AFECTIUNILE APARATULUI RESPIRATOR

AMG - MEDICINA INTERNA I

DR. LUCUTA DIANA

 TRAHEOBRONSITELE ACUTE

Definiţie:
Boalǎ inflamatorie a cǎilor aeriene ce se
caracterizeazǎ printr-un sindrom bronşitic acut, cu debut
recent şi duratǎ scurtǎ.
Etiologie:
-viralǎ, cea mai frecventǎ (60-80%): virusuri gripale şi
paragripale, virusul sinciţial respirator, adenovirusuri,
rhinovirusuri,etc.
-bacterianǎ: pneumococi, streptococi, anaerobi,
Haemophilus influenzae.
-chimicǎ: vapori de acizi, amoniac, acetonă, formol.
- rar - infectii micotice
- factori fizici - pulberi de siliciu, cient, pulberi vegetale -
mecanism iritativ

FACTORI FAVORIZANTI
- frigul
- aerul uscat
- fumul
- praful
FACTORII PREDISPOZANTI
- alcoolism
- debilitate fizica
- deficit de Ig A
- deviatie de sept nazal, rinite, boli pulmonare etc.
MORFOPATOLOGIE

- 3 STADII EVOLUTIVE

A. STADIUL HIPEREMIC

B. STADIUL DE HIPERSECRETIE

C. STADIUL DE DIAPEDEZA

Cu cat calibrul bronhiilor e mai mic si sputa mai

vascoasa se asociaza tulburari ale ventilatiei si perfuziei
cu aparitia dispneei si cianozei.
MANIFESTARI CLINICE

A. SINDROMUL BRONSITIC ACUT

B. DISPNEEA SI CIANOZA

C. CRUPUL LARINGIAN

D. SINDROMUL BRONHOOBSTRUCTIV DIFUZ AL

BRONSIOLELOR INTRAPULMONARE

E. BRONSIOLITA ACUTA

Formele severe se pot asocia cu insuficienta respiratorie

acuta si semne cardiovasculare.
EXAMENUL OBIECTIV

- Raluri ronflante si sibilante in bronsita

bronsiilor mari diseminate pe toata aria
toracica si influentate de tuse
- Raluri sibilante fine localizate in prima
parte a inspirului in bronsita cailor mici
Explorǎri paraclinice:

Examenul de laborator: poate evidenţia leucocitozǎ cu

neutrofilie, creşterea VSH şi a proteinei C reactive.
Examenul de sputǎ: poate evidenţia agentul etiologic.
Radiologia pulmonarǎ este de obicei normalǎ în
traheobronşitele acute, dar este o examinare utilǎ
pentru excluderea unei pneumonii asociate.
Explorǎrile virusologice: (culturi) sau reacţiile serologice
pot stabili etiologia viralǎ dar diagnosticul e de obicei
tardiv.
Probe functionale respiratorii
Diagnosticul pozitiv se bazeazǎ pe simptomele şi
semnele clinice. Examenul radiologic exclude alte boli
sau complicaţii şi se indicǎ numai când evoluţia e
severǎ sau prelungitǎ.

Diagnosticul diferenţial se face cu pneumoniile

virale sau bacteriene în care febra e mare, starea
generalǎ e alteratǎ, existǎ durere toracicǎ iar clinic şi
radiologic apare sindrom de condensare. Alte diag. dif.
cuprind corpii straini, astm bronsic, neo
bronhopulmonar, TBC, etc.
Evoluţie. Complicaţii:
Traheobronşita acutǎ necomplicatǎ are prognostic bun şi
dureazǎ 5-10 zile.
Complicaţiile sunt rare.

Suprainfectia prelungeste evolutia bolii. Evolutia poate fi severa la

bolnavii tarati.

