ALEXANDRU CEL BUN

VOIEVOZI MIRCEA CEL BĂTRÂN

(1386 – 1418) (1400 – 1432)
IANCU DE
HUNEDOARA
ROMÂNI ŢARA ROMÂNEASCĂ MOLDOVA (1441 – 1456)
SECOLELE TRANSILVANIA
XIV - XVIII

VLAD ȚEPEȘ ȘTEFAN CEL MIHAI VITEAZUL DIMITRIE

(1456 – 1462) MARE (1593 – 1601) CANTEMIR
ȚARA (1457 – 1504) ȚARA (1710 – 1711)
ROMÂNEASCĂ MOLDOVA ROMÂNEASCĂ
 NOȚIUNI ISTORICE DE
BAZA
• Cruciadă târzie: lupta statelor creştine împotriva Imperiului
Otoman, în sec. XIV – XVI, ce are ca scop alungarea
otomanilor din Europa.
• Mercenari: soldați plătiți.
• Oastea cea Mare: tot poporul înarmat.
• Oastea cea Mică garda domnului şi steagurile boiereşti.
• Ofensivă: formă de luptă bazată pe atac.
• Suveranitate: calitatea unui stat de a nu depinde de nici o altă
putere de stat.
• Tribut („haraci”): sumă plătită de Ţările Române Imperiului
Otoman în schimbul păcii.
• Vasalitate (între state): dependenţa politică a unui stat (vasal)
care se obligă, pe baza unui contract, să plătească o sumă de
bani, să acorde ajutor militar şi să fie credincios unui stat mai
puternic (suzeran).
CONTEXT INTERNAȚIONAL

• Tendinţele expansioniste ale statelor vecine în

spaţiul românesc: Imperiul Otoman, Ungaria,
Polonia şi, din secolul XVI, Imperiul Habsburgic.
• Imperiul Otoman cucereşte Peninsula Balcanică
și încearcă să-și subordoneze Țările Române.
• Din sec. XVI se constată o accentuare a dominaţiei
otomane asupra Ţărilor Române. Se trece de la
regimul tributar la regimul vasalic, ceea ce
înseamnă:
– reducerea autonomiei interne;
– subordonarea politicii externe faţă de Poarta Otomană;
– creşterea obligaţiilor financiare;
– amestecul otomanilor în alegerea domnilor.
 OBIECTIVELE PARȚILOR
IMPLICATE
• Conflict asimetric: întotdeauna oștile
române au fost inferioare numeric celor
străine (otomane, maghiare, polone).
• Obiectivul statelor vecine: subordonarea
Țărilor Române (vasalizare).
• Obiectivul Imperiului Otoman:
transformarea Țărilor Române în pașalâcuri
sau, cel puțin, introducerea dominației
economice și politice.
• Obiectivul Țărilor Române: menținerea
statalității proprii și a identității religioase.
 TACTICA ȘI STRATEGIA
♣ STRATEGIA:
Lupta defensivă – de apărare a teritoriilor proprii
(Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare,
Mihai Viteazul).
