EROII PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL

CONSTANTIN MUŞAT-
GRENADIERUL FĂRĂ MÂNĂ

PROFESOR COORDONATOR:
MARICA RALUCA-VIOLETA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ “ION CREANGĂ”
BRĂILA
 În oraşul Brăila, pe
Calea Călăraşilor, în parcul
din faţa unei foste cazărmi
militare, se află o statuie a
unui erou al primului
război mondial –
Constantin Muşat. Prin
faptele sale, el s-a impus în
conştiinţa publică, devenind
un simbol, simbolul forţei
de neînvins a ţăranului –
soldat român în lupta
împotriva cotropitorilor
străini.
Constantin Mușat s-a născut la data de 10 septembrie 1890 în satul
Domneşti, astăzi în comuna Clinceni (judeţul Ilfov), în familia lui Ivan
Mușat – plugar și al Chirei Ivan Mușat. Familia sa s-a mutat apoi în
satul Smârdan din judeţul Călăraşi, sosirea lor în Bărăgan putând fi
legată de împroprietăririle ce au urmat războiului de independență. A
studiat la școala elementară din satul Bogata (comuna Rasa) din
judeţul Călăraşi, absolvind în iunie 1903 clasa a V-a, ultima clasă a
cursului primar, prin examen înaintea unei comisii, obținând media
8,65.

După moartea tatălui său, familia sa s-a mutat în satul Floroaica din
judeţul Călăraşi. La scurtă vreme după ce s-a mutat în satul Floroaica,
Constantin Mușat a plecat la București pentru a învăța meseria de
croitor. Acest lucru este confirmat și de menționarea mașinii de cusut
între bunurile deținute ca avere, dar și de înscrierea croitorului
Costică Ivan Mușat în Tabelul de meseriași ai satului Ciocănești –
Mihai Vodă (viitorul sat Floroaica), pe anul financiar 1910/1911.
 La 1 noiembrie 1911, Constantin Mușat a fost
înmatriculat la Cercul de Recrutare Ialomița din
Călărași, în registrul cu tinerii contingentului 1912,
fiind repartizat inițial la Regimentul de Infanterie
„Matei Basarab” – Dobrogea și apoi la Regimentul 2
Grăniceri în ale cărui scripte se afla și în momentul
decesului său. Trebuia să fie lăsat la vatră la 1
noiembrie 1914, dar declanșarea primului război
mondial i-a schimbat cursul vieții. În momentul
începerii primului război mondial se afla concentrat în
batalionul 1 al Regimentului 2 Grăniceri dispus în
sectorul Muntelui Susai.
 A luptat în Defileul Predeal din jurul Brașovului și în zona
Câineni (judeţul Vâlcea), locul unde a murit și generalul David
Praporgescu. A fost transferat apoi la o unitate de pe frontul din
Moldova. În decembrie 1916, caporalul Mușat a fost grav rănit în
luptele din zona Munților Vrancei, la Râpa Roșie, fiindu-i amputat
brațul stâng la Spitalul Militar din Iași.

La sfârşitul lunii ianuarie 1917 Muşat a fost trimis la comisia

medicală care, normal, vrut să-l reformeze. Muşat a cerut să nu fie
reformat pentru că voia să se întoarcă pe front.
„Dom-le doctor, nu vă contrazic. Dar să nu vă fie cu supărare…
Pot să lupt cu o singură mână. Mă fac grenadier. Dreapta mi-e
teafără. Ca s-arunc grenade în duşman n-am nevoie de două mâini.
Una îmi ajunge”.
 EROII PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL
CONSTANTIN MUŞAT-
GRENADIERUL FĂRĂ MÂNĂ

Inimosul grănicer a fost ajutat de o

întâmplare. La spital a venit în vizită Regele
Ferdinand căruia i-a fost prezentat ostaşul ce
voia să-şi slujească ţara chiar şi după ce
pierduse o mână în lupta cu duşmanul. Astfel
fapta ostaşului grănicer Constantin Muşat este
citată pe ţară printr-un Înalt ordin de zi al
comandantului suprem al armatei române:
 „Înalt Ordin de zi
Nr. 32

În spitalul Veniamin nr. 372/103 din Iaşi, comisia medicală de reformă a

fost de părere că soldatul Constantin Muşat din Regimentul 2 grăniceri,
să fie reformat din cauză că i se amputase braţul stâng, ca consecinţă a
unei plăgi provenite prin împuşcare pe câmpul de luptă. Cu multă
bărbăţie şi însufleţit de cele mai frumoase sentimente de dragoste de ţară,
numitul soldat a stăruit să nu fie reformat şi să fie trimis pe front, ca
aruncător de bombe, având mâna dreaptă în bună stare.
Cinste lui pentru pilda frumoasă ce dă camarazilor lui de arme.
Dat la Marele Cartier General, astăzi 12 februarie 1917
Ferdinand
şeful Statului Major al Armatei
General de corp de armată adjutant PREZAN
 În confruntările armate de la Oituz (8-22
august 1917), caporalul Mușat și-a
pierdut viața eroic la data de 14
august 1917, în timp ce arunca o
grenadă cu singură mână. A fost
înmormântat în Cimitirul Eroilor din
comuna Bogdănești (județul
Bacău), din apropiere de comuna Oituz.
În anul 1919, Ministerul de Război a
recomandat autorităților militare ca imaginea
caporalului erou Mușat să fie reprodusă în
metal. Astfel, sculptorul Ion Dumitriu Bârlad
(a realizat trei statui: Bârlad, Brăila și
Buşteni. Statuia de la Brăila a fost dezvelită
în anul 1927.
 BIBLIOGRAFIE
Col.(r.)Gurău, P., Constantin Muşat-Grenadierul
fără mână, în revista Brăila Eroică, Nr. 13,
noiemebrie 2011.
Giurescu, C.,Constantin, Istoricul oraşului Brăila
din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre,
Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968.