la 28-35 zile

Durata - 3-5 zile
Aspectul - mucus amestecat cu sânge şi detritusuri celulare; nu coagulează;
Culoarea - roşu negricios, la început, apoi roşu deschis;
Cantitatea - 50-200 g;
Mirosul - dezagreabil;
Evoluţia - fără dureri, uşoară jenă fiziologică;
5. AERUL EXPIRAT
Compoziţia aerului expirat:
- CO2- 16%
- O2 - 3%
- N - 74%
- H20 - 7%.

Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei în

satisfacerea nevoii:
- cercetează deprinderile de eliminare ale pacientului;
- planifică programul de eliminare, ţinând cont de activităţile sale;
- planifică exerciţii fizice;
- îl învaţă tehnici de relaxare;
- cercetează deprinderile alimentare ale pacientului;
- recomandă consumarea alimentelor şi a lichidelor ce favorizează eliminarea.
Probleme de dependenţă:

1. Eliminare urinară inadecvată/anormala prin deficit sau prin surplus.

2. Retenţie urinară.
3. Incontinenţă de urină.
4. Incontinenţă de materii fecale.
5. Eliminarea intestinala inadecvata/anormala.
6. Diaree.
7. Constipaţie.
8. Eliminare menstruală inadecvată.
9. Diaforeza.
 Surse de dificultate
Surse de - alterarea mucoasei intestinale (diaree, constipaţie);
ordin fizic - diminuarea peristaltismului intestinal (constipaţie);
- slăbirea sau relaxarea sfincterelor (incontinenţă);
- lipsa de control a sfincterelor (incontinenţă);
- alterarea centrilor nervorşi (incontinenţă);
- accidente cerebro-vasculare (incontinenţă);
- spasme vezicale (retenţie urinară);
- anomalii ale căilor urinare (retenţie urinară, eliminare urinară inadecvată);
- alterarea căilor urinare (eliminare inadecvată);
- alterarea parenchimului renal (eliminare inadecvată);
- tumori (constipaţie);
- intoxicaţii alimentare şi medicamentoase (drog) (diaree, retenţie urinară);
- dezechilibru metabolic, electrolitic, endocrin, neurologic (eliminare
urinară inadecvată, diaforeză);
- durere (eliminare urinară inadecvată);
Surse de - anxietate (diaree, constipaţie);
ordin - stres (diaree, constipaţie);
psihologic
- situaţie de criză (eliminare urinară inadecvată, diaforeză, constipaţie);
- tulburări de gândire (incontinenţă urinară şi fecale);
 Sursa de - poluarea apei (diaree);
ordin - alimente alterate (diaree);
sociologic - schimbarea modului de viaţă (constipaţie);
- program de lucru inadecvat pentru satisfacerea
nevoii (constipaţie);
- insalubritatea mediului (eliminare urinară
inadecvată);
- temperatura ambiantă prea ridicată (diaforeză);

Lipsa - lipsa de cunoştinţe;

