Igiena Apei

Efectuat:Hariton Cristina
M-1907
Coordonator stiintific :Bivol Natalia
 01 Contents

Agenda 02 Contents

Style
03 Contents

04 Contents

05 Contents
 Importanta
apei
Empedocle, filosof grec, considera
apa
o substanţă simplă, care împreună
cu
pământul, aerul şi focul stau la baza
vieţii
Importanţa apei se evidenţiază în multe domenii:
• StăMax Jones existenţei biosferei,
la baza Tony Wilson Anastasia
Manager Programmer Designer
• e mediu de viaţă pentru plantele acvatice,
• are energie cinetică şi potenţială utilizabilă pentru om şi necesară natur
• e principalul agent de modelare a reliefului,
• e agent de răcire în tehnică dar şi în natură,
• e materie primă în economie,
• e cale de transport pentru ambarcaţiuni dar şi pentru substanţe dizolvat
• e mijloc de igienă pentru spălat şi pentru diluat şi îndepărtat poluanţi,
• e agent terapeutic (băi, cure de ape minerale...)...
 In cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite privind Mediului Înconjurător de la Rio de Janeiro la 22
decembrie 1992 a fost adoptata hotărârea prin care 22 martie devine “Ziua Mondială a apei”

Rezerva mondială de apă constituie 1.386 milioane km3, dar mai mult de 96% este apă sărată.

71%
 Apa dulce:
• O parte a circuitului apei esenţială pentru viaţa de pe
Pământ este apa dulce existentă la nivelul solului.
• Apele de suprafaţa includ: cursuri de apă, iazuri,
lacuri, lacuri artificiale şi mlaştini cu apă dulce. Apa de
la suprafaţa solului determină într-adevăr existenţa
vieţii.
• Apa dulce este relativ rară pe suprafaţa Pământului.
• Doar cca 3% din cantitatea totală de apă de pe
Pământ este apă dulce, iar apa dulce din lacuri şi
mlaştini însumează doar 0,29% din cantitatea totală de
apă dulce a globului.
• 20% din cantitatea de apă dulce se află intr-un singur
lac, Lacul Baikal din Asia.
 Tipurile de ape
01 METEORICA
APA
Apa meteorica isi are
originea in precipitatiile
atmosferice
Si sufera 3 poluari
02 APA DE
SUPRAFATA
Apele de suprafata isi au
originea in apele din precipitatii
si in cele subterane care ajung
la suprafata solului. Sunt de trei
feluri: curgatoare, statatoare si
stagnante.
03 APA
SUBTERANA
Apa subterana se formeaza din
apele meteorice si de suprafata
infiltrate in grosimea scoartei
terestre, deasupra straturilor
impermeabile ale acesteia, unde
se acumuleaza.
 Protectia sanitara a apei
Pentru pastrarea calitatilor apei si pentru prevenirea riscului im­purificarilor, sursele de apa trebuie
protejate cu amenajari denumite zone de protectie sanitara, care, in general, sunt formate din trei
peri­metre ce se stabilesc in conformitate cu normativele in vigoare.

perimetrul de restrictie situat perimetrul de

perimetrul de regim
sever in care nu este
permis sa se constru­iasca
locuinte si/sau constructii
anexe si in care nu au acces
persoanele fara interes de
serviciu.
in jurul zonei de regim sever, in
care se pastreaza o salubritate
perfecta si se interzice utiliza­rea
terenului in scopuri care ar putea
reduce debitele (despa­duriri etc.)
sau ar altera calitatea apei
(depozite de gunoi etc.).
observatie cuprinde zona
in care organele sani­tare
fac observatii sistematice
asupra starii sanitare a
oame­nilor.
Proprietatile
organoleptice
Mirosul apei este determinat de prezenta unor substante poluante in exces
cum ar fi: substante organice (NH3, H2S), pesticide, deter­genti, diferite
vietuitoare etc. Apa potabila este inodora. Standardul admite cel mult miros
de gradul 2 care este slab si sesizat doar de per­soane avizate.
Gustul apei este determinat de substantele minerale si gazele di­zolvate.
Absenta unor concentratii minime de substante minerale si gaze (O2, CO2)
va determina un gust fad, neplacut apei.

