Sunteți pe pagina 1din 67

combustibili fosili

• Securitate energetica
• Crestere economica
• Protectia mediului
Ciclu de viata
abordare liniara

TRANSPORT
CONVERSIE UTILZARE
EXTRACTIE CONVERSIE STOCARE
UTILIZATOR FINALA
DISTRIBUTIE

EMISII
ATMOSFERICE

ENERGIE PRODUSE PRINCIPALE

PROCES
MATERIE PRIMA
ALTE UTILITATI PRODUSE SECUNDARE

IMPACT SOCIAL
DESEURI DESEURI
LICHIDE SOLIDE
carbune

gaz natural

petrol

https://www.bp.com/content/dam/bp/business-sites/en/global/corporate/pdfs/energy-economics/statistical-review/
bp-stats-review-2018-full-report.pdf
https://ourworldindata.org/grapher/global-fossil-fuel-consumption
https://www.worldcoal.org/coal/where-coal-found
https://euracoal.eu/info/euracoal-eu-statistics/
Carbune
• Roca sedimentara
• Proprietati combustibile
• Formata prin carbonizarea resturilor de plante din epocile geologice
• Compozitie:
C (amorf)
Compusi organici – C, H, O, N, S
Comusi anorganici – (minerale) metale, N, S
H2O – umiditate
• Carbune + O2  Q + CO2 + H2O + compusi volatili + cenusa
• Putere calorica inferioara /superioara
huila
carbune
turba (peat) lignit antracit
brun huila cocsificabila 
cocs
https://euracoal.eu/info/euracoal-eu-statistics/
EXPLOATAREA CARBUNELUI

CARBUNE (FIN CONSUM


ELECTRICITATE
DIVIZAT) INDUSTRIAL/CASNIC

FURNAL PT OBTINEREA
CARBUNE COCS
FONTEI/OTELULUI

CARBUNE COMBUSTIBIL LICHID

ENERGIE
CARBUNE CLINKER CIMENT
TERMICA

MATERIALE: carbune activ, fibra de carbon,


CARBUNE
siliciu, etc
https://euracoal.eu/info/euracoal-eu-statistics/
https://www.iea.org/coal2018/
https://www.bp.com/content/dam/bp/business-sites/en/global/corporate/pdfs/energy-ec
onomics/statistical-review/bp-stats-review-2019-coal.pdf
https://ourworldindata.org/fossil-fuels#fossil-fuel-reserves
EX: Exploatarile de suprafata
Eroziune sol
Reducerea productivitatii solului
social
Impact asupra locatie (M)
economic
mediului diminuarea rezervelor (M) mediu – teren
rezerve mediu –rezerve
Metan (M)
Extractie (mining): M Mediu: GHG (CH4, CO2)
Exploatare: E Oxizi: CO; CO2; SO2; NOx
COV (M, E)
emisii Mediu/ social:
atmosferice Hidrogen sulfurat H2S (M) Sanatate umana
Particule materiale/praf
(M, E)
poluare ape
Infiltrare (M) Mediu: apa subterana

Mediu: apa de suprafata:


Scurgeri (M) TSS, ioni metalici

consum de apa (M, E) Mediu: apa de suprafata –


acidifierea

mediu – apa reziduala- deseu/


EXTRACTIA
CARBUNELUI

Deseuri solide mediu – teren

Mediu/ social:
Mine abandonate Sanatate umana

Posibila reutilizare

Mediu/ social:
Accidente
Sanatate umana

Economie
Emisii de metan CH4 asociate extractiei de carbune
• Format in mod natural datorita degradarilor biochimice ale
materiei organice
• Lume (USEPA, 1990):
• Total – 4.740 Mt carbune
• Emisii de CH4: 24,4 – 39,6 Tg
• US EPA, 1997:
• 18,8 MMTCE – 3,3Tg
~ 10% din emisiile antropogene de CH4
MMTCE = milion metric tonnes (1Tg) carbon equivalent (a
12/44 a parte din CO2)
MMTCE = (Tg gaz) * (GWP) * (12/44)
Pentru CH4: GWP = 72 (pentru 20 ani); 25 (100 ani)
Alte surse pentru emisia de CH4:
• Ferme de animale 32%
• Petrol si gaze naturale 16%
• Deseuri solide 13%
• Cultivarea orezului 11%
• Procesele de tratare a apelor reziduale 10%
• Extractia carbunelui 8%
Apele de mina (acid mine drainage, AMD)

Apele reziduale din industria miniera sunt puternic acide!

