COLEGIUL TEHNIC “PETRU RARES”BUCURESTI

LUCRARE DE SPECIALITATE
TEHNOLOGIA DE FABRICARE A STEARATULUI DE SODIU
COORDONATOR, ELEV,
Prof. ing. ANDREI MIHAELA Manea Roxana- Clasa a 13-a B
Profilul: Chimie industriala
Calificarea: Tehnician in chimie

industriala

2012
Sapunul prin definitie este o substanta tensioactiva , de fapt
este cea mai veche substanta folosita , cam de 4500 de ani.

Numele de sapun vine de la o veche legenda romana;

aceasta legenda se refera la Muntele Sapo unde erau
sacrificate animalele.Ploaia a amestecat grasimile cu seu , si
cu cenusa pe malul raului Tibru.
 Dupã consistenta lor sãpunurile se pot clasifica în:

•sãpun clei, din care nu a fost separatã lesia rezidualã prin precipitare cu
NaCl;
•sãpun de miez, sãpun tare de sodiu, obtinut prin saponificarea acizilor
grasi sau a grãsimilor, urmatã de precipitarea sãpunului cu electroliti;
•sãpun lichid, obtinut prin diluarea cu apã a sãpunului pastã si adãugarea
unor substante care împiedicã gelatinizarea (glicerinã, alcool, sãruri de
amoniu etc.).
Principalele surse de sapun sunt grasimile animale si vegetale.
Consumul mare de sapun a impus si gasirea altor surse de acizi grasi
decat grasimile animale.Astfel o parte din acizii grasi utilizati la obtinerea
sapunului se obtin prin oxidarea alcanilor superiori din petrol. Oxidarea se
face sufland aer in parafina topita la 80-1200 C. In prezenta unor
catalizatori(saruri de mangan).Acizii formati se separa de parafina
nereactionata si se purifica
 Sapunul prezinta urmatoarele proprietati:

•Densitatea sãpunului este mai micã decât a apei.

•Sãpunurile metalelor alcaline (Na si K) se dizolvã în apã.
•Solutiile apoase de sãpun conduc curentul electric.
•Sãpunurile dau reactii de dublu schimb.

Fig.3 -Proprietatea de spalare a Fig.4 Moleculele sapunului

sapunului
 METODE DE OBTINERE A SAPUNULUI

Transesterificarea
Sunt cunoscute trei tipuri de transesterificare:
• alcooliza – schimbarea grupărilor alcool;
• acidoliza – schimbarea grupărilor acid
• schimbarea grupărilor între doi esteriPrin transesterificare se obţin câţiva compuşi
importanţi: 
• esterii metilici ai acizilor grasi se obtin prin alcoliza grasimilor animale; 
• dimetiltereftalatul poate fi obtinut din deseurile de polietilentereftalat
• alcoolul polivinilic este obtinut prin cataliza bazica a poliacetatului de vinil
• polivinilbutiratul este obtinut prin acidoliza poliacetatului de vinil cu acid butiric 

Hidroliza grăsimilor şi uleiurilor

 Pentru hidroliza grăsimilor sau uleiurilor cu apa este nevoie de o agitare foarte bună a
acestor două faze nemiscibile. Reacţia este desfăşurată în astfel de condiţii încât săexiste o
solubilitate apreciabilă a apei în faza de ulei (10-25%). Pentru aceasta se lucreazăsub
presiune mare (40-55 at) în coloane de oţel inox cu înălţimea de 24-31 m şi diametrulde
50-130 cm. Oxidul de zinc se adaugă uneori drept catalizator .Grăsimile sunt injectatela
partea inferioară a solventului de hidroliză iar apa la vârful lui.
 MATERII PRIME

Pentru fabiricarea sapunului pot servi grasimile cele mai diverse, grasimile solide, bogate in acizi
saturati (cum sunt seul de bou sau de oaie), grasimile de cocos sau palmieri si grasimile hidrogenate
dau sapunuri tari; grasimile lichide dau sapunuri cu atat mai moi, cu cat au un continut mai mare de
acizi nesaturati. Uleiurile vegetale lichide se utilizeaza la fabricarea de sapun, de obicei in amestec cu
grasimi solide sau hidrogenate.Un continut prea mare in acid stearic (C 18) micsoreaza solubilitatea si
puterea de spumare. Dimpotriva, acidul lauric (C12) da nastere unui sapun ce spumeaza abundent,
de aceea, in sapunurile bune, se adauga grasimi de cocos sau de palmier, bogate in acest acid.
Acidul oleic da, de asemenea, un sapun de buna calitate.

.Fig.5- Grasime lichida Fig.6- Grasime solida

  
Procedeul continuu de fabricare a sapunului. Acizii graşi distilaţi, în cazul când se fabrică în
apropierea secţiei de săpun, se aduc sub formă topită, la 50-80°C, pe conducte termoizolate ; la
fel se pot aduce şi de ia distanţe mai mari (de ordinul sutelor de kilometri), în cis­terne auto sau
de cale ferată de asemenea termoizolate.
Hidroxidul de sodiu se aduce sub formă de soluţie apoasă, con­centrată, în, cisterne.
După cum se vede, în figura de mai jos pompa P1 preia acizii graşi, iar

Fig.8-Schema procedeului continuu de fabricare a sapunului

 
pompa P2 - soluţia de hidroxid de sodiu din câte un rezervor.
UTILAJE PENTRU FABRICAREA SAPUNURILOR
 UTILIZARILE SAPUNULUI

UTILIZARILE SAPUNULUI
•Principala proprietate a sapunului este de a spala.
Săpunurile comerciale pot conţine ingrediente dăunătoare
sănătătii precum acetatul de benzil (iritant pentru ochi şi
plămâni şi un cunoscut cancerigen) şi A-pirina o
substanţă derivată din seva răşinoasă a pinului care
poate afecta sistemul imunitar.
•Sapunul serveşte la fabricarea de unsori consistente.
•Săpunul moale este utilizat în industria textilă .