• Definiţie Prin acoperire sau STRAT, se înţelege stratul de

material, format natural sau sintetic sau depus artificial pe

suprafaţa unui obiect confecţionat din alt material in scopul
obţinerii anumitor proprietăţi tehnologice sau decorative.

Substratul, sau obiectul acoperit, sau mai exact stratul sau

superficial, constitue o faza a sistemului, iar acoperirea o alta faza.
Intre acoperire si substrat exista o interfaţă sub forma unui strat cu
volum dat si proprietăţi intermediare care asigura aderenta acoperirii
la substrat. In anumite situaţii acest strat poate fi identificat si poarta
denumirea de strat intermediar, dar in alte situaţii este dificil sa se
evidenţieze un strat difuzional intre substrat si acoperire.
 • Definiţie Prin acoperire sau STRAT, se înţelege stratul de
material, format natural sau sintetic sau depus artificial pe
suprafaţa unui obiect confecţionat din alt material in scopul
obţinerii anumitor proprietăţi tehnologice sau decorative.

Structura acoperirii

• In general acoperirile au o structură laminară,

• dar având în vedere varietatea extrem de mare a acestor
acoperiri
– din punct de vedere al materialelor utilizate
– din punct de vedere al tehnologiilor,

este foarte dificil să se imagineze un model unic pentru

structura lor
Un model simplificat al structurii unuei acoperiri
Criterii de clasificare

• Natura materialului ce formează acoperirea,

• Scopul principal pentru care se realizează acoperirea

• Tehnologia de obţinere a acoperirii

Clasificarea acoperirilor după natura materialului acoperirii

1.Acoperiri anorganice
Acoperiri metalice
• Metale

– zinc, nichel, crom ,staniu, cadmiu, cupru, plumb, argint, aur, cobalt,
indiu, ruteniu, rodiu, paladiu, platina.

• aliaje metalice
– otelurile aliate, alamele si bronzurile precum si
– aliaje diferitelor metale Pb-Sn-Cu, Sn-Ni, W-Co, Ni-Fe, Co-Mo, Zn-
Al, Zn-Fe, Zn-Ni, Zn-Mn, Zn-Sn, Al-Si, Ni-Cr, Co-Cr, Ni-Al, Ni-B-Si, Ni-
Cr-B-Si, Ni-Cr-B-Si-C, Co-Mo-Cr-Si.
• materiale compozite cu matrice metalica,

cel mai adesea depuse pe suport metalic.

 Acoperiri nemetalice

• Acoperiri de conversie
– se formeaza prin reactia suprafetei ce urmeaza sa fie
protejata cu o solutie acida; deci aceste straturi nu se
depun ci se formeaza prin reactia metalului de protejat
– Exemple: eloxarea, cromatarea, fosfatarea, brunarea
• Acoperiri ceramice
– se depun pe suprafata corpului solid prin tehnologii
variate.
– Constau in straturi pe baza de silicati (sticle), carburi,
carbonitruri, boruri, diamant etc
2.Acoperiri organice Acest tip de acoperiri sunt extrem de variate si
numeroase si au la baza materiale organice, de origine
naturala si sintetica. Cele mai utilizate materiale de
acoperire care fac parte din aceasta categorie sunt:

materiale de acoperire formate din suspensii

Vopsele
ale unor pigmenţi organici sau anorganici intr-
un liant, de regula o substanţă peliculogena,
preparate sub forma de lichide sau pudre
Cei mai utilizaţi pigmenţi anorganici sunt:
oxidul de zinc (alb), oxidul de titan (alb), oxidul
de crom (galben), miniu de plumb (roşu),
grafitul (negru). Pigmenţii organici sunt de
origine naturala sau sintetica.

