Sunteți pe pagina 1din 31

Prezentare

Proiect de
Diploma
Proiectare drum nou Podgoria - Priseaca
Km 0 + 000 – Km 0 + 905.575

Absolventa: Voicu Elena Lavinia


Conducator stiintific: Asist. Ing. Claudia Surlea
Plan de ansamblu
Amplasamentul: Comuna Tataru, Judetul Prahova
Planul de situatie
Lucrari proiectate
• km 0 + 0.00 – 0 + 905.575
– 4 cm beton asfaltic BA16
– 5 cm binder BAD25
– 8 cm anrobat bituminos AB2
– 15 cm piatra sparta
– 20 cm balast
– 10 cm nisip
Traseul in plan:
• In urma trasarii in plan a axei zero, la geometrizarea acesteia, a rezultat un
traseu format din 4 aliniamente racordate cu clotoide cap la cap, clotoide cu
viraj arc de cerc si un viraj arc de cerc, cu raze cuprinse intre 25 m si 95 m.
PROGRAMUL ‘PISTE’
• Cu ajutorul lui se pot realiza calcule pentru:
• trasee pentru drumuri
• trasee pentru cai ferate
• trasee pentru canale navigabile
• trasee pentru tuneluri.

• Realizarea proiectului pentru un traseu rutier are etape de calcul:


• realizarea modelului digital al traseului;
• calculul traseului in plan;
• calculul profilului longitudinal
• calculul suprainaltarii curbelor;
• declararea profilului transversal tip;
• construirea profilelor transversale curente;
• calculul perspectivelor traseului;
• vizualizarea rezultatelor-mod grafic;
• alcatuirea pieselor scrise-tabele de valori;
• alcatuirea pieselor desenate.
Plan de situatie-’Piste’
Racordarea aliniamentelor
Racordare cu clotoida arc de cerc clotoida si racordare cu clotoida cap la
cap
Primele doua curbe sunt curbe legate deoarece lungimea aliniamentului
este mai mica decat 1.4V.
.

Racordarea cu doua arce de


clotoida se foloseste cand raza
cercului
osculator este cuprinsa intre
raza minima si raza curenta.
Elementele care determina
clotoida reala sunt:
- raza minima de curbura in
punctual H:
ρ H=R
- valoarea variabilei
independente α 0,
corespunzatoare punctului H:
α 0=(100g-U)/2,
Pozitia originii arcului de
clotoida se mai poate dermina
Racordarea aliniamentelor
Racordare cu doua clotoide si viraj arc de cerc.
Se utilizeaza atunci cand C’ ≥ max (18 m; V/3.6)
• OiV=OeV=x0’+(R+∆ )tg ((π −U)/2)
R’=R+D cu aliniamentele,fata de varful V, este:
• T=TiV=TeV=(R+∆ )tg((π −U)/2)
Virajul arc de cerc, este caracterizat de urmatoarele
U’=Υ +2α 0
α c= ρ −U’
T’=Rtg( α c’/2)
Marimea bisectoarei fata de varful V’este:
• B’=BV’=R(sec( α c’/2-1)
Iar marimea bisectoarei fata de varful V rezulta
• B=BV=D+(R+D)(sec( α c’/2)-1)
Lungimea arcului de cerc HH’ este:
• C’=ρ R α c’/200
Trasarea arcului de cerc :
• x’=x0+(xcos α 0-ysin α 0)
• y’=y0+(xsin α 0-ycos α 0)
Racordarea aliniamentelor
• Racordarea cu arc de cerc se foloseste atunci
cand raza cercului osculator este intre raza
curenta si raza recomandata

