Sunteți pe pagina 1din 12

TEMA 1.

MANAGEMENTUL
RESURSELOR UMANE
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi
Departamentul Transporturi
L.u. Bivol Elena
Resursele managementului sunt:

1. umane – munca, talentul şi priceperea oamenilor;

2. materiale – terenuri, clădiri, echipamente tehnice;

3. financiare – capital financiar (bani);

4. informaţionale – ansamblul datelor necesare luării deciziei.


DEFINIRE, IMPORTANȚĂ, PRINCIPIILE ȘI
OBIECTIVELE MRU
 Managementul resurselor umane constituie complexul de activităţi orientate
către utilizarea eficientă a personalului unei organizații, urmărindu-se atît
realizarea obiectivelor acesteia cît și satisfacerea nevoilor angajaților.
 Conceptul de resurse umane nu este nou. Peter Drucker în lucrarea sa
“The Practice of Management” atribuia managementului trei funcţii:
obținerea performantei economice, conducerea managerilor și
managementul muncitorilor și al muncii. . “Omul e singura resursă aflată la
dispoziţia omului care poate fi dezvoltată” afirma el, și “Oamenii trebuie
considerați ca resurse... Managerii şi muncitorii reprezintă împreună
resursele umane ale unei organizații.”
Obiectivele managementului resurselor umane sunt:
 Ilustrarea problemelor angajării resurselor umane necesare în cadrul
organizațiilor;
 Discutarea rolului planificării resurselor umane şi a relației acesteia cu planificarea
la nivel organizațional, modului în care organizațiile îşi acoperă nevoile de
personal prin recrutarea și selecția candidaților calificați;
 Evaluarea rezultatelor cercetărilor cu privire la interviul de angajare;
 Descrierea modalităţilor de pregătire a interviurilor de angajare de succes și
prezentarea unor modalităţi de orientare şi integrare a noilor angajați;
 Discutarea instruirii şi dezvoltării angajaților şi a unor aspecte ale acestor procese;
 Explicarea obiectivelor evaluării performanțelor, a motivelor pentru care acest
proces poate eșua și a metodelor de depășire a obstacolelor;
 Discutarea aspectelor care trebuie avute în vedere în luarea de decizii cu privire
la recompensarea angajaților, metodelor de asigurare a unor relaţii productive cu
angajații sau reprezentanții acestora.
Principiile esenţiale ale managementului resurselor umane sunt:
 Aprecierea factorului uman ca o resursă vitală;
 Corelarea, într-o manieră integrată, a politicilor și sistemelor privind resursele
umane cu misiunea şi strategia organizației;
 Preocuparea susţinută de concentrare și direcționare a capacităţilor și
eforturilor individuale în vederea realizării eficiente a misiunii şi obiectivelor
stabilite;
 Dezvoltarea unei culturi organizaționale sănătoase.
Managementul resurselor umane urmărește:
 Creşterea eficienţei şi eficacităţii personalului (sporirea productivităţii);
 Reducerea absenteismului, fluctuației şi a amplorii şi numărului mișcărilor
greviste;
 Creşterea satisfacției în muncă a angajaților;
 Creşterea capacităţii de inovare, rezolvare a problemelor şi schimbare a
organizației.
FUNCȚIILE MRU
ASIGURAREA RESURSELOR
UMANE
1. Planificarea resurselor umane – are drept scop determinarea nevoilor, strategiilor și
filozofiilor privind resursele umane ale organizației, inclusiv estimarea cererii și ofertei pe
piaţa muncii. Întrebarea cheie pentru această activitate este: “De cîți oameni şi cu ce
caracteristici avem nevoie, atît în prezent cît și în viitor?”
2. Recrutarea și selecția
 Recrutarea - se referă la procesul confirmării nevoii de a angaja personal nou, localizării
și atragerii celor interesați în a candida pentru posturile oferite;
 Selecția – este stadiul final al luării deciziei în procesul de recrutare, ea reprezentînd
ansamblul proceselor prin care se aleg persoanele ce întrunesc calitățile, cunoştinţele,
