AFECTIUNILE APARATULUI

CARDIOVASCULAR

AMG - MEDICINA INTERNA I

DR. LUCUTA DIANA

 PRINCIPALELE SIMPTOME ŞI SEMNE ȊN
BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR

 Durerea toracica
 Dispneea
 Palpitatiile
 Sincopa
 Alte simptome
 PRINCIPALELE SIMPTOME ŞI SEMNE ȊN
BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR
 Durerea toracică de etiologie cardiaca -
organică:
 Angina pectorală sau infarctul miocardic. Durerea este
localizată tipic retrosternal şi iradiază ȋn umărul şi membrul
superior stȃng pe marginea cubitală are caracter constrictiv cu
durată cȃteva minute ȋn angina pectorală şi peste 30 minute,
ore sau chiar zile ȋn infarctul miocardic acut.
 Sindromul aortic acut. Disecţia de aortă toracică -durere
toracică lancinantă însoţită de colaps, insuficienţă aortică,
diminuarea pulsului la unul dintre membre,
 Pericardita acută – durerea e inidioasă are caracter de arsură,
iradiază spre gȃt, umeri şi fosele supraclaviculare şi cedează
la aplecarea toracelui anterior. Apare frecătura pericardică.
 Trombembolismul pulmonar evoluează cu durere toracică,
dispnee, tahicardie, hipotensiune.
DUREREA TORACICA
SINDROMUL AORTIC
PERICARDITA EMBOLIA PULMONARA
 PRINCIPALELE SIMPTOME ŞI SEMNE ȊN
BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR
 Durerea toracica de origine cardiaca-Funcṭională:
 Nevroză, anxietate ȋn absenṭa oricărei cardiopatii. Durerea este
punctiformă, de scurtă durată, secunde, fără legătură cu efortul fizic,
apare ȋn stări de stress fiind ȋnsoṭită de iritabilitate, cefalee, insomnie.
 Durerea toracică de etiologie extracardiacă
 Pleuropulmonară: Durerea precordială are caracter de junghi, este
exacerbată de mişcările respiratorii şi durează mai multe zile. Este ȋnsoṭită
de alte semne ale afecṭiunilor pleuropulmonare şi apare ȋn pleurezii,
pleurite, pneumonii, pneumotorax.
 Afecṭiuni digestive: esofagite, hernie hiatală, gastrită, ulcer, pancreatită,
colecistopatii pot da dureri cu iradiere precordială. Se ȋnsoṭesc de greaṭă,
vărsături, pirozis, durere abdominală.
 Durerea toracică parietală este continuă, se accentuează la digitopresiune
şi la mişcările respiratorii: apare ȋn celulite, afecṭiuni ale coloanei
vertebrale, nevralgii intercostale, zona zoster.
 PRINCIPALELE SIMPTOME ŞI SEMNE ȊN
BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR
 Dispneea
 Dispneea de efort
 Lipsa de aer apare la efort, se accentuează odată cu intensificarea efortului şi
cedează la oprirea lui. Apare ȋn: insuficienṭa cardiacă cronică, hipertensiunea
pulmonară, stenoza mitrală.
 Dispneea de repaus
 Dispneea se manifestă ȋn repaus fiind accentuată chiar la efortul minim de
conversaṭie. Apare ȋn insuficienṭa cardiacă severă.
 Dispneea paroxistică
 Edemul pulmonar acut este forma cea mai gravă a dispneei paroxistice,
reprezentȃnd o urgenṭă medicală. Apare brusc, mai ales noaptea obligȃnd bolnavul
să adopte poziṭia de ortopnee. Dispneea este severă şi se ȋnsoṭeşte de tuse iniṭial
seacă apoi expectoraṭia devine abundentă seroasă, spumoasă, rozacee. Bolnavul
este agitat, tegumentele sunt palide cianotice, transpirate.
 Dispneea poate avea şi etiologie extracardiacă fiind prezentă ȋn:
 -boli ale aparatului respirator (BPOC, astm bronşic, fibroze pulmonare); anemii
severe; nevroze; obezitate.
 PRINCIPALELE SIMPTOME ŞI SEMNE ȊN
BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR

 Palpitaṭiile sunt bătăi anormale ale inimii care pot apare şi la

indivizi normali ȋn condiṭii de efort fizic mare, emoṭii, consum
excesiv de cafea, alcool, tutun, mese abundente.
 Etiologie cardiacă: tulburări de ritm: extrasistole, fibrilaṭie, tahicardii;
 Etiologie extracardiacă: neurozele, hipertiroidismul, anemiile, stările
febrile.
 PRINCIPALELE SIMPTOME ŞI SEMNE ȊN
BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR

 Sincopa- pierderea de scurta durata a starii de constienta

 Tulburările de ritm şi de conducere pot duce la scăderea
debitului cardiac: tahicardii paroxistice, blocuri
atrioventriculare gradul II şi III.
 Valvulopatiileaortice, stenoza aortică poate determina sincopă
mai ales la efort.
 Tromb sau mixom atrial stȃng care obstruează valva mitrală.
 Hipotensiunea arterială
 PRINCIPALELE SIMPTOME ŞI SEMNE ȊN
BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR

 Alte simptome
 Digestive: inapetenṭă, greaṭă, meteorism, constipaṭie,
dureri ȋn hipocondrul drept datorate stazei ȋn insuficienṭa
cardiacă.
 Urinare: oligurie, anurie prin scăderea debitului cardiac.
 Cerebrale: pierdere tranzitorie a conştienṭei (sincopa)
determinată de scăderea fluxului sanguin cerebral datorită
scăderii debitului cardiac.
 Stenoza mitrală, fibrilaṭia atrială, cardiomiopatiile dilatative pot
determina ameṭeli, cefalee, accidente vasculare cerebrale
prin mecanism embolic.
 PRINCIPALELE SIMPTOME ŞI SEMNE ȊN
BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR
 Semne ȋn bolile cardiovasculare
 Atitudinea bolnavului poate sugera o afecṭiune cardiacă:
ortopneea apare ȋn bolile cu stază pulmonară accentuată:
insuficienṭa ventriculară stȃngă; poziṭia genu-pectorală se
ȋntȃlneşte ȋn pericardita acută exsudativă; poziṭia
spectatorului de vitrină apare ȋn angina pectorală şi
claudicaṭia intermitentă.
 Cianoza este coloraṭia albăstruie a tegumentelor şi mucoaselor
datorată creşterii concentraṭiei de hemoglobină redusă peste
5%.
 Edemul cardiac este simetric, decliv, cianotic, vesperal.
 Transpiraṭiile reci apar ȋn stările de şoc, colaps,
edemul
pulmonar acut.
 PRINCIPALELE SIMPTOME ŞI SEMNE ȊN
BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR

 Paloarea tegumentelor apare: generalizată ȋn endocardite,

stările de şoc, colaps, ȋn infarctul miocardic acut, insuficienṭa
aortică sau localizată la extremităṭi ȋn ischemia acută de
membru, arteriopatii.
 Hepatomegalia de stază se ȋntȃlneşte ȋn insuficienṭa
cardiacă
dreaptă, se ȋnsoṭeşte de turgescenṭa jugularelor.
 Ascita apare ȋn insuficienṭa cardiacă avansată (anasarcă)
sau
ȋn pericardita cronică constrictivă.
 PRINCIPALELE SIMPTOME ŞI SEMNE ȊN
BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR
 Mǎsurarea corectǎ a TA.→Condiţii standardizate
 pacientul sǎ fie în repaus cel puţin 5-10 minute înaintea mǎsurǎrii TA; fǎrǎ consum
de cafea cu o orǎ anterior; fǎrǎ fumat cu minim 15 minute anterior;
 manşeta tensiometrului va fi obligatoriu adaptatǎ la grosimea braţului ( manşeta
standard are 12-13 cm lǎţime şi 35 cm lungime);
 în anumite condiţii se va mǎsura şi TA ortostaticǎ (la pacienţii peste 65 ani, la
diabetici sau la cei care primesc terapie antihipertensivǎ); mǎsuratoarea în
ortostatism se face la 1 min şi la 5 min. dupǎ schimbarea poziţiei;
 controlul TA implicǎ douǎ mǎsurǎtori separate la interval de mai multe minute; dacǎ
diferenţa este mai mare de 5 mmHg, sunt necesare mǎsurǎtori suplimentare;
 mǎsurarea se face la ambele braţe; diferenţa nu trebuie sǎ depaşeascǎ 10
mmHg;
 determinarea TA se va face prin metoda auscultatorie (zgomotele Korotkoff), repetat
la 10 minute interval, pentru a înlǎtura efectul de halat alb; manşeta se umflǎ rapid
cu aproximativ 20 mmHg peste TAS estimatǎ (se recunoaşte dupǎ dispariţia
pulsului radial) şi se desumflǎ cu 3 mmHg la fiecare secundǎ; dacǎ zgomotele
Korotkoff sunt slabe, pacientul este rugat sǎ ridice bratul, sǎ închidǎ şi sǎ
deschidǎ pumnul de 5-10 ori, dupǎ care se desumflǎ rapid manşeta
tensiometrului.
 EXAMINĂRI PARACLINICE ȊN BOLILE
CARDIOVASCULARE
 Electrocardiograma utilă ȋn diagnosticul sindromului coronarian acut unde
poate evidenṭia modificările undei T sau/şi a segmentului ST, ȋn
diagnosticul tulburărilor de ritm şi conducere şi a hipertrofiilor cardiace.
 Radiografia toracică permite evaluarea circulaṭiei pulmonare şi a stazei
venoase precum şi aprecierea siluetei cordului, dilataṭiilor aortei toracice.
 Testul de efort EKG
 Ecocardiografia evidenṭiază dimensiunile cavităṭilor cardiace, leziunile
valvulare, tulburările de cinetică parietală, colecṭia pericardică,
modificările aortei.
 Scintigrafia de perfuzie miocardică
 Coronarografia evaluează leziunile arterelor coronare epicardice prin
injectarea unei substanṭe de contrast.
 Rezonanṭa magnetică nucleară
 Tomografia computerizată pulmonară cu substanṭă de contrast permite
diagnosticul trombembolismului pulmonar iar computer tomografia aortei
cu contrast este metoda cea mai sensibilă pentru diagnosticul disecṭiei de
aortă.