•produse lichide sau sub forma de pulberi sub forma unor

soluţii coloidale sau substanţe filmogene obţinute din
Lacurile uleiuri sicative, răşini naturale sau sintetice, bitumuri sau
esteri de celuloza in solvenţi organici. Adesea conţin
pigmenţi, plastifianţi si sicativanţi. Agenţii de uscare
utilizaţi mai frecvent sunt naftenaţi, oleatul de mangan,
cobalt sau calciu.
 Răşini naturale,
substanţe organice amorfe cu diferite
obţinute din plante
compoziţii chimice cu consistenta de la
verzi si mai rar din
Răşinile semilichid la vitros, insolubile in apa,
plante fosile
solubile in solvenţi organici sau
complet insolubile si care nu se topesc Răşini sintetice răşini
prin încălzire acrilice, polistirenice
fenolice

produse de acoperire formate din lacuri cu

Emailuri organice diferiţi pigmenţi cu un spectru foarte larg de
utilizare

Uleiuri vegetale sunt amestecuri de esteri ai glicerinei si acizi graşi

nesaturaţi. Cei mai conoscuţi sunt uleiul de arahide, uleiul de soia, de
floarea soarelui, de in rapiţa, măsline, de nuca, de arahide muştar, cacao
Uleiurile
Uleiuri minerale sunt amestecuri de hidrocarburi obţinute la distilarea
fracţionata a petrolului

Uleiuri animale care sunt grăsimi lichide de origine animala cu un conţinut

ridicat de acizi graşi nesaturaţi
 materiale compaundate suplimentar pentru îmbunătăţirea
3.Straturi compozite anumitor proprietăţi si anume duritatea, rezistenţa mecanică şi
rezistenţa la acţiunea apei.

•compozite cu matrice polimerica iar drept material de remforsare

se utilizează compuşi minerali (metale, oxizi, săruri) foarte fin
dispersaţi pậnă la nivel de nanoparticule.
•compozite cu matrice metalica iar drept material de remforsare se
utilizează compuşi minerali (oxizi, săruri) sau polimeri organici foarte
fin dispersaţi pậnă la nivel de nanoparticule.
 Clasificarea acoperirilor dupa scopul urmarit

Proprietati superioare, sau noi, fata de cele ale

Scopul principal
suportului

Acoperiri depuse în scop funcţional

Acoperiri i pentru protectia impotriva coroziunii

Acoperiri i pentru reducerea frecării

Acoperiri pentru modificarea unor proprietăţi superficiale

Acoperiri dure
Acoperiri izolatoare electric
Acoperiri izolatoare termic
Acoperiri cu proprietăţi megnetice speciale
Acoperiri optocromice
Acoperiri depuse în scop decorativ

Acoperiri depuse în scop funcţional decorativ

 Clasificarea dupa tehnologia de obtinere a acoperirii
1. Acoperiri obtinute prin metode fizice
• Acoperiri metalice obtinute prin imersie in metal topit
• Acoperiri obtinute prin pulverizare
• Acoperiri obtinute prin difuzie
• Acoperiri obtinute prin depunere fizica in faza de vapori
• Acoperiri depuse in cimp laser
2. Acoperiri obtinute prin metode chimice
•Acoperiri obtinute prin metode chimice pe suport metalic
•Acoperiri obtinute prin metode chimice pe suport nemetalic
•Acoperiri obtinute prin depunere chimica in faza de vapori
3. Acoperiri obtinute prin metode electrochimice
•Acoperiri metalice obtinute prin reducere catodica
•Acoperiri obtinute prin electrovopsire
TEHNOLOGIE CADRU DE OBTINERE A
ACOPERIRILOR DE PROTECTIE
 NATURA SUPORTULUI

TIPUL CONTAMINANTILOR CARE SE

PREGATIREA SUPORTULUI GASESC PE SUPRAFATA

SCOPUL STRATULUI
decorativ, functional, decorativ -functional

APLICAREA ACOPERIRII
 TEHNOLOGIE CADRU DE REALIZARE A
ACOPERIRILOR FUNCTIONAL DECORATIVE PE
SUPORT METALIC

IN SOLVENTI  SPALARE        
 
   ORGANICI in apa        
 DEGRESARE
PREGATIRE calda  DECAPARE  SPALARE APLICARE STRAT
CHIMICA
MECANICA ALCALINA si in apa STRAT FINAL
rece
ELECTROCHI
MICA

PREGATIRE
PREGATIRE FIZICO-CHIMICA
MECANICA
 PREGATIREA SUPORTULUI METALIC
TIPURILE GENERALE DE IMPURITĂŢI SI PROCEDEE DE CURATARE RECOMANDATE
1. Compuşi pigmentaţi folosit la procedeele de prelucrare prin
tragere;
2. Uleiuri şi grăsimi nepigmentate;
3. Fluide folosite în procesul de prelucrare prin aşchiere;
4. Compuşi de polisare;
5. Rugină şi ţunder;
6. Diverşi contaminaţi (agenţi de lepuire, etc.).