Cele mai frecvente complicatii:

- Bronsiolita acuta
- Supuratia bronhopulmonara
- BPOC etc.
TRATAMENT PREVENTIV

MASURI PROFILACTICE

- Repaus absolut pana la scaderea febrei

- Igiena corespunzatoare
- Evitarea expunerii la frig
- Vaccinarea antigripala pt pacientii la risc
TRATAMENTUL CURATIV

Tratament etiologic: Terapia antiviralǎ este mai

mult teoreticǎ deoarece diagnosticul etiologic e tardiv.
Profilaxia prin vaccinare antigripalǎ se face la
indivizii cu risc mare şi fǎrǎ contraindicaţii.
Tratamentul antibacterian se face cu Doxiciclinǎ,
Ampicilinǎ sau Penicilinǎ, Eritromicinǎ
Biseptol 5-7 zile. Tetraciclinǎ,
Tratament simptomatic: lichide multe, aerul respirat va fi
umezit, combaterea tusei uscate cu Codeinǎ şi
utilizarea de expectorante şi fluidificante în caz de tuse
productivǎ: Brofimen, Bromhexin, Acetilcisteinǎ.
În caz de febrǎ se administreazǎ Paracetamol, Aspirinǎ
.
TRATAMENT IMUNOMODULANT

IMUNOPROFILAXIA - BRONCHO - VAXOM,

BRONHODIN
Maresc rezistenta la infectiile respiratorii

POLIDIN = Stimulator nespecific al rezistentei

antiinfectioase
 ASTMUL BRONSIC
Definiţie:
Boalǎ inflamatorie cronica a cǎilor respiratorii
caracterizatǎ prin creşterea reactivitǎţii traheobronşice
la diferiţi stimuli şi manifestatǎ fiziopatologic prin
îngustarea difuzǎ a cǎilor aeriene care cedeazǎ
spontan sau prin tratament.
Obstrucţia respiratorie reversibilǎ din astm se însoţeşte
de accese de: dispnee, tuse, wheezing.
Etiologie:
Astmul alergic, extrinsec:
Factorul declanşator este un alergen de obicei inhalat
Astmul nonalergic, intrinsec:
Factorii declanşatori sunt infecţiile virale ale cǎilor
respiratorii superioare şi expunerea la poluanţi
atmosferici sau profesionali.
Formele mixte

ASTM INTERMITENT
ASTM PERSISTENT
Factorii declansatori ai acceselor astmatice

Factorii alergici,infecţioşi, ocupaţionali,

efortul fizic, factori psihologici,
medicamente etc.
 EXPUNERE LA ALERGEN

REACTIE IMEDIATA
ACTIVARE CELULARA

MEDIATORI VASOACTIVI MEDIATORI AI INFLAMATIEI

VASODILATATIE EDEM
EDEM FIBROZA SUBEPITELIALA
HIPERSECRETIE DE MUCUS HIPERSECRETIE DE MUCUS

BRONHOCONSTRICTIE
Astmul cu accese intermitente:
Forma tipicǎ de astm :
dispnee, tuse şi wheezing
survenind în crize paroxistice cu durata 1-2 ore care
cedeazǎ spontan (rar) sau sub tratament.
La examenul obiectiv se observă: torace hiperinflat,
hipersonoritate pulmonară, murmur vezicular cu expir
prelungit, raluri bronşice difuze(zgomot de porumbar).
Elementul esenţial este periodicitatea simptomelor ce
apar la intervale de zile, sǎptǎmâni sau luni, între
accese bolnavul se simte normal.
Astmul cronic:
Forma de astm bronşic cu istoric vechi de accese
astmatice la care s-a dezvoltat obstrucţie respiratorie
severǎ şi progresivǎ de-a lungul anilor. Bolnavii acuză
dispnee şi tuse cronică şi pe acest fond apar accese
tipice de astm.

Starea de rǎu astmatic:

Acces astmatic de o deosebitǎ gravitate cu durata de
minim 24 ore care nu rǎspunde la medicaţia
bronhodilatatorie curentǎ şi se însoţeşte de tulburǎri
cardiocirculatorii, neurologice. Reprezintǎ o urgenţǎ
medicalǎ şi principala cauzǎ de mortalitate în astm.
FORME CLINICE

1. ASTMUL EXTRINSEC ATOPIC

2. ASTMUL EXTRINSEC NEATOPIC (alergeni

profesionali)

