Sunteți pe pagina 1din 10

ORAȘUL MEDIEVAL

spațiu al libertății
Renașterea orașelor...

... începe în secolul al XI-lea, când se opresc războaiele.

Viata economică își reia activitatea datorită faptului că


negustorii și meșteșugarii se stabilesc în locuri unde se pot face
schimburi și pot să desfășoare activitate economică.

Orașul era un spațiu în care era păstrată ordinea publică,


cetățenilor - locuitori ai orașului le erau ascultate și îndeplinite
drepturile, și în caz de asuprire militară din partea altui stat,
erau apărați. Oraşul medieval era imaginea locuitorilor săi, dar
şi a activităţilor pe care aceştia le desfăşurau. 
Tipuri ...

 republici orășenești – Veneția, Genova, Florența;


 monarhii - Milano;
 centre meșteșugărești – Florența, Milano.
Structura ...

 era condus de un primar, ajutat de un consiliu;

 era înconjurat de ziduri, prevăzute cu multe turnuri


de apărare (donjoane) – fiecare breaslă avea de
întreținut un turn.
Structura ...

 casele erau construite lemn, piatră sau cărămidă.

Oraș - reconstituire Oraș - reconstituire

Imagine Bavaria
Structura ...

 în centrul orașului era piața, unde se ținea și târgul.

Târg în evul mediu Dinarul de argint


Locuitorii ...

 patriciat - nobilii, oamenii Biserici;

 burghezie - negustori, meșteșugari, cămătari și


muncitori calificați și necalificați;
 țărani – oricine se refugia în oraș, era om liber.
Agricultura ...

Sistemul de înjugare a cailor

Lucrarea pământului
Mesteșuguri ...

 textile (ex.: postăvăritul);


 prelucrarea metalelor (unelte, arme, etc.);
 construcții, șantiere navale;
 alimentație (brutari, măcelari, etc.);
 mineritul.

Mină în Evul Mediu


Renașterea orașelor ...

... duce la formarea unei noi civilizații, civilizația urbană.