Pătrunderea în teritoriul inamicului pentru a-l lovi
în punctele slabe (Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare,
Mihai Viteazul).
♣ TACTICA:
”pământului ars” (”pârjolit”) → crearea unui ”gol
demografico-economic” prin care oștile
invadatoare sunt lipsite de provizii și informații.
Folosirea naturii și a mediului înconjurător.
Atacuri nocturne.
 SECOLELE
XIV – XV
Statutul politico-juridic:
→independență: 1330 (Basarab I) –
1417 (Mircea cel Bătrân)
→suzeranitate otomană:
din 1417 – Țara Românească (Mircea
cel Bătrân)
din 1456 – Moldova (Petru Aron)
Regim tributar:
Dependență economică – plata unui
tribut
ACȚIUNI MILITARE Rovine (1395)→Țara Românească&I. Otoman
(Baiazid I)→victoria românilor→domnul pierde
tronul (1395 – 96).
Nicopole (1396)→Ungaria (Sigismund de
Mircea cel Bătrân Luxemburg), oștile muntene, oștile creștine
din V Europei&I. Otoman →victoria otomană.
Cetatea Albă (1420)→Moldova&I. Otoman→
atac naval respins de moldoveni.
„Campania cea Lungă” (1443 – 44)→Trece
Alexandru cel Bun Dunărea şi, timp de şase luni, se confruntă cu
forţele otomane, pe care le înfrânge.
Varna (1444)→Ungaria, Transilvania&Imperiul
Otoman→victoria otomană→regele moare
→Iancu va fi guvernator al Ungariei (1446 – 53)
Iancu de Hunedoara Belgrad (1456)→Ungaria, Transilvania
&Imperiul Otoman (Mehmed II)→victoria
creștină. Europa Centrală este salvată.
Târgoviște – ”Atacul de Noapte”(1462)→ Țara
Vlad Țepeș Românească&I. Otoman (Mehmed II)→victoria
românilor→domnul este detronat și arestat de
Matei Corvin (Ungaria).
Vaslui – Podul Înalt (1475)→Moldova&I.
Otoman (Soliman paşa)→iarna, „pământ
pârjolit”, mlaştină înconjurată de
Ștefan cel Mare copaci→victoria moldovenilor.
Valea Albă – Războieni (1476)→Moldova&I.
Otoman (Mehmed II), tătari→victorie otomană.
 ACȚIUNI DIPLOMATICE IN
SECOLELE XIV – XV
Cu Polonia→încheiată la Radom (1389) și
ratificată la Lublin (1390)→regele Vladislav
Iagiello→caracter: alianță împotriva
Mircea cel pericolului venit din partea Ungariei.
1402 – 1413→ amestecul domnului
Bătrân muntean în problemele dinastice ale I.
Otoman: sprijin acordat pretendenților.
Cu Ungaria→Brașov (mart. 1395)→regele
Sigismund de Luxemburg→caracter
antiotoman: organizarea unei cruciade
comune în SE Europei.