cunoaşterii - insuficienta cunoaştere a sinelui, a celorlalţi, a
mediului înconjurător;
1. ELIMINARE URINARA INADECVATA
CANTITATIV SI CALITATIV
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
 1. POLIURIE: eliminare de urina peste 2500ml/24h.
 2. OLIGURIE: eliminare de urina sub 800 ml/24h.
 3. ANURIE: absenta urinei.
 4. POLAKIURIA: mictiuni frecvente in cantitati mici.
 5. NICTURIA: inversarea raportului dintre noapte si zi:1/3 in
timpul zilei si 2/3 in timpul noptii.
 6. DISURIA: eliminarea urinii se face cu greutate si durere.
 7. HEMATURIA: prezenta sangelui in urina.
 8. ALBUMINURIA: prezenta albuminelor sau a proteinelor in
urina.
 9. GLICOZURIA: prezenta glucozei in urina.
 10. HIPERSTENURIA: urina concentrata.
 11. HIPOSTENURIA: urina diluata.
 12. IZOSTENURIA: urina cu densitate mica, ce se mentine
in permanenta la aceeasi valoare indiferent de regim.
 13. EDEME: acumularea de lichid seros in tesuturi, manifestat prin
cresterea in volum a regiunii edematiate. Edemul reprezinta stergerea
cutelor naturale, pierderea elasticitatii tesutului edematiat, cu
pastrarea urmelor presiunii digitale (semnul “godeului”); pielea este
palida, lucioasa si stravezie.
 14. URINA TULBURE: in mod patologic, urina este tulbure din cauza
sarurilor minerale, puroiului sau a microbilor.
 15. URINA CU MIROS DE FRUCTE COAPTE SAU CLOROFORM:
in diabetul zaharat, din cauza prezentei acetonei.
 16. DURERE LOMBARA.
 17. SETE INTENSA.
 18. GRETURI SI VARSATURI.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL CU
ELIMINARE URINARA
INADECVATA CANTITATIV SI CALITATIV:

1. BOLNAVUL SA FIE ECHILIBRAT HIDRO-ELECTROLITIC SI

ACIDO-BAZIC:
· Asistenta face zilnic bilantul hidric, monitorizand atent aportul si diureza.
· Cantareste zilnic bolnavul.
· Corecteaza dezechilibrul hidric, prin hidratarea sau reducerea aportului de
lichide si electroliti, in functiede ionograma serica si urinara.
·Corecteaza dezechilibrul acido-bazic, in functie de rezerva alcalina, la indicatia
medicului.
2. BOLNAVUL SA NU PREZINTE COMPLICATII
CUTANATE,RESPIRATORII, URINARE:
· Recolteaza urina pentru examene chimice si bacteriologice.
· Administreaza antiseptic urinar, sulfamide, antibiotic, conform antibiogramei la
indicatia medicului.
 · Asigura igiena corporala riguroasa.
 · Serveste bolnavul la pat cu basinet sau urinar de cate ori este nevoie.
 · Schimba lenjeria de pat si de corp, ori de cate ori este nevoie.
3. BOLNAVUL SA FIE ECHILIBRAT PSIHIC:
 · Asigura o atmosfera calda, raspunde prompt si plina de solicitudine la
chemare.
 · Incurajeaza bolnavul sa-si exprime gandurile si sentimentele in legatura
cu problema de dependenta (comunicarea joaca un rol foarte important).
2. RETENTIA URINARA/ ISCHIURIA

DEFINITIE: Prin retentie urinara sau ischiurie se intelege

imposibilitatea vezicii urinare de a elibera continutul.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. GLOB VEZICAL: distensia vezicii urinare, deasupra simfizei
pubiene.
2. MICTIUNI: absente.
3. POLAKIURIA: mictiuni frecvente in cantitati mici.
 
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLANVUL CE
PREZINTA RETENTIE URINARA/ISCHIURIE:
1. BOLNAVUL SA AIBA MICTIUNI SPONTANE:
· Verifica prezenta globului vezical.
· Incearca stimularea evacuarii prin introducerea unui basinet cald sub bolnav.
· Asezarea buiotelor sau a compreselor calde pe regiunea pubiana.
· Lasa robinetul deschis sa curga apa astfel incat bolnavul sa o poata auzi.
· Introduce mainile bolnavului in apa calda.
· La recomandarea medicului se efectueaza sondajul vezical.

