ROLUL SIGURANȚEI

ALIMENTELOR
Domenco Valeria, gr. 52
• Povara bolilor de origine alimentară pentru sănătatea publică și economie a fost
deseori subestimată din cauza raportării insuficiente privind infecțiile alimentare și
a dificultății de a stabili relații de cauzalitate între contaminarea alimentelor și
boala sau moartea care rezultă.
• Alimentele contaminate cu bacterii periculoase, viruși, paraziți sau substanțe
chimice cauzează mai mult de 200 de boli – de la diaree la cancere. Se estimează că
600 milioane – aproape 1 din 10 persoane din lume se îmbolnăvesc după consumul
de alimente contaminate și 420 000 mor în fiecare an, ducând la pierderea a 33 de
milioane de ani de viață sănătăși (DALYs). 40% de copii cu vârsta până la 5 ani
sunt afectați de boli de origine alimentară, soldate cu 125 000 de decese în fiecare
an. Bolile diareice sunt cele mai frecvente boli provocate de consumul de alimente
contaminate, provocând 550 de milioane îmbolnăviri și 230 000 de decese anual.
• Securitatea alimentară este parte a securităţii fiecărui stat din lume şi
respectiv a securităţii globale. Asigurarea securităţii alimentare, adică
asigurarea aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare de bază
şi de calitate rezultate din gestionarea raţională a resurselor interne
prin politici specifice, intră în obligaţiile fiecărui stat. Acest fapt
înseamnă să dispară atât foametea evidentă (subalimentaţie) cât şi
foametea ascunsă (malnutriţie).
• Securitatea alimentară globală este rezultatul necesar al securităţii
alimentare regionale, fără ca această relaţie să fie adevărată şi invers.
Securitatea alimentară globală nu înseamnă implicit şi securitatea
alimentară regională, existând regiuni ale globului care se pot
confrunta cu lipsa de hrană.
• O alimentaţie adecvată trebuie privită din punct de vedere al cantităţii,
calităţii şi diversităţii acesteia . Alimentele introdus în organism
trebuie să fie diversificate, astfel în cât, prin aportul lor să asigure
organismului substanţele necesare pentru satisfacerea funcţiilor
fiziologice. Acestea trebuie să conţină substanţele nutritive de bază:
proteine, glucide şi grăsimi, de bună calitate şi corespunzătoare din
punct de vedere igienic, să conţină cantităţi suficiente şi echilibrate de
săruri minerale, microelemente şi vitamine, care prin procesele
metabolice să asigure buna funcționare a tutore proceselor biologice
CARACTERISTICI
1. să aibă inocuitate, adică să nu existe substanţe toxice, antinutritive,
radioactive, microorganisme patogene, aditivi în exces
2. să aibă valoare nutritivă, exprimată prin cantitatea şi calitatea
principalilor macronutrienţi (glucide, proteine, lipide) şi a
micronutrienţilor (biominerale, vitamine, substanţe biologic active)
3. să aibă valoare energetică
Factorii exogeni de agresiune asupra
alimentelor sunt următorii:
• Factorii de agresiune din mediu (aer, apă, sol)
• Reţetele produselor
• Tehnologiile de fabricaţie
• Ambalajele alimentare
• Biodăunătorii (bacterii, mucegaiuri, insecte, rozătoare)
• Mediul spaţiilor de depozitare fixe şi mobile
Pentru asigurarea siguranţei alimentelor sunt următoarele:

a) alimentele nu trebuie puse pe piaţa dacă nu sunt sigure;

b) alimentele sunt considerate nesigure, dacă sunt dăunătoare pentru sănătate sau
inadecvate consumului uman;
c) pentru a determina dacă un aliment
nu este sigur, se va ţine seama de condiţiile normale de utilizare a alimentelor de către
consumator la fiecare etapă a producţiei, procesării şi distribuţiei, precum şi de
informaţiile furnizate consumatorului, inclusive informaţiile de pe etichetă sau alte
informaţii
generale puse la dispoziţia consumatorului privind evitarea efectelor dăunătoare sănătăţii
personale, determinate de un anumit alimentsau categorie de alimente;
d) pentru a stabili dacă un aliment este dăunător pentru sănătate, trebuie
avute în vedere efectele probabile imediate şi/sau pe termen scurt şi/sau
pe termen lung ale acelui aliment asuprasănătăţii persoanei care îl
consumă, precum şi efectele asupra generaţiilor viitoare, posibilele
efecte toxice cumulate, precum şi sensibilitatea asupra sănătăţii unei
anumite categorii de consumatori;
e) pentru a determina dacă un aliment este sau nu inadecvat pentru
consumul uman, trebuie să se analizeze dacă alimentul este inacceptabil
pentru consumul uman în conformitate cu destinaţia sa, din punct de
vedere al contaminării, determinate de factori externi sau nu, de alterare,
deteriorare sau degradare;