T=Rtg(α c/2)
B=R/cos(α c/2)
R=R[sec(α c/2) - 1]
Supralargirea caii in curba.
Amenajarea rampei suprainaltarii
• CURBA 1
• slt1=2*sl=2*70=140cm=1.40m
• slt-supralargire totala (m)
• sl-supralargire (m)
• R= (Vp)2/13*ps*(k+g)→ps=(Vp)2/13*R*(k+g)
• ps=(40)2/13*60*(25+10)=5.86%˂6%
• hax=(B/2)*pa%=(6/2)*2.5%=0.075m
• hc=B*pa%=6*2.5%=0.15m
• hc -inaltime convertita
• hc'=slt1*pa%=1.40*2.5%=0.035m
• hs=(B/2)*(pa%+ps%)=(6/2)*(2.5%+5.86%)=0.2508m
• hs -inaltime suprainaltata
• hs'=(B/2)*(ps%-pa%)=(6/2)*(5.86%-2.5%)=0.1008m
• hs"=hs'+slt1*ps%=0.1008+1.40*5.86%=0.18284m
Supralargirea caii in curba.
Amenajarea rampei suprainaltarii
• CURBA 2
• slt2=2*sl=2*60=120cm=1.20m
• slt-supralargire totala (m)
• sl-supralargire (m)
• R= (Vm)2/13*ps*(k+g)→ps=(Vp)2/13*R*(k+g)
• ps=(32.5)2/13*70*(25+10)=3.31%˂6%
• hax=(B/2)*pa%=(6/2)*2.5%=0.075m
• hc=B*pa%=6*2.5%=0.15m
• hc -inaltime convertita
• hc'=slt2*pa%=1.20*2.5%=0.03m
• hs=(B/2)*(pa%+ps%)=(6/2)*(2.5%+3.31%)=0.1743m
• hs -inaltime suprainaltata
• hs'=(B/2)*(ps%-pa%)=(6/2)*(3.31%-2.5%)=0.0243m
• hs"=hs'+slt2*ps%=0.0243+1.20*3.31%=0.06402m
Supralargirea caii in curba.
Amenajarea rampei suprainaltarii
• CURBA 3
• slt3=2*sl=2*160=320cm=3.20m
• slt-supralargire totala (m)
• sl-supralargire (m)
• R= (Vr)2/13*ps*(k+g)→ps=(Vr)2/13*R*(k+g)
• ps=(25)2/13*25*(25+10)=5.49%˂6%
• hax=(B/2)*pa%=(6/2)*2.5%=0.075m
• hc=B*pa%=6*2.5%=0.15m
• hc -inaltime convertita
• hc'=slt3*pa%=3.20*2.5%=0.08m
• hs=(B/2)*(pa%+ps%)=(6/2)*(2.5%+5.49%)=0.2397m
• hs -inaltime suprainaltata
• hs'=(B/2)*(ps%-pa%)=(6/2)*(5.49%-2.5%)=0.0897m
• hs"=hs'+slt3*ps%=0.0897+3.20*5.49%=0.26538m
Supralargirea caii in curba.
Amenajarea rampei suprainaltarii
Profilul longitudinal
Profilul in lung sau profilul longitudinal: este proiectia desfasurata pe un plan a
intersectiei dintre suprafata generata de verticalele axei drumului cu suprafata
terenului natural si cu suprafata platformei.
STAS 863 - 85 se prescriu pentru racordarile convexe si concave valorile minime.
In profilul longitudinal traseul are declivitati cuprinse intre 1.38%-3.30% si raze ale
racordarilor verticale sunt 1000 m, respectiv 2100 m.
Profilul longitudinal-’Piste’
Profilul transversal al
drumului
Profilul transversal reprezinta intersectia corpului drumului si a suprafetei terenului
natural cu un plan vertical, normal pe axa drumului.
Tipurile de profile transversale:
Un profil transversal se compune din parti orizontale sau aproape orizontale, numite
banchete si din parti inclinate numite taluzuri.
In profil transversal, drumul este prevazut cu 2 benzi de circulatie de 3.00m latime,
acostamente de 1.00m latime si benzi de incadrare de 0.25m.
Colectarea si evacuarea apelor de
suprafata
Intensitatea ploii este reprezentata prin grosimea stratului de apa cazuta in
unitatea de timp pe o suprafata de 1 m2 : i=h/t [mm/min]Intensitatea de
calcul a ploii se exprima in 1/s ha si este data de relatia: ic=170h/t
S - suprafata bazinului de receptie aferent santului sau canalului, in ha;
ic - intensitatea de caicul a ploii, in 1/s ha;
F - coeficient de scurgere intabulat in functie de relieful regiunii de
constructie si de natura terenului de constructie.
Q=ω·vma m^3/s (4), unde ω – este sectiunea efectiva de scurgere, in
m2;
- vma - viteza medie admisibila in sectiune, in m/s : vma = C√(RI) este
coeficientul de viteza functie de rugozitate si raza hidraulica;
- R - raza hidrauluica, in m;
- I - panta hidraulica a santului sau canalului in ipoteza scurgerii uniforme.
Raza hidraulica se calculeaza cu relatia:
R = ω/P, P fiind perimetrul udat al sectiunii
Colectarea si evacuarea apelor de
suprafata
• Debitul hidrologic Qhg se determina cu formula:
• Qhg=m*S*ic*F (l/s)
• Qhg-debitul
Qhg-debitul hidrologic
• m -coeficient de reducere care tine seama de capacitatea de inmagazinare pe santuri si canale;se
stabileste in functie de durata de curgere t:
stabileste in functie de durata de curgere t:
• - pentru t˂40 min→m=0.8
• - pentru t˃40 min→m=0.9
• - t=50 min→m=0.9
• S-suprafata bazinului de receptie aferent santului sau canalului (ha)
• ic-intensitatea
ic-intensitatea de calcul a ploii (l/s*ha)
• F-coeficient de scurgere, in functie de tipul de teren (adimensional)
• S1=26431 m2→S1=2.6431 ha (1 ha=10000 m2)
• F=0.20-pt zona de deal (150-500m), teren permeabil-P2 (pietris cu nisip)
• f=1/5
• f-frecventa ploii
• In functie de frecventa ploii "f" si de timpul "t"→ic
• ic=100 l/s*ha (din curba de intensitate a ploilor de egala frecventa
• Qhg1=0.9*0.20*2.6431*100=47.57 l/s
• S2=16987 m2→S1=1.6987 ha (1 ha=10000 m2)
• Qhg2=0.9*0.20*1.6987*100=30.57 l/s
• S3=22117m2→S1=2.2117 ha (1 ha=10000 m2)
• Qhg3=0.9*0.20*2.2117*100=39.81 l/s
Colectarea si evacuarea apelor de
suprafata
• Qh=ω*vma (l/s)
• Qh-debitul
Qh-debitul hidraulic
• ω-aria sectiunii transversale udate (m2)
• vma-viteza
vma-viteza medie admisibila in sectiune (m/s)
• ω=(ho2/2)*(m1+m2)→ω=(0.152/2)*(3+1)=0.045 m
• R=ω/P (m)
• R-raza hidraulica (m)
• P-perimetrul udat al sectiunii (m2)
• P=h0*[√(1+m12)+√(1+m22)]
• P=0.15*[√(1+32)+√(1+12)]→P=0.6855 m2
• R=0.045/0.6855=0.0656 m
• C=87/(1+g/√R)
• C-coeficientul lui Chezӱ
Chezӱ
• g-coeficient
g-coeficient de rugozitate al sectiunii
• g=0.46 (pereti din zidarie de piatra bruta rostuita)
• R-raza hidraulica (m)
• C=87/(1+0.46/√0.0656)→C=31.104
• vma=C*√(R*I)
• C-coeficientul lui Chezӱ
Chezӱ C=31.104
• R-raza hidraulica (m) R=0.0656 m
• I-panta hidraulica a santului in ipoteza scurgerii uniforme
• I=3.30% (panta maxima din profilul longitudinal)
• vma=31.104*√(0.0656*3.30%)→vma=1.446 m/s
• Qh=0.045*1.446=0.06507 m3/s=65.07 l/s
Ziduri de sprijin
Determinareaimpingerii pamantului pe
fundatie
Metoda grafica Culmann
Ziduri de sprijin
Determinareaimpingerii pamantului pe
elevatie
Metoda grafica Culmann
Calculul zidului de sprijin de debleu
Calculul zidului de sprijin de debleu