Oxidarea piritei:

2FeS2(s) + 7O2(g) + 2H2O(l) =


2Fe2+(aq) + 4SO42-(aq) + 4H+(aq)

Oxidarea ionilor ferosi:

4Fe2+(aq) + O2(g) + 4H+(aq) = 4Fe3+(aq) + 2H2O(l)


Reactii catalizate de microorganisme

FeS2(s) + 14Fe3+(aq) + 8H2O(l) =


15Fe2+(aq) + 2SO42-(aq) + 16H+(aq)

“Yellow boy”: Fe(OH)3


Emisii de mercur -
termocentrale

Alte surse
de
mercur

Reddy, M., Bhargava S., Abatement of Gas-Phase Mercury—Recent Developments,  in: Catalysis
Reviews, (6), 2012
PETROL
Definitii
• Petrol brut / titei (crude oil) = amestec de hidrocarburi solide
și gazoase dizolvate într-un amestec de hidrocarburi lichide.

• Petrolul de șist se compune din hidrocarburi blocate în porii


rocii mamă. Se prezintă sub o formă intermediară, denumită
kerogen. Pentru a transforma kerogenul în petrol, el trebuie
încălzit la 450°C.
Formarea si compozitia petrolului
Formare: depunerea plantelor microscopice (plancton) pe fundul
marilor

Compozitie:
Titeiul nerafinat conține peste 17000 de substanțe organice
complexe - materia primă pentru industria chimica si
producerea carburanților
• Hidrocarburi:
- HC aciclice (50%), HC ciclice (40%) si HC aromatice
(10%)
• Compusi cu oxigen
- acizi grasi, acizi naftenici si fenoli  caracter acid

• Compusi cu sulf
- H2S, mercaptani  miros neplacut, proprietati corozive

• Compusi cu azot  caracter bazic

• Diferite substante minerale


Proprietatile petrolului brut
• Mai usor decat apa
• Biodegradabil
• Putin volatil
• Vascozitate si absorbtie variabila
• Nemiscibil cu apa
Extractia se poate realiza prin:
 exploatari de suprafață
 sonde de petrol (foraje de adâncime)
 zăcămintele submarine - insule sau platforme de foraj

Extracţia petrolului cu o pompă de Platformă de extragere a petrolului


Turn de sondă de petrol cu
adâncime mare (Insulă de foraj) pe mare
rezervoare pentru lichidul de sondă
Oil: What’s left?
• In anul 1980, la nivel mondial, rezervele certe de “aur negru”
atingeau 645.000 mld. barili, iar in anul 2007- 1.316.662 mld.
barili
[Energy Information Administration, World Proven Crude Oil Reserves, 14 January 2008]

[ Survey of Energy Resources World Energy Council, 2010]


• Producţia totală de petrol de pe piaţa mondială a crescut
constant de la circa 64 mil. barili/zi în 1980 - 84,6 mil.
barili/zi în anul 2007. [ Survey of Energy Resources World Energy Council, 2010]

• Consumul de petrol cumulat la nivel internaţional se cifra


la peste 63 mil. barili/zi în 1980, pentru ca în anul 2007 să
atingă circa 85 mil. barili/zi. [Energy Information Administration, World Proven
Crude Oil Reserves, 14 January 2008]
Productia de petrol in
Romania

• România dispune de circa 600 mil. barili de petrol

• În anul 2006, producţia petrolieră atingea 0,114 mil. barili/zi la un consum


de 0,230 mil. barili/zi,  dependentă în proporţie de 50% de importuri.
• Impactul asupra mediului (EXTRACTIE)

 Sol: reziduuri- scurgeri de produse petroliere


 Apa: reziduuri petroliere - compusi fenolici si aromatici, H2S,
acizi naftenici
 Aer
- GES ( CH4)
- HC: C2 – C7
- CO
- H2 S
- SO2
- PM
- O3 (NOx, COV)

• Zgomotul
Transportul produselor
petroliere
Principalele mijloace de transport
Conductele terestre și submarine
Căile de transport maritime și/sau fluviale
 Tancurile petroliere maritime 5000-500.000 tdw
 Tancurile petroliere fluviale 800-2.000 tdw
 Șlepurile-tancuri petroliere
Tdw- capacitatea totală de încărcare a unei nave, este
diferența dintre tonajul acestea și greutatea proprie
Căile ferate
 Vagoane cisternă
Șoselele
 Autocisterna și autotrenul cisternă
Costurile transporturilor produselor petroliere

Nr. Mijloc de transport utilizat Cost 10-3[$/t*km]