3. ASTMUL INTRINSEC

a. Astmul indus de efort

b. Astmul cu intoleranta la aspirina
c. Astmul profesional
Examinǎri paraclinice:
Examenul de sputa: sputa e mucoasă, perlată.
Microscopic se evidențiază eozinofile, cristale Charcot-
Leyden, spirale Curshman, corpi Creola.
 Examinǎrile de laborator : evidențiază eozinofilie,
creşterea IgE, leucocitoză cu neutrofilie
suprainfecțiile bacteriene.
ȋn
Radiografia toracicǎ: poate fi normală sau ȋn accesul
sever de astm evidențiază-hipertransparența câmpurilor
pulmonare, diafragme aplatizate cu mişcări reduce sau
complicații-pneumotorax, pneumomediastin.
Examinări paraclinice:

 Probele functionale respiratorii

Test de bronhodilataţie: la 20 min. după
administrarea unui bronhodilatator inhalator creşte
VEMS şi PEFR cu ˃ 20%.
 Apreciereahiperreactivitǎţii bronsice prin teste
de provocare
Analiza gazelor sanguine: ȋn starea de
rău astmatic poate evidenția severă,
hipoxemie şi acidoză
hipercapnee
 Testele cutanate la alergene uzuale .
Diagnosticul pozitiv e sugerat de tabloul clinic cu
dispnee, tuse, wheezing, M.V. cu expir prelungit, raluri
bronşice. Diagnosticul de certitudine e dat de
demonstrarea reversibilitǎţii obstrucţiei cǎilor aeriene.

Diagnosticul diferenţial:
 BPOC

 Insuficienţa cardiacǎ stângǎ

 Obstrucţia cǎilor aeriene superioare prin tumori, edem
laringean
 Neoplasmul bronhopulmonar
 Emboliile pulmonare recurente.
Evoluţie:
Astmul e o afecţiune cu evoluţie imprevizibilă care tinde
să devina cronică. Vindecarea e rară în astmul infantil;
în astmul profesional dupǎ scoaterea din mediul poluant

Complicaţii:
 Pneumotoraxul, pneumomediastinul, emfizem
subcutanat, emfizem madiastinal
 Infecţiile virale şi/sau bacteriene pot constitui
cauze
declanşatoare dar şi complicaţii.
 Atelectaziile

 Complicaţii iatrogene - abuz de medicamente

Tratament
:Obiective:
 controlulmanifestǎrilor acute
 prevenirea exacerbǎrilor şi a dezvoltǎrii unei obstrucţii
aeriene ireversibile
 menţinerea funcţiei pulmonare cǎt mai aproape
de
normal.
Mijloace:
 Informarea şi educaţia bolnavului
Controlul mediului prin îndepǎrtarea factorilor
declanşatori ai acceselor astmatice şi terapia de
desensibilizare.
Tratamentul farmacologic:
Medicația bronhodilatatoare
Β2 agoniştii cu durată scurtă de acțiune: Ventolin, Terbutalina,
Fenoterol; B2 agoniştii cu durată lungă de acțiune: Serevent,
Formoterol; cu durata foarte lunga- Bambuterol
Metilxantinele – Teofilină, Miofilin
Anticolinergicele- Atrovent, Spiriva
Medicaţia combinatǎ- Seretide; Duovent, Combivent.
Medicația antiinflamatoare
Corticoterapia: inhalatorie: Beclometazona, Budenosid; per
os-
Prednison; intravenos: Hemisuccinat de hidrocortizon
Stabilizatorii membranei mastocitare: Cromoglicat
disodic,
Nedocromil disodic
Antagoniştii leucotrienelor: Montelukast, Zafirlukast, Zileuton.
Tratament:

 Oxigen ȋn astmul sever şi ȋn starea de

rău astmatic
 Ventilația asistată ȋn caz de
respiratorie
insuficiență
 Antibiotic ȋn caz de proces infecțios asociat
 BRONŞIECTAZI
Definiţie: I
Dilataţii permanente şi ireversibile ale bronşiilor de
calibru mediu, însoţite de alterǎri structurale ale
peretelui şi de obliterarea ramificaţiilor lor distale.