COTAMINANT DESCRIERE PROCEDEU DE CURATARE

Procedeele chimice de
Compuşi pigmentaţi litoponul, mica, oxidul de
curăţire a produşilor de
de tragere zinc, bentonita, făina de
tragere cu eficacitate bună
grafit, albul de plumb,
Materiale cu sunt: curăţirea cu emulsii şi
sulfura de molibden,
aderenta mare curăţirea alcalină.
săpunurile

lubrifianţi nepigmentaţi de
curăţirea cu emulsii, curăţirea
tragere, uleiuri de protecţie
Uleiurilor şi grăsimilor alcalină sau curăţirea cu
anticorosivă, uleiuri de
nepigmentate solvenţi.
lubrifiere, uleiuri de călire
 FINISAREA MECANICA A SUPRAFETEI, REALIZAREA
RUGOZITATII IMPUSA IN DOCUMENTATIA TEHNICA
 PREGATIRE MECANICA

INDEPARTAREA MECANICA A IMPURITATILOR

METODE DE ECHIPAMENT, UTILAJ,

DEFINIRE SCOP
INDEPARTARE MATERIALE
OPERATIE

este procesul de trecere • îndepărtare rugină, PISTOL sau CABINET

SABLAREA forţată a unui jet uscat nisip, vopsea materiale abrazive
sau umed de particule • îndepărtarea
abrazive peste suprafaţa bavurilor alice de fontă sau fier;
metalică în vederea: • mărirea rugozităţii. silice; nisip ; dolomită;
piatră ponce; oxizi (Al2O3
Fluid purtator
Aer, apa
alice albe (care este un abraziv
compus din: 72% SiO2 + 15% Na2O
+ 9% CaO + 1% Al2O3). El are înalte
proprietăţi de ricoşare ceea ce îl
face extrem de util la sablarea
pieselor ce au contur complicat cu
locuri greu accesibile;
METODE DE
ECHIPAMENT, UTILAJ,
FINISARE DEFINIRE SCOP MATERIALE
frecarea suprafetei realizarea
SLEFUIRE Masina de slefuit cu disc
cu material abraziv rugozitatii
SLEFUIRE UMEDA de anumita impuse Banda de slefuit
SLEFUIRE USCATA granulometrie, cu o
anumita forta •perii metalice sau materiale
ceramice granulate sub formă
de discuri sau benzi.
• Cele mai utilizate materiale
sunt carburile metalice, oxizii
sau pulberi diamantate.

Slefuirea se face in trepte de la granulatie mare catre ganulatie mica

 Dedgresarea în solvenţi organici
Definiţie: operaţia de indepartare a impurităţilor de natura petrolieră sau organică

Utilizind un solvent organic cu mare putere de dizolvare a impurităţilor

Pentru indepartarea uleiurilor minerale (de tragere, uleiuri de protecţie anticorosivă,

uleiuri de lubrifiere, uleiuri de călire), se utilizeaza curatarea cu solventi organici.

La cald Se utilizeaza solventi cu puncte de

firrbere mai ridicate, percloretilena,
tricloretilena

Cuve de degresare acoperite,

incalzite la partea inferioara cu
agent termic si racite la partea
superioara pentru condensarea
solventului
 Degresarea
chimică
Prin curăţire chimică se pot obţine suprafeţe metalice cu un înalt grad de
puritate (adică suprafeţe lipsite aproape total de impurităţi).

a)Curăţirea este realizată cu ajutorul unui mediu lichid care se numeşte baie de
curăţire sau baie de degresare (dacă impurităţile sunt grăsimi);
b)Curăţirea se realizează ca urmare acţiunii de emulsionare, saponificare,
dizolvare şi dispersie a băii. De subliniat că o curăţire chimică se bazează în
principal pe acţiunea forţelor interfaciale dintre substrat (materialul ce se
curăţă), impuritate (murdărie) şi baie. Aceste forţe operează pentru a slăbi
legătura dintre substrat şi impuritate facilitând astfel îndepărtarea impurităţilor
de pe suprafaţă.