Crt.
1 Nave petroliere mai mari de 200 tdw 0,036 ... 0,216
2 Conducte de diametre mari 0,54 ... 0,90
3 Convoaie împinse de șlepuri-tancuri petroliere 2,7 ... 3,6
4 Garnituri de vagoane cisternă (navete) 5,4
5 Vagoane cisternă izolate 10,8
6 Autocisterne 27...36
Principalele rute de transport al petrolului la
nivel mondial

http://www.black-tides.com/uk/oil/transport-oil/main-oil-transport-routes.php (6.11.2012)
Avantaje și dezavantaje
• Transportul prin conducte
• Continuitate și flexibilitate
• Fiabilitate în exploatare
• Posibilitate de automatizare
• Investiție inițială mare
• Cost redus
• Transport pe apă
• Cost scăzut
• Transportul este sezonial pe fluvii
• Transportul pe calea ferată
• Impune existența unor dotări specifice
• Asigură expedierea oricărei cantități de țiței sau produse
petroliere pe orice distanță
• Se poate executa transportul pe timp de iarnă
• Vagoanele trebuie să se întoarcă goale de la beneficiari la
rampele de încărcare
• Transportul rutier
• Capacitate cea mai redusă, dar costul cel mai mare
• Accesibilitate totală
• Permite reducerea capacității de depozitare a
consumatorilor
• Încărcare/descărcare rapidă
• Permite transportul simultan (cisterne compartimentate)
Impactul transporturilor asupra mediului

• Emisii permanente
• Atmosferă: arderea combustibililor (fosili) de către motoarele
mijloacelor de transport:
CO , NOx (NO, NO2), HC și COV, PM, Pb, CO2, SO2
• Acidifierea atmosferei/litosferei/apelor
• Emisii accidentale
• Litosferă:
• Ruperea conductelor terestre
• Accidentele vagoanelor sau autotrenurilor transportoare de petrol
• Hidrosferă:
• Descărcarea accidentală a vaselor marine
 Anual 400.000 tone
 1970-2011 5,7 milioane de tone de petrol a fost devesat în mări și
oceane

• Alte emisii/deversări
• Scurgeri: Descărcarea vaselor la destinație
• Ape reziduale: Spălarea tancurilor petroliere
 La un milion de tone de petrol transportat o tonă ajunge in apele de
spălare
Numărul scurgerilor mari (peste 700 tone)

http://www.itopf.com/information-services/data-and-statistics/statistics/index.html (2.11.2012)
Spill Size
Position Shipname Year Location (tonnes)
1 ATLANTIC EMPRESS 1979 Off Tobago, West Indies 287,000
2 ABT SUMMER 1991 700 nautical miles off Angola 260,000
3 CASTILLO DE BELLVER 1983 Off Saldanha Bay, South Africa 252,000
4 AMOCO CADIZ 1978 Off Brittany, France 223,000
5 Haven 1991 Genoa, Italy 144,000
6 ODYSSEY 1988 700 nautical miles off Nova Scotia, Canada 132,000
7 TORREY CANYON 1967 Scilly Isles, UK 119,000
8 SEA STAR 1972 Gulf of Oman 115,000
9 IRENES SERENADE 1980 Navarino Bay, Greece 100,000
10 URQUIOLA 1976 La Coruna, Spain 100,000
11 HAWAIIAN PATRIOT 1977 300 nautical miles off Honolulu 95,000
12 Independenta 1979 Bosphorus, Turkey 95,000
13 JAKOB MAERSK 1975 Oporto, Portugal 88,000
14 BRAER 1993 Shetland Islands, UK 85,000
15 Khark 5 1989 120 nautical miles off Atlantic coast of Morocco 80,000
16 AEGEAN SEA 1992 La Coruna, Spain 74,000
17 SEA EMPRESS 1996 Milford Haven, UK 72,000
18 Nova 1985 Off Kharg Island, Gulf of Iran 70,000
19 Katina P 1992 Off Maputo, Mozambique 66,700
20 PRESTIGE 2002 Off Galicia, Spain 63,000
35 EXXON VALDEZ 1989 Prince William Sound, Alaska, USA 37,000
Cauzele scurgerilor, accidentelor
1970-2011, tancuri >700 t