• Excesul unor substante minerale conduce la modificarea

gustu­lui. Astfel, fierul si cuprul produc gust metalic, astringent;
clorurile –sarat; sarurile de calciu - salciu; sarurile de
magneziu – amar.
• Excesul de dioxid de carbon produce gust acrisor, iar cel de
hi­drogen sulfurat, respingator.
• Mucegaiurile si purinul produc gust sarat, iar fecalele gust
dul­ceag.
• Standardul admite o intensitate a gustului care nu trebuie
sa de­paseasca gradul 2 pe o scara de apreciere de la 0 la 5.
Caracteristicile fizice

Culoare
Conform standardului apa potabila nu trebuie sa
depaseasca 15 grade de culoare

Turbiditate
Conform standardului apa trebuie sa
prezinte o turbiditate de maximum 5 grade,

Temperatura
Normativele legale admit o temperatura
cuprinsa intre 7-15sC, cu o maxima de cel
mult 22sC si in mod exceptional,
temperatura natu­rala a apei.
PH-ul
Valorile admise pentru acest indicator sunt
cuprinse intre 6,5 si 7,3
Caracteristicile biologice

Indicatorii biologici au o mare stabilitate, indicand calitatea apei,

nu numai in momentul analizei, ci si pe o perioada lunga de timp.
Pentru a se putea interpreta conditiile biologice, se impune
definirea notiunilor de plancton, tripton si seston.
Planctonul este reprezentat de organismele libere din masa
apei.
Triptonul este reprezentat de continutul abiotic al apei format din
detritus organic si sau mineral, resturi vegetale, resturi de insecte
si animale (par, pene, fir de lana etc.).
Sestonul este format din planctonul si triptonul apei.
 Controlul calitatii apei
Conform prevederilor normelor internationale elaborate de OMS, potabilitatea apei
depinde de factorii fizici si chimici, de ab­senta substantelor toxice si de eliminarea
organismelor patogene.
In tara noastra supravegherea apei potabile se face pe baza a doua tipuri de programe,
unul continuu si altul periodic.
Controlul continuu de rutina este efectuat de producatorii de apa, in sistem public sau
privat in laboratoarele uzinale ale acestora, obli­gatoriu
autorizate de Inspectoratele de Politie Sanitara si Medicina Preventiva, ca reprezentant
local al Autoritatii Nationale de Sanatate Publica. Acest control se executa la nivelul
sursei, a sectoarelor de tratare si de stocare si la nivelul sistemelor
(instalatiilor) de aprovizio­nare cu apa si are drept scop livrarea de apa potabila
consumatorilor.
Controlul periodic este efectuat, de autoritatea locala de sanatate publica si consta in
inspectia sanitara si determinari de laborator pen­tru intregul
sistem de aprovizionare cu apa, (sursa, sectorul, statia de tratare, de aductie, de stocare
si de distribuire).
Supravegherea sanitara a calitatii apei consta in inspectia sanitara si controlul de
laborator, care se fac pe parcursul sistemelor, inclusiv al apei la consumator.
Inspectia sanitara este o evaluare la fata locului, a conditiilor de protectie sanitara, a
conditiilor de igiena din statiile de tratare, rezer­voarele de stocare a apei si retelele de
distributie, care se incheie cu un raport privind constatarile facute.
Controlul de laborator se refera la recoltarea, conservarea, iden­tificarea, transportul,
pastrarea si analizarea probelor. Analiza probelor de apa, in functie de destinatie, se poate
face in laboratoarele autori­zate .
Multumesc pentru atentie!
Consumati 2 l de apa pe zi!!