Poliesteri armati cu fibre de sticla

 Constituenţii băilor de curăţire chimică
constituent principal apa în care sunt dizolvate substanţe organice sau anorganice sau
se dispersează sub formă de emulsie un solvent organic

În băile de soluţii apoase componentul principal este

amestecul de substanţe dizolvate, amestec ce se
numeşte detergent

Băi alcaline de curăţire

puterea de curăţire a apei este crescută cu ajutorul unor substanţe care

au un caracter detersiv ca de exemplu: carbonatul şi bicarbonatul de sodiu.
Aceste substanţe au alcalinitate slabă, au acţiune de „tampon” adică menţin
constant pH-ul băii de curăţire. Fosfaţi alcalini (tripolifosfaţii, pirofosfaţii, etc.)
au caracter slab alcalin, sunt buni detergenţi, buni dispersanţi, au putere
emulgatoare şi sunt agenţi de floculare (agregare). Silicatul de sodiu este un
bun emulgator la pH = 9, are putere de tamponare a soluţiei. Hidroxidul de
sodiu este o substanţă alcalină foarte puternică. Are o mare putere de
saponificare a uleiurilor şi grăsimilor.
 Mecanismul îndepărtării impurităţilor uleioase de pe suprafaţa metalelor în
băile alcaline este următorul:

•Datorită caracterului alcalin al băii, uleiurile şi grăsimile se

saponifică aşa cum se arată în reacţia de mai jos:
saponifica re
(R  COO)3 C3H5  NaOH     R  COONa C3H5 (OH)3
ulei sapun

Saponificarea este un proces lent şi incomplet. Uleiul saponificat trece

uşor în soluţie apoasă.

•Emulsifierea. Impurităţile uleioase lichide sunt trecute sub formă de

emulsie în baia alcalină printr-un procedeu simplu de agitare a băii sau
de curgere forţată a băii pe suprafaţa impurificată.
Curăţirea cu emulsii este procedeul de îndepărtare a impurităţilor grase de pe
Băile de emulsie
suprafaţa metalelor prin folosirea unui solvent organic emulsionat în apă cu
ajutorul unui emulsionant. Băile de emulsii de solvenţi în apă pot fi: monofazice
stabile (emulsii stabilite cu emulgator), monofazice instabile şi soluţii multifazice
apă – solvent. Ca solvenţi organici se folosesc hidrocarburi clorurate care sunt
neinflamabile.
 Importanţa tensiunii superficiale în sisteme de pregătire a
suprafeţelor în vederea depunerii straturilor. Mecanismul spălării,
detergenţi, emulgatori, dispersanţi.
la contactul dintre apă (baie) ulei (impurităţi) – După cum acest unghi de contact este mai
suprafaţa metalic, impuritatea se găseşte mare sau mai mic decât 90, impuritatea poate
ataşată de suprafaţa metalică sub forma unor fi îndepărtată greu sau uşor de pe suprafaţa
picături care au un anumit unghi de contact  metalică. Modelul ruperii picăturilor de
faţă de metal. impurităţi uleioase de către curenţii hidraulici
este prezentat mai jos
În modelul
ruperii inomplete a
picăturii se
observă faptul că
unghiul de contact
 rămâne
totdeauna mai mic
Modelul ruperii incomplete a picăturii de ulei de către curenţii decât 90 ( <
hidraulici (arătată de săgeţi). 90), iar pe
suprafaţă rămâne
ataşată o picătură
mică.
 În cazul în care unghiul de contact  > 90 (figura 22) pe suprafaţa metalică
nu rămân picături mici de ulei. Rolul detergenţilor şi mai ales al sulfactanţilor care
sunt substanţe organice superficial active (micşorează tensiunea superficială a
solventului) este acela de a mări unghiul de contact al picăturilor de impuritate faţă
de metal şi astfel de a uşura efectuarea unei îndepărtări complete a impurităţii de
ulei de pe suprafaţa metalică. După îndepărtare picăturile pot să emulsioneze în
apă.

Modelul ruperii complete a picăturii de ulei de către curenţii hidraulic.

