MG I,Gr 7
Coloana vertebrala
Coloana vertebrala este o insiruire verticala de oase care
formeaza scheletul axial; acest cadru ofera un suport puternic,
dar flexibil, de sprijin al organismului, care are si functia de
gazduire si protejare a maduvii spinarii.
Este alcatuita din 33 de vertebre aranjate vertical, una deasupra
celeilalte,care sunt legate de fateta articulatiilor, pe partea din
spate a coloanei vertebrale. Aceste articulatii permit circulatia
intre oasele coloanei vertebrale. Vertebrele sunt stabilizate prin
ligamente si, cel mai important, sunt separate fiecare printr-un
disc intervertebral, care are rolul de a absorbi socurile.
Vertebrele pot fi clasificate in cinci segmente:
7 vertebre cervicale,
12 vertebre toracice,
5 vertebre lombare,
5 vertebre sacrale
4 vertebre coccigiane.
Maduva spinarii trece printr-un canal situat in partea din spate
a vertebrelor si se intinde de la baza creierului pana in regiunea
lombara a coloanei vertebrale. Nervii din maduva spinarii se
ramnifica, transmitand mesaje de miscare catre restul corpului.
Coloana vertebrala
Coloana vertebrala are
directie verticala, insa nu
este dreapta. In ansamblul
sau prezinta urmatoarele
curburi :
* in plan sagital (antero –
posterior), concave
posterior, numite lordoze (in
regiunea cervicala si
lombara) si concave anterior,
numite cifoze (in regiunea
toracala si a osului sacrum) ;
ARTERE:
Muschii spatelui sunt vascularizati de artera subscapulara.
Muschii jghiaburilor vertebrale sunt vascularizati de ramurile dorso-spinale ale
arterelor lombare
VENE:
Vena cava superioara colecteaza sangele muschilor regiunilor gatului.
Vena vertebrala colecteaza sangele din canalul vertebrei cervicale din muschii
paravertebrali si din regiunea cefei.
Venele intercostale colecteaza sangele muschilor intercostali.
Vena jugulara posterioara colecteaza sangele din regiunea cefei.
Vena cava inferioara, vena ilaco-comuna, vena ilio-lombara si vena sacrala
colecteaza sangele din regiunea lombara, si sacroiliaca.
Sternul
STERNUL este un os plat, nepereche situat în partea
anterioară a tacelui. format din trei părţi:
-manubriu
-corp.
-apendice xifoid.
Următoarele 3 cartilaje, mai lungi, se ataşează pe cel de-al şaptelea cartilaj formând
arcul costal. Este regiunea coastelor false.
Ultimele două coaste nu au cartilaj costal, sunt coaste libere; nu se articulează anterior .
Coastele
Coastele descriu o curbă cu concavitatea medială. După ce se desprind de pe coloana vertebrală
se îndreaptă lateral şi înapoi, apoi cotesc brusc ( unghi costal posterior) şi se îndreaptă înainte
medial şi în jos. înainte de a ajunge la cartilajul costal îşi schimbă din nou traiectoria ( unghi
costal anterior) şi se îndreaptă medial.
Prima coastă este scurtă, orizontală; prezintă o faţă superioară, una inferioară o margine
medială şi una laterală.
Marginea mediană delimitează orificiul superior al toracelui şi are raporturi cu iomul pleural. Pe
faţa superioară se găseşte tuberculul pentru inserţia muşchiului scalen anterior. Acest tubercul
separă şanţul venei subclaviculare ( anterior ) de şanţul arterei adbclaviculare (posterior).
Posterior coasta pivotează în jurul unui ax ce trece prin cele două articulaţii: costovertebrală şi costotransversală.
Pentru vertebrele dorsale superioare axa este transversală; mişcările coastei se fac dinspre anterior spre posterior.
Când coasta se ridică creşte diametrul sagital al toracelui.
Pentru vertebrele dorsale inferioare axa este aproape sagitală: mişcările coastei se fac lateral. Când coasta se
ridică creşte diametrul transversal al toracelui.
Deci în inspiraţie când coastele se ridică există o creştere a diametrului sagital toracelui superior şi o creştere a
diametrului transversal în toracele inferior.
în aceste mişcări cartilajul costal suferă o torsiune. în timpul expiraţiei când coastele coboară scade diametrul
sagital şi transversal al toracelui şi cartilajul costal revine în poziţia iniţială.