deprinderile și aptitudinile necesare realizării obiectivelor, sarcinilor, competenţelor și
responsabilităților circumscrise anumitor posturi.
3. Integrarea angajaților – are drept scop facilitarea integrării mai rapide în organizație.
Includem aici și încadrarea personalului care consta în ansamblul proceselor de atribuire
efectivă a posturilor persoanelor selecționate, inclusiv întocmirea tuturor formalităților
necesare.
DEZVOLTAREA RESURSELOR
UMANE
1. Formarea şi perfecționarea angajaților – are drept scop identificarea, aprecierea, şi –
prin instruire planificată – facilitarea dezvoltării competentelor cheie care permit
indivizilor să performeze sarcini aferente unor posturi prezente sau viitoare.
2. Administrarea carierelor – are drept scop asigurarea corespondenței pe termen lung
între nevoile de evoluţie în carieră ale angajaților şi posturile şi parcursurile de carieră
disponibile în cadrul organizației. Presupunerea pe care se bazează această abordare
este aceea că oamenii doresc să avanseze în cadrul organizației.
3. Dezvoltarea organizațională – are drept scop asigurarea unor relaţii sănătoase intra şi
inter grupuri şi ajutorarea grupurilor în a anticipa, iniția şi conduce schimbarea.
Dezvoltarea organizațională presupune existenţa unei strategii normative, de reeducații,
susceptibilă de a afecta sisteme de valori, atitudini, care implică și reorganizarea
formală a organizației, cu scopul de a face faţă ritmului accelerat al schimbărilor.
MOTIVAREA PERSONALULUI
 Motivația reprezintă suma forțelor energiilor interne și externe care inițiază și dirijează
comportamentul uman spre un scop anumit. La baza acestui comportament stau motivele,
ce sunt resimțite ca expresie a nevoilor și așteptărilor umane, precum și recompensele sau
stimulentele.
 Motivarea angajaților este procesul prin care managerii îi determină pe salariați să lucreze
foarte bine, dîndu-le motive pentru aceasta. De fapt, managerii de resurse umane
întotdeauna motivează angajații, cu toate că uneori nu sunt conștienți că o fac. Astfel dacă
managerul le dă angajaților un motiv pentru a lucra mai bine, înseamnă că el generează o
motivație pozitivă.
 Managerii de resurse umane folosesc motivația din următoarele considerente: 
a) pentru a atrage angajații potențiali, fapt ce presupune acordarea unor stimulente, cum ar
fi: venituri corespunzătoare, condiții plăcute de muncă, posibilități de promovare;
b) pentru a îmbunătăți rezultatele în muncă ale angajaților actuali, prin acordarea unor
responsabilități sporite, a unor creșteri salariale sau prin recunoașterea în public a muncii
bine efectuate;
c) pentru a menține în întreprindere angajații actuali, prin acordarea unor stimulente bănești
celor care au o vechime mai mare.
PIRAMIDA LUI MASLOW
MENȚINEREA ANGAJAȚILOR
Pentru a garanta satisfacția angajaților, se atrage atenţie la următoarele aspecte:
 1. Condiţiile de muncă (dotarea fizică a companiei, disponibilitatea resurselor şi
condiţiile de recreere);
 2. Salariul şi beneficiile (mărimea retribuției şi gradul de echitate în distribuirea
acesteia, precum şi alte suplimente sau recompense obţinute);
 3. Oportunitățile de dezvoltare (disponibilitatea oportunităţilor de sporire a
competenţelor şi frecvența acestora);
 4. Colaborarea în companie (prezenţa suportului social, a relaţiilor de ajutorare
reciprocă, gradul de pregătire profesională a coechipierilor precum şi calitatea relației cu
supervizorii, nivelul de competenţă şi interesul pe care îl manifestă supervizorii faţă de
angajații cu care lucrează);
 5. Structura şi scopurile organizaționale (prezenţa oportunităţilor de promovare,
gradul de rigiditate a structurii organizației, cunoaşterea strategiei şi obiectivelor
companiei).