Etiologie:
 Primitive sau idiopatice
 Dobândite (infecţii , obstrucţie bronşicǎ localizatǎ)
 Congenitale

 Asociate cu dezordini imunologice

Tablou clinic:
•În absenţa infectiei pot rǎmâne timp îndelungat
asimptomatice.
•În puseu acut tusea este cu expectoraţie abundentǎ
mucopurulentǎ stratificatǎ în 4 straturi. Sputa este
voluminoasǎ 50-200 ml/24 ore. Hemoptizia se asociazǎ
frecvent .
•Bolnavul este subfebril, astenic, inapetent; în formele
grave poate apare dispneea, cianoza, hipocratismul
digital, scǎdere ponderalǎ pânǎ la caşexie etc. Febra e
un semn de retenţie a expectoraţiei.
•Examenul obiectiv relevǎ raluri ronflante sibilante şi
subcrepitante de regulǎ bazal.
Examinǎri paraclinice:
Radiografia toracicǎ: poate fi normalǎ sau prezintǎ
anomalii ce permit prezumţii de diagnostic, accentuarea
desenului bronhovascular localizat, benzi opace ramificate,
claritǎţi alveolare (fagure de miere).
 Bronhografia
Tomografia computerizatǎ (CT): metoda de elecţie în
diagnostic. Evidenţiazǎ cǎile aeriene dilatate, îngroşarea
pereţilor bronşici, obstrucţia cǎilor aeriene.
 Bronhoscopia

Examenul bacteriologic al sputei: pune în evidenţǎ

bacteriile ce suprainfecteazǎ dilataţiile bronşice-
Haemophilus influenzae, Streptococus Pneumoniae,
Stafilococ .
Tratament:
 simptomatic: suprimarea şi prevenirea supuraţiei bronsice
 curativ, chirurgical: în cazuri selecţionate

Medical:
Tratamentul antiinfecţios e indicat cât mai precoce în
exacerbǎri: de elecţie sunt Amoxicilina, Ampicilina,
Tetraciclina, Doxiciclina, Chinolone
 Stimularea evacuǎrii bronsice prin drenaj
postural,
secreţiilor percuţia educarea tusei,
mucolitice(acetilcisteina),
toracelui, fluidificatoare.
 Bronhodilatatoare la cei cu obstrucţie bronşicǎ

 Corticoterapia.
 HEMOPTIZIA

DEFINITIE:
Reprezinta eliminarea pe gura, prin tuse, a unei
cantitati de sange rosu aerat, spumos, care provine din
arborele traheobronsic si/sau parenchimul pulmonar

Poate fi precedata de prodroame care alerteaza

pacientul

Etiopatogenie
- extravazarea sangelui din sistemul vascular
pulmonar
Cauzele hemoptiziei
Tuberculoza pulmonara
Bronsiectaziile
Abcesul pulmonar
Traheobronsitele si bronsitele acute sau cronice
Chistul hidatic pulmonar
Pneumonii pneumococicce si stafilococice
Micoze pulmonare
Neoplasmul bronhopulmonar

ALTE CAUZE
Boli cardiovasculare
Boli hematologice
Traumatisme toracice
Tratamentul anticoagulant
FACTORI PRECIPITANTI

Efortul fizic intens

Tusea persistenta
Expunerea prelungita la soare
Emotii
Schimbari brutale ale presiunii atmosferice

Diagnostic

ORIGINEA!

CAUZA!
SIMPTOMATOLOGIA

Tine cont de cantitatea de sange eliminat

Mica - 50-100 ml
Medie 100 - 200 ml
Mare 200-500 ml
Foarte mare >500 ml = FUDROAIANTA

Hemoptizia moderata: dispnee, anxietate cefalee,

lipotimie, palpitatii, paloare, transpiratii reci, tahicardie,
hipotensiune arteriala
EXAMINAREA CLINICA SI PARACLINICA

DIAGNOSTICUL CLINIC: examinarea cu acuratete a

aparatului respirator si cardiovascular.

EXAMINARILE PARACLINICE:
Examenul sputei
Examen radiologic
EKG
Bronhoscopia
Ecocardiografia
Computer tomografia
TRATAMENT

OPRIREA SANGERARII!!

ADMINISTRAREA DE PLASMA PROASPATA SI/SAU

SANGE CONGELAT
TRANSFUZII DE PLACHETE SI FACTORI SPECIFICI

LASERTERAPIA
CAUTERIZAREA BRONHOSCOPIA
INJECTAREA DIRECTA DE VASOPRESINA SAU
EPINEFRINA

EMBOLIZAREA UNUI SEGMENT PULMONAR

CHIRURGIA DE URGENTA