Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
profesională
Motto:
„ Etica profesiilor, legată de păstrarea,
diseminarea şi progresul cunoaşterii,
este, poate, câmpul celor mai înalte,
mai profunde şi mai altruiste
responsabilităţi „.
Ion Stoica
Semnificaţia conceptelor
Etică ( grec.ethos- lăcaş, locuinţă, morav, obicei, caracter ) este:
• ştiinţă a comportamentului, moravurilor,
• studiu teoretic al principiilor morale care guvernează problemele
practice,
• ansamblu de reguli de conduită morală urmate de o persoană sau
un grup, fundamentate de distincţia între bine şi rău.
Morala ( lat. mores - obicei, datină, obişnuinţă ), sinonim al eticii,
• prevede totalitatea mijloacelor , normelor de conveţuire, de
comportare a oamenilor în raporturile dintre ei şi faţă de societate,
• prevede ansamblul prescripţiilor concrete, a normelor adoptate de
către agenţi individuali sau colectivi, a principiilor de dimensiune
universal-normativă, bazate pe distincţia dintre bine şi rău.
Spre deosebire de drept, care asigura respectarea normelor juridice,
înscrise în legi, prin forta de constrângere a statului, morala asigura
respectarea normelor convietuirii umane, de obicei nescrise, prin
forta educatiei, a traditiilor, a opiniei publice
Semnificaţia conceptelor
Etica profesională este ştiinţa ce reglementează, printr-o
serie de norme etice, comportamentul reprezentanţilor
unor grupuri sociale specifice, ce aparţin profesiei
respective.
Etica profesională presupune totalitatea îndatoriilor strict
legate de activitatea profesională desfăşurată în
societate.
• Etica profesională s-a constituit ca ştiinţă în rezultatul
conştientizării şi stabilirii unor relaţii reciproce între
profesioniştii dintr-o sferă de activitate şi societate în
genere, rezultatul fiind Codul Etic, ce constituie un fel
de contract sau înţelegere între comunitate şi grupul
profesional
Categoriile eticii sunt:
• binele (dragostea, cultura, bunăvoinţa)
• răul (ura, agresiune, brutalitatea, violenţa)
• datoria
• conştiinţa
• onestitatea
• demnitatea
Ce implică etica pentru viaţa
profesională?
Factorii care îi fac pe oameni să îşi pună
probleme etice la nivelul vieţii profesionale sunt:
• Rezistenţa individuală
• Conflictele de roluri
• Alegerea între moduri de viaţă
• Schimbările sociale
• Schimbările din societate
• Responsabilitatea pentru standarde
Profesii şi profesionalism
• M. Devis a dat definiţia profesiei, ca fiind „ o
ocupaţie pe care o au mai multe persoane
organizate voluntar să îşi câştige existenţa prin
slujirea directă a unui anumit ideal într-un mod
moral permisibil, dincolo de ceea ce le cere
nemijlocit legea, piaţa şi morala comună „.
• Profesiilor le sunt necesare coduri etice.
• Pentru ca aceste coduri să aibă autoritate
morală, ele trebuie să aibă consimţământul tacit
sau explicit al fiecărui membru, acesta fiind cerut
la intrarea in profesie, astfel încălcarea
principiilor cadru poate duce la excluderea
persoanei din profesie.
Caracteristicile ideale ale
profesiilor
• Profesia presupune o cunoaştere a teoriilor domeniului, o
pregătire profesională consistentă şi îndelungată
• Standardele de iniţiere, menţinere şi avansare în competenţă
profesională sunt stabilite de către profesioniştii domeniului
• Cea mai dură măsură de pedepsire pentru delicte profesionale
este eliminarea din comunitatea profesională
• Rolul profesiilor este să satisfacă unele nevoi sociale, deci
practica profesională este legitimată de către comunitatea care
beneficiază de rezultatele ei
• Membrii unui grup profesional sunt legaţi printr-un cod etic
• Membrii unei profesii trebuie să aibă relaţii colegiale, iar
comportamentul fiecărui membru este monitorizat colegial
• În cazul de haos şi catastrofă, cutremure, membrii unei profesiuni
trebuie să fie pregătiţi să se sacrifice, inclusiv , să îşi rişte viaţa.
Profesionalismul este
caracterizat prin:
• Experiză în exercitarea unei profesii
• Credinţa în autonomia deciziilor profesionale şi a exercitării
profesiei ( protejarea de amatorism şi diletantism )
• Identificarea cu profesia şi cu cei din acelaşi domeniu
( profesia devine element al identităţii personale )
• Dedicaţia pentru o lungă parte a vieţii faţă de profesia
aleasă ( recunoaşterea şi prestigiul se dobândesc în timp)
• Obligaţia morală de a lucra în serviciul clientului, evitând
implicarea emoţională excesivă, arbitrarul şi tratamentul
preferenţial nejustificat prin politicile domeniului
• Credinţa în capacitatea de autoreglare şi menţinerea
colegială a standardelor profesionale.
Insubordonare cerinţelor
profesionale
• Profesioniştii sunt educaţi în loialitate faţă de
cerinţele domeniului lor şi ale comunităţii, dar
adesea pot să facă parte din instituţii, în care
cele două loialităţi intră în conflict, astfel apare
un refuz al loialităţii şi fenomenul de
insubordonare.
• Valorile democratice ar trebui să fie în centrul
oricărui cod etic al celor care lucrează pentru
public, pentru clienţi, în deosebi, dacă clienţii
sunt copii.
• Insubordonarea este acceptată ca legitimă în
cazul în care conflictul derivă din motive de
încălcare a principiilor de bază ale
democraţiei.
Codul etic
• Etica profesională precizează practicile, drepturile şi
datoriile membrilor unui grup profesional, critică şi
sancţionează malpracticile profesionale.
• Etică profesională presupune existenţa unui Cod
etic
• Prin aprobarea Codului etic profesioniştii îşi asumă
conduite profesionale în conformitate cu standardele
internaţionale în scopul asigurării calităţii serviciilor
oferite clienţilor, consolidării imaginii şi prestigiului
profesiei.
• Normele legale acţionează după ce s-a produs
încălcarea.
• Normele etice previn încălcările de ordin etic.
Aspiraţiile fiecărui specialist sunt spre excelenţă
profesională, profesionalismul fiind unicul criteriu de
apreciere a muncii sale.
Lecturarea literaturii
de specialitate Formare
profesională
continuă
Autoformare
Mass- Comunicare
media profesională
Reuniuni
Internet: Profesionale
bloguri Cursuri de Întruniri
Stagii
de specialitate, formare metodice
pagini web Vizite de
documentare
Formare profesională continuă
Este o datorie etică a specialistului de a se
implica în acţiuni de formare continuă, de a
actualiza permanent cunoştinţele, competenţele,
abilităţile, vocabularul terminologic de
specialitate şi prin acţiuni de autoformare.
Devotament faţă
de profesie