Sunteți pe pagina 1din 17

Liceul Teoretic „Arany Janos” Salonta

Dimensiunea religioasă a
existenței

Elevi:
Profesor
Turzo Nandor
coordonator:
Bagosi Laszlo
Rebeka Szlavik
Ștefănuț Alin

2020
Cuprins
I. Premisia și definirea problemei

II. Descrierea și analiza cazului

1. Emanciparea limbii române - Mitropolitul Varlaam

2. Primul poet național - Mitropolitul Dosoftei

3. Arta oratoriei religioase - Mitropolitul Antim Ivreanul

III. Concluzii
I. Premisa și definirea
problemei
Religia este o componentă a culturii unui popor.
Sentimentul religios se manifestă atât în biserică, cât și
în afara zidurilor ei. În Biserică, legătura cu Dumnezeu
se exprimă public, în afara Bisericii, legătura cu
Dumnezeu se oglindește prin comportament, prin
modul de a gândi și de a se exprima, prin obiceiuri și
prin ceea ce creează.
În Evul Mediu,
creștinismul devine la noi
o religie bazată pe carte.
Cuvântul scris circulă prin
intermediul cărților de cult
în limba slavonă. Biblia a
fost tradusă în slavonă de
Chiril și Metodiu.
Începând cu sec. al XVII-lea, limba slavonă începe să fie
înlocuită treptat cu limba română. În această perioadă s-
au tradus și tipărit cazaniile și pravilele.
Prima carte tipărită este Întrebarea Creștinească, a lui
Coresi. Omul creștin trebuie să știe cinci lucruri:
• poruncile lui Dumnezeu
• credința creștinească
• Tatăl nostru
• botezul
• Cuminecătura
II. Descrierea și analiza cazului.
Identificarea soluțiilor

Cultura românească premodernă se constituie din mai


multe grupuri culturale:

cel eclezial (prelați)

cel cărturăresc (cărturari)

cel folcloric (oameni simpli)


1. Emanciparea limbii române
Mitropolitul Varlaam

Emanciparea reprezintă ieșirea din dependență, din


condiția subalternă; modernizare.

Mitropolitul Varlaam a introdus tiparul în Moldova și a


insistat ca limba română să fie introdusă în biserică.

Cea mai cunoscută lucrare a sa este Carte Românească


de învățătură (Cazanie), o carte de comentarii asupra
Evangheliilor.
„Când petreace omul în fum, atunci lăcrămadză ochii și de
iuțimea fumului doru-l ochii și orbăsc: iară deacă easte la
văzduh curat și la vreme cu senin de se pri-îmblă pre lângă
izvoară de ape curgătoare, atunce sâmtu mai vesel, ochii și mai
curați și sănătate dobândesc di în văzduh cu-rat. Așea și noi,
fraților, deacă intrăm în fumul păcatelor lumiei aceștia, intru
mâncari fără vreme și în beții, în lăcomia avuției aurului și
argintului satelor și a vecinilor, și într-alte pofte de pă-cate,
atunce și nouă foarte lăcrămadza ochii sufletului nos-tru, și de
iuțimea acelui fum înșelătoriu durere și orbie foarte cum-plită
rabdă ochii noștri” (Varlaam, Cazania, 1943, pagina 57).
2. Primul poet național
Mitropolitul Dosoftei
Marea sa preocupare a fost să introducă limba română în
biserică. În vremea sa, slujbele se țineau fie în limba
greacă, fie în slavonă, limbi pe care poporul nu le
înțelegea.

Este considerat primul poet național, primul versificator


al Psaltirii (Psalmii lui David).
A fost primul traducător în limba română al cărților de
slujbă religioasă și primul cărturar român care a copiat
documente și inscripții.
• Psaltirea este cartea ce conține cei 150 de Psalmi
din Biblie. Aceștia au alcătuit cartea de rugăciune a
lui Iisus în sinagogă, la Cina cea de Taină, pe Cruce.
3. Arta oratoriei religioase
Mitropolitul Antim Ivireanul
Originar din Iviria, a fost o personalitate culturală
remarcabilă a literaturii române vechi.
Este considerat cel mai mare tipograf din cultura
medievală românească.
A fost cel care a înființat prima bibliotecă publică din
București, în sec. al XVIII-lea.

Cea mai importantă operă a sa este o culegere de


predici, Didahii.
III. Concluzii
Tipăturile religioase au rolul de a intorduce limba română
în biserică, înlocuind limba slavonă. Marile reforme în
acest sens le-au făcut în Dosoftei

Cărțile religioase au influențat forme limba scris literare:


Coresi, Varlamm, Dosoftei

Caracterul religios se regăsesc și în Letopisețele boierilor


Moldoveni: Grigore Ureche, Ion Neculce și Miron Costin
Bibliografie

Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei

Miron Costin, Letopisețul Țării Moldovei de la Aron-


Voda incoace

Ion Neculce, Letopisețul Țării de la Dabija-Voda până


la a două domnie a lui Constantin Mavrocordat
Mulțumim pentru atenție!!!

S-ar putea să vă placă și