2. BOLNAVUL SA FIE ECHILIBRAT PSIHIC:

· Asistenta asigura o ambianta in care sa fie respectata intimitatea bolnavului.
· Incurajeaza bolnavul sa exprime ceea ce simte in legatura cu aceasta
problema.
· Arata simpatie, toleranta, rabdare, raspunde prompt si plina de solicitudine.
· Asigura un climat cald, confortabil.
3. INCONTINENTA DE URINA SI MATERII FECALE

Incontinenta urinara si fecala rezulta in urma unor afectiuni (infectiile urinare

sau intestinale), traumatisme ale maduvei spinarii, pierderii starii de constienta,
deteriorarea activitatii sfincterelor, cresterea presiunii abdominale, leziuni
obstetricale.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. INCONTINENTA URINARA: emisiuni urinare involuntare si inconstiente.
Apare in leziuni medulare, sfarsitul accesului de epilepsie, afectiuni neurologice,
slabirea functiunii sfincterului, traumatisme.
2. ENUREZIS: emisie de urina, noaptea, involuntara si inconstienta, care se
manifesta mai frecvent la copiii cu tulburari nevrotice, dupa varsta de 3 ani.
3. INCONTINETA DE FECALE: pierderi de fecale involuntar si inconstient.
4. IRITAREA TEGUMENTELOR REGIUNII ANALE.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL CE
PREZINTA INCONTINENTA DE URINA SI MATERII FECALE

1.BOLNAVUL SA PREZINTE TEGUMENTE SI MUCOASE

INTEGRE SI CURATE:
· asistenta medicala schimba lenjeria de pat si de corp dupa fiecare
eliminare.
· Daca este posibil recomanda purtarea chilotilor cu captuseli care
absorb urina si nu produc miros neplacut
sau iritarea tegumentelor.
· Asigura igiena locala riguroasa, dupa fiecare eliminare.
· Aplica creme protectoare.
· Instaleaza sonda vezicala, la indicatia medicului.
2. BOLNAVUL SA-SI RECAPETE CONTROLUL SFINCTERELOR:

· Asigura aport lichidian adecvat, in functie de bilantul hidric(mai mare in prima

jumatate a zilei).
· Stabileste un orar al eliminarilor.
· Formeaza deprinderi de eliminare la ore fixe.
· Trezeste bolnavul din somn pentru a urina.
· Invata bolnavul pozitia adecvata, care favorizeaza golirea completa a vezicii.
· Urmareste cresterea presiunii prin masajul vezicii sau prin pozitia asezat si aplecat inainte, care
contribuie la declansarea mictiunii si la eliminarea urinei ramase.
· Invata bolnavul exercitii de intarire a musculaturii perianale.
· Oprirea jetului urinar in timpul mictiunii si reluarea eliminarii, de mai multe ori.
3. BOLNAVUL SA FIE ECHILIBRAT PSIHIC:
· Asistenta asigura o ambianta in care sa fie respectata intimitatea bolnavului.
· Incurajeaza bolnavul sa exprime ceea ce simte in legatura cu aceasta problema.
· Arata simpatie, toleranta, rabdare, raspunde plina de solicitudine.
· Administreaza medicatie simptomatica la recomandarea medicului si conform foii de observatie
(F.O.).
 · Invata bolnavul exercitii de intarire a musculaturii perianale.
 · Oprirea jetului urinar in timpul mictiunii si reluarea eliminarii, de mai
multe ori.
3. BOLNAVUL SA FIE ECHILIBRAT PSIHIC:
 · Asistenta asigura o ambianta in care sa fie respectata intimitatea
bolnavului.
 · Incurajeaza bolnavul sa exprime ceea ce simte in legatura cu aceasta
problema.
 · Arata simpatie, toleranta, rabdare, raspunde plina de solicitudine.
 · Administreaza medicatie simptomatica la recomandarea medicului si
conform foii de observatie (F.O.).
4. DIAREEA
Tranzitul intestinal accelerat provoaca DIAREE.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