Dispersia. Impurităţile grase solide sunt îndepărtate

de pe suprafaţa metalică printr-un proces de
dispersie a lor. Particulele dispersate pot forma
suspensii cu baia de curăţire. Modelul procesului de
dispersie este arătat mai jos
 Este procesul prin care o soluţie apoasă sau neapoasă a
unui acid mineral, acid organic sau a unei sări acide în
Curăţire acidă combinare cu un detergent se foloseşte pentru
îndepărtarea de oxid sau amestec de oxizi cu impurităţi
grase de pe suprafaţa metalelor.
Băile de decapare au drept scop îndepărtarea chimică a oxizilor de pe
suprafaţa metalelor. Această operaţie se face prin imersarea piesei sau a
metalului în baia acidă.
Fe2O3 + 3H2SO4  Fe2(SO4)3 + 3H2O [20]
Fe2(SO4)3 + 2H  2FeSO4 + H2SO4 [21]
acid fluorhidric 15 – 20% sau de acid sulfuric 31% cu adaos de inhibitor de coroziune
pentru a împiedica dizolvarea metalului şi degajarea hidrogenului care ar putea difuza
în masa metalului producând astfel dificultăţi mari proceselor de finisare care urmează
după decapare.

Sunt băi cu săruri topite (la temperaturi ridicate) care au ca scop

Băi de săruri topite
pentru curăţirea oxizilor
extrem de aderenţi.
îndepărtarea oxizilor extrem de aderenţi şi care nu pot fi
îndepărtaţi în băile de decapare cu acizi. Băile cu săruri topite
conţin hidroxid de sodiu + hidrură de sodiu (baia reducătoare) sau
hidroxid de sodiu + nitrat de sodiu + clorură de sodiu (baia
oxidantă).
 Acoperiri metalice depuse electrochimic pe suport metalic
Se obţin prin ELECTROLIZA unei soluţii apoase care conţine ionii metalului ce se depune

Electroliza reprezintă un proces fizico-chimic

complex provocat de cȃmpul electric dintre doi
electrozi introduși in soluţia sau topitura unui electrolit
și legaţi la bornele unei surse de curent continuu.

celula de elctroliza (Cuva)

confectinata dintr-un material
adecvat agresivitatii solutiei
de electrolit
osolutia de electrolit
oelectrozii (aodul si catodul),
ocircuitul electric format din
conductori electrici, rezistenta
variabila (R), sura de curent
continuu (S) si instrumente de
masura (ampermetru A,
voltmetru V).
La baza oricarei electrolize se afla un proces de oxido-reducere,

dar
•electroliza ȋncepe cu ȋnchidrea circuitului,
•continuă cu orientarea ionilor ȋn cȃmpul electric
•deplasarea acestora către electozii de semn contrar
• apoi cu procesele electrochimice de la electrozi.

anodul este electrodul la care are loc reactia de oxidare-la electroliza se

vor oxida ionii negativi numiti anioni si de aceea acest electrod este
polarizat pozitiv.
 catodul este electrodul la care are loc reacţia de reducere a cationilor
si este polarizat negativ.

Procesele de electrod la electroliza sunt in principiu urmatoarele

(-) ionii pozitivi se ȋndreapta către polul negativ al celulei unde primesc elctronii
necesari și se reduc.
Mz+ + ze-M
(+) ionii negativi se ȋndreaptă către polul pozitiv care are un deficit de electroni;
aici are loc o reactie de oxidare.
A-n A + ne-
 In cazul obţinerii acoperirilor metalice, procesele de electrod sunt

(-)CATODUL este suportul pe care se depune stratul (piesa care se protejaza), pe

suprafaţa sa are loc reducerea catodică a ionilor metalici:

Me+2 + 2e- = Me (1)

(+) ANODUL este confectionat din acelasi material cu stratul, este sursa de ioni

Me = Me+2 + 2e- (2)

Electrolitul conţine ionii metalului care se depune. In funcţie de pHul soluţiei de electrolit
sun electroliţi acizi si electroliţi bazici.
In general cei bazici conţin săruri complexe ale metalului Na2ZnO2 sau Na2[Zn(OH)4] sau
complexi cianurici K[Cu(CN)2]
 Viteza de depunere este proporţională, conform legilor lui Faraday, cu
cantitatea de electricitate ce trece prin electrolit, adică cu intensitatea
curentului electric și timpul de electroliza.

m=K I t (3)

ȋn care K este echivalentul electrochimic al metalului care se

depune
Exemplificarea proceselor de electrod

NICHELAREA
(-)CATODUL este suportul pe care se depune stratul (piesa care se protejaza), pe
suprafaţa sa are loc reducerea catodică a ionilor metalici:

Ni+2 + 2e- = Ni (1)

(+) ANODUL confectionat din nichel electrolitic, foarte pur, este sursa de ioni

Ni = Ni+2 + 2e- (2)