Fsr=MSA/Mr≥1.3…1.5
Fsr-factorul de stabilitate la rasturnare
Gi xi Msa


MSA-moment de stabilitate
Mr-moment de rasturnare
63.84 1.49 95.12
• Mr=Ee*dAEe+Ef*dAEf=109.89*1.46+73.4
8*0.38=188.36 KNm 57.6 2.23 128.45
• Mr-moment de rasturnare
• dAEe-distanta de la punctul de aplicatie al
impingerii pamantului pe inaltimea
elevatiei (Ee) pana la punctul A 46.55 2.88 134.06
• dAEf-distanta de la punctul de aplicatie al
impingerii pamantului pe inaltimea
fundatiei (Ef) pana la punctul A
• Fsr=564.26/188.36=2.99≥1.3…1.5
8.4 2.88 24.19
87.36 1.3 113.57

16.224 1.73 28.07


Calculul zidului de sprijin de debleu

• Verificarea stabilitatii la alunecare pe talpa:


• Fsa=f*N/T≥1.3
• Fsa-factorul de stabilitate la alunecare
• f-coeficient de frecare intre cele doua materiale care vin in contact
(betonul din fundatie si pamant)
• f=0.3…0.5 (depinde de umiditatea pamantului)
• N-componenta normala a rezultantei pe talpa fundatiei
• T-componenta tangentiala a rezultantei pe talpa fundatiei
• N=355.20 KN
• T=125.75 KN
• Fsa=0.5*355.20/125.75=1.41≥1.3
Calculul zidului de sprijin de debleu

• Verificarea eforturilor pe
tapla fundatiei:
Gi xi Mso’
• Tip pamant P2 (necoeziv)- 63.84 0.19 12.13
pietris cu nisip→ pconv=650
KPa conform tabel IX.5 din
cartea "Drumuri-Calcul si
57.6 0.94 54.14
proiectare"
• 1.2*pconv=1.2*650=780 KPa
46.55 1.59 74.01
• e =Mo/N 8.4 1.59 13.36
• Mo = Mso' - Ee*dEeo - Ef*dEfo
• dEeo =2.15 m 87.36 0 0
• dEfo =0.63 m
16.224 0.43 6.98
• Ee=109.89 KN
• Ef=73.48 KN
14.52 1.52 22.07
182.69
Calculul zidului de sprijin de debleu