1. FRECVENTA: numar mare de scaune in 24 de ore:

· 3-6 scaune/24h in enterite si enterocolite.
· 20-30 scaune/24h in sindrom dizenteric.
· 80-100 scaune/24h in holera.
2. CONSISTENTA: scazuta, scaune moi, pastoase, semilichide sau apoase, dupa purgative
saline.
3. CANTITATEA: - marita, in diareea gastrogena de natura aclorhidrica;
- scazuta in dizenterie (10-15grame).
4. CULOAREA:
· Galben aurie, in diaree in functie de tranzitul intestinal.
· Verde, cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros.
· Albicios ca argila, in icter mecanic.
· Brun inchis in icter hemolitic.
· Negru ca pacura, moale si lucios: hemoragii in portiunea superioara a tubului digestiv.
· Scaun amestecat cu sange proaspat: hemoragii in portiunea inferioara a tubului digestiv.
5. MIROSUL: in functie de procesele de fermentatie si putrefactie de la
nivelul intestinului gros:
· acid=fermentatie exagerata.
· Putred= putrefactie exagerata.
· Ranced= grasimi nedigerate(steatoree).
· Foarte fetid= cancer al colonului si rectului.
· Miros de varza stricata= infectii cu colibacil.
6. ASPECT DEOSEBIT SI CU ELEMENTE ANORMALE:
· zeama de pepene sau supa de linte: febra tifoida.
· Zeama de orez: intoxicatii, lambliaza, holera.
· Balega de vaca: in colite.
7. CRAMPE: contractii dureroase, involuntare si pasagere ale muschilor abdominali.
8. COLICA: durere cauzata de miscari peristaltice exagerate.
9. DURERE LOCALA: durere la nivelul anusului si iritatia tegumentelor regiunii perianale.
10. SEMNE DE DESHIDRATARE: tegumente si mucoase uscate; oboseala, slabiciune, greata si
varsaturi.
5. CONSTIPATIA
Constipatia este caracterizata prin scaune rare la 2-4 zile sau
chiar mai rare.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. FRECVENTA: scaune la 2-4 zile din cauza unui transit intestinal intarziat.
2. ORARUL: pierderea orarului obisnuit al eliminarilor.
3. CANTITATEA: redusa in constipatie si mare (cateva Kg) in anomalii de dezvoltare a
colonului (megadolicocolon).
4. CONSISTENTA: uscata, crescuta (schibale, coproliti).
5. FORMA: bile dure, de marimea maslinelor, in constipatie spastica.
6. CULOARE: inchisa.
7. CRAMPE: contractii dureroase, involuntare, pasagere, ale musculaturii abdominale.
8. METEORISM: acumulare de gaze in intestine datorita absorbtiei lor insuficiente.
9. FLATULENTA: eliminarea frecventa a gazelor din intestine.
10. TENESME: senzatie dureroasa de defecare, fara eliminare de materii fecale.
11. FECALOM: acumulare de materii fecale in rect.
12. ANOREXIE.
13. CEFALEE.
14. IRITABILITATE.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE IN DIAREE SI CONSTIPATIE:
1. BOLNAVUL SA AIBA TRANZIT INTESTINAL IN LIMITE FIZIOLOGICE:
· În constipatie determina bolnavul sa ingere o cantitate suficienta de lichide.
· Recomanda alimente bogate in fibre.
· Stabileste impreuna cu bolnavul un orar regulat de eliminare, in functie de
activitatile sale.
· Determina bolnavul sa faca exercitii fizice regulate.
· Urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor.
· Efectueaza la nevoie clisma evacuatorie.
· Administreaza la indicatie, laxative.
· In diaree, pregateste bolnavul pentru examinari endoscopice.
· Alimentatia este hidrica in primele 24-48 de ore.
· Asistenta serveste bln cu ceai neindulcit, treptat introducand si carne slaba fiarta,
branza de vaci, paine alba prajita, supe strecurate din legume.
· Dupa 4-5 zile, trece la o alimentatie mai complexa.
· Administreaza la indicatia medicului, simptomatice, spasmolitice, antimicrobiene,
fermenti digestivi, sedative.
2. BOLNAVUL SA AIBA TEGUMENTE SI MUCOASE PERIANALE
CURATE SI INTEGRE:
· curata si usuca regiunea anala, dupa fiecare scaun.
· Aplica creme protectoare.
· Face toaleta anusului de mai multe ori pe zi si
dezinfecteaza cu acid boric 2-3%.