http://www.itopf.com/information-services/data-and-statistics/statistics/index.html (2.11.2012)
Comportamentul petrolului în apă
• Difuzie (spreading)
• Procesul cel mai important
• Din cauza forțelor hidrostatice și a suprafețelor →strat cu grosime de 0,03mm
• Evaporare
• Un proces major la degradarea petrolului scurs în apă
• Factori care influențează evaporarea: compoziția, prop. fizice și suprafața specifică,
viteza vântului, temp. apei și a aerului, turbulența și intensitatea radiației solare
• 50% din hidrocarburi se evaporă →crește densitatea și vâscozitatea → stratul de
petrol se împarte în pete mai mici
• Foto-oxidare
• → compuși carboxilici (aldehide și cetone) → acizi carboxilici (substanțe hidrofile)
→ crște solubilitatea petrolului
• Dispersare
• Emulsia petrolului în apă, încorporarea globulele mici de petrol în apă
• Incepe imediat după contactul cu apa și cel mai semnificativ după 10 ore
• Degradare
• Proces biodegradativ (degradare microbiană, ingestia de către zooplancton, preluarea
de către nevertebrate și vertebrate acvatice
Efectele asupra bio-sistemului marin
• Daune fizice, impact direct asupra faunei sălbatice și a habitatului ei
• Acoperirea mamiferelor și păsărilor cu petrol
• Contaminarea habitatului cu petrol
• Toxicitatea
• Provoacă leucemie la om
• Letal pentru pești (conc. 4000 ppm)
• Reduce nr. celulelor albe (leucocite) → crește susceptibilitatea la boli
infecțioase
Tehnici și echipamente pentru îndepărtarea petrolului
• Metode naturale: Evaporare, oxidare, biodegradare
• Metode mecanice: Izolare și recuperare mecanică
• Bariere, separatoare (skimmers), materiale absorbante naturale si sintetice

http://acta.fih.upt.ro/pdf/archive/ACTA-2010-3.pdf
• Metode chimice
• Dispersanți
• Substanțe chimice cu surfactanți- îndepărtarea petrolului de pe
suprafața apei, prevenirea contaminări țarmurilor cu petrol
• Gelificare
• Substanțe chimice gelificatoare- îndepărtarea petrolului gelificat cu
plase, echipamente de aspirație și cu separatoare
• Metode biologice
• Fertilizare – adăugare de nutrienți cu fosfor și azot pentru
stimularea creșteriI microorganismelor capabile să
degradeze petrolul
• Plantare – adăugarea microorganismelor (natural
inexistente) pe lângă populația existentă
• Hidrocarburi → CO2
Accidente celebre
• ATLANTIC EMPRESS (Indiile de vest, 19 iulie 1979)
• Tankurile petroliere ATLANTIC EMPRESS și AEGEAN
CAPTAIN s-au ciocnit lao distanță de 10 miile de Tobago
• După ciocnire din cele două a început să curgă petrolul și au
luat foc
• La Aegean Captain,pe 20 iulie, focul a fost oprit și a fost
tractat la Curacao, unde a fost descărcat
• La Atlantic Empress nu s-a putut opri focul și a fost tractat
la o distanța de 300 de mile pe mare, unde au avut loc două
explozii și a scufundat
• 287.000 tone de petrol (2.023.080 de barili) au ars și s-au
scurs în mare
• Pentru îndepărarea petrolului de pe suprafața apei s-au
folosit dispersanți
• PRESTIGE (Spania, 13 noiembrie 2002)
• A suferit dăune mari într-o furtună
• A fost tractat în Oceanul Atlantic
• La 19 noiembrie sa rupt în două și a scufundat
• 63.000 tone (461,790 de barili) de petrol a scurs în apă
• A contaminat coastele nordice ale Spaniei, coastele
atlantice ale Franței și coastele Angliei
• 1.900 km de coastă afectată
• 50.000 de tone de amestec apă-petrol au fost îndepărtate
• 20 km de bariere utilizate
• Au lucrat 5000 militari la curățirea coastelor Spaniei
• 141.000 de tone de deșeuri uleioase colectate în Spania și
18.300 de tone în Franța
Prelucrarea Petrolului

Impactul asupra mediului


Prelucrare Petrolului
1. Prelucrarea primara:
• Dezbenzinarea gazelor de sonda –
• indepartarea gazelor de sonda

• Distilarea fractionala a petrolului:


• Fractionarea petrolului
• Fractionarea pacurii

• Rafinarea produselor petroliere:


• Rafinarea prin extractie
• Rafinarea chimica
Prelucrarea Petrolului
• 2. Prelucrarea secundara

• Cracarea termica
• In faza lichida
• In faza de vapori

• Cracarea catalitica
Principalele produse obţinute în principalele procese din rafinării.
Emisii in atmosfera
Emisii in apa
Generarea deseurilor
Generarea deseurilor
https://www.iea.org/publications/freepublications/publication/CO2Emissionsfro
mFuelCombustionHighlights2017.pdf
Demersuri internationale…… “Low carbon world”

• Protocolul de la Kyoto (1997)


• Acordul de la Paris (decembrie 2015)

• RO:
• Strategia nationala pentru dezvoltare durabila a Romaniei. Orizonturi 2013-
2020-2030
• Strategia energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050