Mo =182.69-109.89*2.15-73.48*0.63=-99.86 KNm
e=-99.86/355.20=-0.28
pmin = N/B*(1-6*e/B)
pmax = N/B*(1+6*e/B)
N=355.20 KN
B=2.6 m
pmin = 48.45 KN/m2˃0
pmax =225.40 KN/m2<1.2 pconv=780 KN/m2
Elevatie zid de sprijin de debleu
Stabilirea traficului de calcul:
Traficul de calcul reprezinta numarul de
osii standard de 115 KN, pe banda de
circulatie cea mai solicitata, echivalent
vehiculelor care vor circula pe drum in
perioada pe perspectiva
5
p kR + p kF
Nc
−6
365 ⋅ 10 ⋅ p p ⋅ crt ⋅ ∑ n ki ⋅
2
⋅ fek
k =1

• unde: Nc - traficul de calcul


• 365 - numarul de zile calendaristice intr-un an
• pp - perioada de perspectiva exprimata in ani
• crt - coeficient de repartitie transversala pe benzi de circulatie
• nid - intensitatea medie ziinica anuala a vehiculelor din grupa k
• pkR - coeficient de evolutie al vehiculelor din grupa k corespunzator anului de dare
in exploatare a drumului (anul R)
• pkF - coeficient de evolutie al vehiculelor din grupa k corespunzator sfarsitului
perioadei de perspectiva (anul F)
• fek - coeficient de echivalare al vehiculelor din grupa k in osii standard
Stabilirea traficului de calcul:
• Nc=365*10-6*15*0.45*(243.3+379.2)/2=0.7668 m.o.s.
• Analiza sistemului rutier la solicitarea osiei
standard de 115 KN
• Consta in calculul deformatiilor si tensiunilor specifice in
punctele critice ale structurii rutiere
• Pentru structura ruiera supla (flexibila) se calculeaza:
• ɛr-deformatia specifica de intindere la baza pachetului
de straturi asfaltice (microdeformatii, 10-6)
• ɛz-deformatia specifica de compresiune la nivelul
patului drumului (microdeformatii, 10-6)
• Calculul se face cu ajutorul programului Alize
• ɛr=141.2 microdeformatii
• ɛz=384.8 microdeformatii
Verificarea comportarii in exploatare a
structurii rutiere

• Consta in compararea deformatiilor si tensiunilor specifice determinate cu ajutorul


programului Alize cu valorile admisibile.
• Pentru structura rutiera supla (flexibila) se verifica:
• Deformatia specifica de intindere la baza pachetului de
straturi asfaltice
• RDO≤RDOadm
• RDO-rata de degradare prin oboseala
• RDOadm-rata de degradare prin oboseala admisibila
• RDOadm=0.95 (pentru drumuri secundare)
• RDO=Nc/Nadm
• Nc-traficul de calcul (m.o.s.)
• Nc=0.7668 m.o.s.˂1 m.o.s.
• Nadm-traficul admisibil
• Nadm=4.27*108*ɛr-3.97 (m.o.s.) daca Nc˃1 m.o.s.
• Nadm=24.5*108*ɛr-3.97 (m.o.s.) daca Nc≤1 m.o.s.
• ɛr-deformatia specifica de intindere la baza straturilor asfaltice
• ɛr=141.2 microdeformatii
• Nadm=24.5*108*141.2-3.97 =7.15 m.o.s.
• RDO=0.7668/7.15=0.10˂RDOadm=0.95
Verificarea comportarii in exploatare a
structurii rutiere

• Deformatia specifica de compresiune la nivelul patului


drumului
• ɛz≤ɛzadm
• ɛz-deformatia specifica de compresiune la nivelul patului drumului
• ɛz=384.8 microdeformatii
• ɛzadm-deformatia specifica de compresiune admisibila
• ɛzadm=329*Nc-0.27(microdeformatii) daca Nc˃1 m.o.s
• ɛzadm=600*Nc-0.28(microdeformatii) daca Nc˂1 m.o.s
• Nc-traficul de calcul (m.o.s.)
• Nc=0.7668 m.o.s.˂1 m.o.s.
• ɛzadm=600*Nc-0.28=600*0.7668-0.28=646.3 microdeformatii
• ɛz=384.8 microdeformatii˂ɛzadm=646.3microdeformatii
• Concluzie: structura rutiera propusa rezista actiunilor din
trafic
VA MULTUMESC
PENTRU
ATENTIE