Suceava (1402)→(reînnoit în 1404,

Alexandru cel Bun 1407, 1411, 1415)→cu Vladislav
Iagiello, regele Poloniei→caracter: de
vasalitate→ajutor dat de domnul
Moldovei în luptele Poloniei cu
cavalerii teutoni: Grünwald (1410) și
Marienburg (1422).
 Overchelăuţi (1459)→regele Cazimir IV
→caracter: de vasalitate→în schimbul
Cu Polonia recunoașterii domniei, domnul
moldovean prestează jurământul de
credință.
Colomeea (1485)→regele Cazimir IV
→caracter: de vasalitate→promisiunea
Ștefan cel Mare ajutorului militar antiotoman.
Hârlău (1499)→regele Ioan
Albert→caracter: de pace→regele polon
recunoaște independența Moldovei

Cu Ungaria→Iași (iul. 1475)→regele Matei

Corvin→caracter: antiotoman→în schimbul ajutorului
antiotoman, domnul moldovean recunoaște suzeranitatea
regelui Ungariei.
 ACCENTUAREA DOMINAȚIEI
OTOMANE IN SECOLUL XVI

Statutul politico-juridic:
→Vasalitate otomană

Regim vasalic:
→Dependență economică – plata
tributului și a unor obligații financiare
→Dependență politică
reducerea autonomiei interne
subordonarea politicii externe faţă de Poarta Otomană
amestecul otomanilor în alegerea domnilor
 ACȚIUNI MILITARE
SECOLELE XVI – XVII
Călugăreni (aug. 1595)→Țara Românească&I.
Otoman (Sinan pașa)→ „pământ pârjolit”,
OTOMANII mlaştină înconjurată de copaci, apa
Neajlovului victorie de moment a românilor→
oastea otomană se reface şi trece la N
Dunării, dorind să supună Ţara Românească.
Giurgiu (oct. 1595)→Țările Române&I.
Otoman (Sinan pașa)→oştile Țării
MIHAI VITEAZUL Românești, Transilvaniei (Sigismund
Bathory) și ale Moldovei (Ștefan Răzvan)
eliberează Târgoviște și București→victoria
românilor.
Şelimbăr (1599)→Țara Românească&
UNIRE Transilvania (Andrei Báthory)→victoria
domnului muntean→reintegrarea
principatului în frontul antiotoman românesc.
Mirăslău (1600)→Mihai Viteazul&oastea
nobilimii maghiare aliate cu cea
habsburgică→înfrângerea domnului
muntean→pierde cele trei țări.
Guruslău (1601)→Mihai Viteazul aliat cu
habsburgii&oastea nobilimii maghiare
(Sigismund Báthory)→victoria lui Mihai.
 ACȚIUNI DIPLOMATICE IN
SECOLUL XVI
Alba Iulia (mai 1595)→cu principele Transilvaniei
Sigismund Bathory→caracter: alianță
antiotomană→în schimbul ajutorului antiotoman,
domnul muntean este recunoscut ca simplu locțiitor
al principelui→ajutor militar primit în bătăliile de la
Călugăreni (aug. 1595) și Giurgiu (oct. 1595).

MIHAI VITEAZUL 1597→tratat cu I. Otoman→caracter: de

pace→este recunoscută domnia pe viață
a domnului muntean, tributul este
scăzut la jumătate.

Mănăstirea Dealu (1598)→tratat cu I. Habsburgic

→împăratul Rudolf II→caracter: alianță antiotomană
→se recunoaște domnia ereditară în schimbul
recunoașterii suzeranității imperiale.
ȚĂRILE ROMÂNE ÎN TIMPUL LUI MIHAI VITEAZUL
SECOLELE XVII – XVIII  În prima jumătate a sec. XVII, sub acţiunea
antiotomană a lui Mihai Viteazul, scade
presiunea I. Otoman asupra Ţărilor Române.
 I. Otoman reia controlul Ţărilor Române în a
doua jumătate a sec. XVII.
 Rusia se afirmă ca o mare putere europeană,
interesată de SE Europei.
 Ţara Românească, în timpul lui Şerban
Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu, se
orientează spre Imperiul Habsburgic, iar
Moldova lui Dimitrie Cantemir spre Rusia.
 1711 (Moldova) și 1716 (Țara Românească) –
este introdus Regimul fanariot→politica lor
externă este controlată în totalitate de I.
Otoman.
 SECOLUL XVIII

ACȚIUNE Stănileşti (1711)→Moldova

MILITARĂ (Dimitrie Cantemir), Rusia (Petru
cel Mare)→victorie otomană→
schimbarea regimului politic în
DIMITRIE CANTEMIR Principate (introducerea
regimului fanariot).

ACȚIUNE Tratatul de la Luţk (1711)→

DIPLOMATICĂ Moldova&Rusia→
antiotoman→ participă la
bătălia de la Stănileşti
Raiale –
teritorii
administrate
direct
de otomani
POSIBILE CERINȚE LA EXAMENUL DE BAC
 ARGUMENTĂRI:
 afirmaţia conform căreia confruntările militare conduse
de voievozii români fac parte din relaţiile internaţionale
ale Evului Mediu.
 afirmaţia conform căreia diplomaţia statelor române a
făcut parte din relaţiile internaţionale ale Evului Mediu
și începutul epocii moderne.
 PREZENTĂRI:
 Două acţiuni diplomatice care au vizat spaţiul românesc
în Evul Mediu și/sau la începutul epocii moderne.
 Două acţiuni militare care au vizat spaţiul românesc în
Evul Mediu și/sau la începutul epocii moderne.
 MENŢIONAŢI o asemănare şi o deosebire între două
conflicte (sau două acțiuni diplomatice) la care au
participat românii în Evul Mediu.
 BIBLIOGRAFIE

Manualele alternative de clasa XII

George Marcu, Stan Stoica,
Bacalaureat 2014. sinteze, teste,
rezolvări, Editura Meronia,
București, 2013