“Omul împotriva omului”

Ce este traficul de fiinte umane?

Traficul de fiinte umane este ilegal. Este o
încălcare a numeroase legi internationale si a
drepturilor omului si este realizat de criminali
care adesea sunt membri ai unor retele criminale
trans-nationale foarte bine organizate. Traficantii
transporta victimele prin tara, dar si mai des
peste hotare. Victimele sint lipsite de drepturile
de baza, vandute si inrobite, fortate sa lucreze ca
sclave sau ca lucratori necalificati. Victimele de
regula sunt brutalizate și torturate.
ETAPELE TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE

Recrutarea
Transportul
Vânzarea
Sechestrarea şi exploatarea
Revânzarea
Evadarea
Repatrierea
 I. Recrutarea
 1) exista trei categorii de recrutori si transportori: barbati, cu virste
cuprinse intre 20 si 30 de ani (70% dintre recrutori), femei, cu virste
cuprinse intre 18 si 35 de ani, familii.
 2) ocupatiile recrutorilor:
 - presupun relatii cu publicul (vinzatori, barmani, taximetristi etc.)
 - angajati ai unor firme false
 - membrii ai unor retele de trafic.
 3) metode de recrutare:
 - oferte false de locuri de munca in strainatate (chelnarita,
bucatareasa, dansatoare, baby-sitter, menajera etc.) in tari ca Franta,
Italia, Germania, Grecia etc. facute direct victimelor prin cunostinte,
rude, persoane apropiate.
 - anunturi la mica publicitate de tipul: “Tinere fete pentru
dansatoare, balerine in tara X. Plecare imediata.”
 - rapire
 4) principalele judete de recrutare: Iasi, Bacau, Vaslui, Neamt,
Suceava, Botosani, Mehedinti, Dolj, Olt, Gorj, Caras-Severin, Galati,
Braila.
II. Transportul
1) Traficul de fiinte umane se desfasoara pe anumite
rute, din tara de origine, spre tara de destinatie.
Vinzarea se poate face si in tarile de tranzit.

2) Trecerea frontierei spre tara de destinatie (de cele

mai multe ori alta decit cea promisa victimei) se face cu
autorul recrutorilor sau al calauzelor si poate fi:
- legala, sub pretextul unei excursii, in cazul fetelor care
au pasaport
- ilegala, in cazul persoanelor minore sau fara pasaport,
situatie in care calauzele promit trecerea granitei in
siguranta in schimbul unei sume de bani sau chiar fara
plata.
- in cele mai multe cazuri, pe parcursul transportului,
victimele sunt tratate civilizat, li se ofera cazare si masa,
pot lua legatura cu familiile etc.
III. Vânzarea

are loc in tarile de destinatie (in cazul vinzarilor

repetate, pot fi doar tari de tranzit), fara stirea
victimelor care devin “proprietatea” unor
patroni. Aspectul fizic si virsta sunt cele care
fixeaza pretul de vinzare (de regula, intre o mie si
patru mii de dolari).
IV. Sechestrarea şi exploatarea
De cele mai multe ori victimele realizeaza ca
au fost vandute in momentul in care sint
sechestrate si exploatate, etapa caracterizata
prin:
- sechestrarea in locuri bine izolate, inchise.
- lipsa totala a posibilitatilor de comunicare
(li se retin actele de identitate, telefoanele
celulare etc.)
- tratamentului administrat victimelor: de la
izolare, maltratare, amenintare, pina la, in
unele cazuri, crima.
V. Revânzarea
- victimele intra intr-un ciclu al falselor datorii,
cei care le cumpara pretind ca trebuie sa-si
recupereze banii din “munca” lor.
- in maoritatea cazurilor, urmeaza o revinzare
catre un alt “patron” care, la rindul sau, vrea sa-si
recupereze suma platita.
VI. Evadarea
- se face in conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor
clienti, al politiei (razii) etc.
- victimele se adreseaza ambasadelor sau consulatelor
Romaniei din tara respectiva.

- se realizeaza cu spriinul IOM (International

Organization for Migration), cu spriinul ambasadelor/
consulatelor Romaniei care se ocupa de formalitatile
de repatriere.
- victimelor li se elibereaza pasaport consular si
documente de calatorie.
- primirea in tara se face de catre echipa de asistenta a
OIM care le integreaza in programele OIM de asistenta
pentru victimele traficului de femei si de prevenire a
traficului in Romania.
VII. Repatrierea

- se realizeaza cu spriinul IOM (International

Organization for Migration), cu spriinul
ambasadelor/ consulatelor Romaniei care se
ocupa de formalitatile de repatriere.
- victimelor li se elibereaza pasaport consular
si documente de calatorie.
- primirea in tara se face de catre echipa de
asistenta a OIM care le integreaza in
programele OIM de asistenta pentru victimele
traficului de femei si de prevenire a traficului
in Romania.
Sunt victimele traficului de fiinte umane
infractoare?
Nu. Ele pleaca peste hotare in urma
inselaciunilor. Ele sunt mintite. Deseori, sunt
lipsite prin inselaciune de bani si documente.
Pentru ca sunt fortate sa lucreze in industria
sexului si in alte domenii, ele sunt victime, si nu
infractori.
 Ce li se intimpla traficantilor?
- faptele savirsite de recrutori, calauze, gazde, traficanti
sint considerate infractiuni.
- infractiunile comise se pedepsesc conform: Legii privind
prevenirea si combaterea traficului de persoane, publicata
in Monitorul Oficial nr. 783/11 decembrie 2001s Codului
Penals Ordonantei de Urgenta nr. 112/2001.
- pedepse prevazute: de la 3 ani inchisoare la detentia pe
viata, in functie de gravitatea faptei, de urmarile asupra
victimei, de virsta acesteia.
- sint pedepsite si infractiunile asociate direct sau indirect
cu traficul de persoane: inselaciune, trecerea frauduloasa a
frontierei, fals si uz de fals, sechestrare, viol, lovire si
vatamare corporala, amenintare si santaj, constringere,
dare si luare de mita, proxenetism.
- in cazul traficantilor, raspunderea penala apare si in
cazurile in care persoanele traficate si-au dat
consimtamintul.