3. BOLNAVUL SA-SI SATISFACA CELELALTE NEVOI

FUNDAMENTALE:
· Asigura repaus la pat, cand starea generala este alterata.
· Mentine constanta temperature corporala.
· Incalzeste bolnavul cu termofoare, paturi, perne electrice.
· Protejeaza patul cu aleza si musama.
· Serveste bolnavul cu basinet.
4. BOLNAVUL SA FIE ECHILIBRAT HIDROELECTROLITIC:
· Hidrateaza bolnavul pe cale orala si prin perfuzii, urmarind inlocuirea
pierderilor de apa si electroliti.
· Recolteaza sange pentru hemocultura si scaun pentru coprocultura.
· Monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de
observatie.
· Culculeaza cantitatea de lichide ingerate si perfuzate si pe cele eliminate.
5. BOLNAVUL SA FIE ECHILIBRAT PSIHIC:
· da dovada de intelegere si rabdare, menajand pudoarea bolnavului.
· il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile si sentimentele in
legatura cu starea sa.
6. VARSATURILE
Prin varsatura intelegem evacuarea continutului gastric prin cavitatea bucala.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. FRECVENTA:
· Ocazionale (intoxicatii alimentare sau boli infectioase).
· Frecvente (stenoza pilorica).
· Incoercibile (gravide si boli psihice).
2. ORARUL:
· Matinale (gravide si alcoolici).
· Postprandiale precoce (nevropatii).
· Tardive (ulcer si cancer gastric).
3. CANTITATEA: mare in stenoza pilorica si ajunge pana la cativa ml in varsaturile normale.
4. CONTINUTUL:
· Alimentare.
· Mucoase, apoase (alcoolici si gravide).
· Fecaloide (ocluzii intestinale).
· Biliare (colecistopatii).
· Purulente (gastrite flegmonoase).
· Sangvinolente.
5. CULOAREA:
· Galben-verzuie (varsaturi biliare).
· Rosie (hematemeza).
· Galben murdar (ocluzii).
· Bruna cu aspect de zat de cafea (cancer gastric).
6. MIROSUL:
· fad, acru in hiperclorhidrii.
· Fecaloid (ileus).
· Ranced (fermentatie gastrica).
7. FORTA D EPROIECTIE: brusc, in jet, fara efort.
8. SIMPTOME CE INSOTESC VARSATURILE:
· dureri abdominale.
· Greata.
· Sialoree.
· Cefalee.
· Transpiratii reci.
· Tahicardie.
· Deshidratare.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLANVUL CE
PREZINTA VARSATURI
1. BOLNAVUL SA FIE MENAJAT FIZIC SI PSIHIC IN TIMPUL
VARSATURII:
· in functie de starea bolnavului, asistenta il aseaza in pozitie semisezand, sezand
sau decubit dorsal cu capul
intors in lateral(pozitia de siguranta), pentru ca bolnavul sa nu se inece cu
continutul gastric.
· Il linisteste din punct de vedere psihic.
· Il ajuta in timpul varsaturii si pastreaza produsul eliminat.
· Ii ofera un pahar de apa pentru a-si clati gura dupa varsatura.
· La indicatia medicului ii administreaza medicatie simptomatica.
· Suprima alimentatia pe gura si alimenteaza bolnavul pe cale parenterala cu
solutiile indicate de catre medicul curant.
2. BOLNAVUL SA FIE ECHILIBRAT PSIHIC:
· corecteaza tulburarile electrolitice si rezerva alcalina.
· rehidratarea orala va incepe incet, cu cantitati mici de lichide reci incepand de la
o lingurita, apoi cantitatea crescand progresiv.
· face bilantul ingestie-excretie.
· monitorizeaza functiile vitale si vegetative.
7. ELIMINARE MENSTRUALA SI VAGINALA INADECVATA

MENSTRA este o pierdere de sange prin organele genitale, care apare

la sfarsitul fiecarui ciclu menstrual, daca ovulul nu a fost fecundat, in
perioada de viata cuprinsa intre pubertate si menopauza.
MENARHA, reprezinta prima menstra, ce apare la varsta cuprinsa intre
11-14 ani, si este influentata de mediu, clima, viata in aer liber.
LEUCOREEA PATOLOGICA reprezinta secretie vaginala
abundenta, exteriorizata sub forma unei scurgeri iritante in cantitate
variabila.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. AMENOREE: absenta menstruatiei.
2. DISMENOREE: durere in timpul menstruatiilor.
3. METRORAGII: hemoragii neregulate aciclice, survenite intre menstre succesive.
4. MENORAGII: hemoragii menstruale abundente sau prelungite.
5. OLIGOMENOREE: intervale lungi intre menstre.
6. POLIMENOREE: intervale scurte intre menstre.
7. HIPOMENOREE: cantitate redusa.
8. HIPERMENOREE: cantitate crescuta.
9. LEUCOREE PATOLOGICA: de cativa zeci de ml cand pateaza lenjeria pana la 200-400
ml.
10. HIDROREE: secretie vaginala abundenta (200-400ml).
11. RITMUL SCURGERILOR: continue sau sparodice, mai ales la oboseala.
12. CULOAREA SI ASPECTUL SCURGERILOR
VAGINALE:

· Alba -laptoasa in leucoreea femeilor tinere.

· Galben-verzuie in gonococie.
· Rosie-apoasa sau cafenie in tumori.
· Seroasa ,mucoasa, muco-purulenta, purulenta.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
1.BOLNAVA SA AIBA O STARE DE BINE, DE CONFORT SI SECURITATE:

· Asigura repausul la pat.

· Efectueaza spalaturi vaginale.
· Aplica pansament absorbant.
· Schimba pansamentul des.
· Invata bolnava tehnici de relaxare.
· Protejeaza patul cu musama si aleza la nevoie.
· Calmeaza durerea cu antalgice.

2. BOLNAVA SA FIE ECHILIBRATA PSIHIC:

· Linisteste bolanva in legatura cu problema de dependenta.
· Ii explica scopul interventiilor (examen genital, examenul secretiei vaginale).
· Ii administreaza medicatie sedativa la indicatia medicului.
 
 
8. DIAFOREZA sau HIPERSUDORATIA
Sudoarea contribuie la eliminarea apei si a unor deseuri ca: uree, ammoniac,
acid uric si altele, completand astfel eliminarea renala.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. ORAR: mai mult sau mai putin regulat.
2. CANTITATE: 600-1000ml/24h, ajungand, in cazuri extreme la 10 litri/24h.
3. LOCALIZARE:
· generalizata, cand temperatura mediului este crescuta, semnificatie critica
atmosferica.
· Localizata la palme si plante (boala BASEDOW), rahitism, SIDA, tulburari
preclimax).
· Hiperhidroza cantitate plantara crescuta, ce stagneaza intedigital si
determina aparitia de micoze si infectii.
4. Miros: variaza in functie de alimentatie, temperatura, ambiantă, deprinderile
igienice ale bolnavului.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE:
1. BOLNAVUL SA AIBA O STARE DE BINE SI DE CONFORT
PSIHIC:
· Ajuta sau mentine tegumentele bolnavului curate si integre.
· Spala tegumentele ori de cate ori este nevoie.
· Invata bolnavul sa poarte sosete din bumbac.
· Mentine iginea riguroasa a plicilor si a spatiilor intedigitale.
· Asigura imbracaminte usoara si comoda.
2. BOLNAVUL SA FIE ECHILIBRAT PSIHIC:
· Cu tact si cu blandete, va solicita bolnavului sa se spele.
· Il incurajeaza sa-si exprime sentimentele in lgatura cu problema de
dependenta.
9. EXPECTORATIA
Prin expectoratie se intelege eliminarea sputei din CRS. Prin sputa se
intelege acumularea de secretii bronsice ce se elimina prin actul tusei.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. CULOAREA:
· rosie sanghinolenta, aerate, spumoasa-hemoptizie.
· Hemoptoica striata, cu sange.
· Ruginie-pneumonie.
· Rosie-bruna cand sangele stagneaza in plamani.
· Rosie-gelatinoasa in cancer pulmonar.
· Roz in edemul pulmonar.
· Galben verzuie in supuratii pulmonare.
· Alb-cenusie in inflamatia bronsica si astmul bronsic.
· Neagra in infarctul pulmonar.

2. MIROSUL:
· fetid, in dilatatie bronsica.
· Fetiditate penetranta in gangrena pulmonara.
· Mirosul pamantului sau al paiului umed in supuratii pulmonare.
3. CONSISTENTA:
· Spumoasa.
· Aerata.
· Gelatinoasa.
· Vascoasa.
· Lichida.
4. FORMA:
· perlata, in astm bronsic.
· Numulara in caverne pulmonare.
· Mase grunjoase isolate, in saliva.
· Mulaje bronsice.
5. ASPECTUL:
· mucus in astm bronsic.
· Purulent in supuratii pulmonare.
· Muco-purulent.
· Seros, in edemul pulmonary.
· Pseudo-membranos in difteria larigiana.
· Sanghinolent in edemul pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar.

6. CANTITATEA:
· 50-100ml/24h in bronsita, TBC.
· Pana la 1000ml/24h in bronsiectazii, caverne TBC.
· Vomica: eliminarea unei cantitati massive de puroi sau exudat in abces
pulmonar si chist hidatic.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

1. BOLNAVUL SA NU DEVINA SURSA DE INFECTII

NOZOCOMIALE:
· educa bolnavul cum sa expectoreze, sa tuseasca si sa colecteze
sputa.
· Sa nu stropeasca in jur.
· Sa nu arunce corpuri straine in scuipatoare.
· Curate mucoasa bucala si dintii cu tampoane.
· Goleste si curate scuipatorile.
· Manuieste scuipatorile cu prudenta, se spala si se dezinfecteaza.
10. DESHIDRATAREA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

1. DEZORIENTARE MENTALA.

2. LETARGIE(INACTIVITATE TOTALA).
3. GRETURI.
4. VARSATURI.
5. SETE.
6. OLIGURIE CU ASPECT HIPERSTENURIC.
7. PIERDERE IN GREUTATE.
8. USCACIUNEA PIELII SI A MUCOASELOR.
9. TAHICARDIE.
10. PLIUL CUTANAT PERSISTENT.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
· Calculeaza zilnic ingesta-excreta.
· La recomandarea medicului, conform F.O. introduce perfuzii endovenoase.
· Previne aparitia escarelor prin schimbare apozitiei la fiecare 2 ore.
· Frictioneaza tegumentele cu alcool si le pudreaza cu talc.
· Schimba lenjeria de corp si de pat.
· Folosim lenjerie din bumbac.
· Dupa fiecare alimentare, se indeparteaza resturile ramase.
· Daca leziunea de escara este de la internarea bolnavului, aceasta se ingrijeste dupa
principiileingrijirii unei plagi.
· Rehidratarea se face progresiv in cantitati mici folosind paiul, lingurita sau cana cu
cioc.

“Pentru prelungirea vietii, omul are

nevoie de gimnastica echilibrata,
aer proaspat si plimbare”.
(HIPOCRATE)
 
Vă mulțumesc!