MEDICINĂ INTERNĂ

PNEUMOLOGIE
 MASUREREA RESPIRAȚIEI

 Respirația reprezintă funcția organismului prin care se aduce aportul de oxigen necesar

proceselor vitale, în paralel cu eliminarea dioxidului de carbon.

 Măsurarea respirației poate fi un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, urmărirea

evoluției bolii, prevenirea sau identificarea complicațiilor, dar și prognosticul bolii.

 Respirația normală, sau eupneea, se desfășoară fără efort, silențios, cu mișcări toracice
simetrice, ritmice, puțin vizibile.
 Masurarea respirației
Scop
 Evaluarea funcției respiratorii;
 Monitorizarea efectelor bolii, traumatismului sau stresului asupra sistemului respirator;
 Recunoașterea complicațiilor;
 Aprecierea evoluției bolii;
 Prognosticul bolii;
 Evaluarea răspunsului pacientului la medicația sau tratamentele care afectează sistemul
respirator.
Valori normale respirații/minut
 Frecvența respiratorie variază în funcție de vârstă, sex, poziție, temperatura mediului ambiant,
starea de veghe sau de somn, efort fizic.
 Numărul de respirații normale la adult este în medie de 16-18 respirații pe minut.
 Numărul de respirații la nou-născut este de 30-50 respirații pe minut.
 Numărul de respirații la un copil cu vârsta de 6 luni este de 25-40 respirații pe minut.
 Numărul de respirații la un copil de 2 ani este de 25-35 respirații pe minut.
 Numărul de respirații la un copil cu vârsta de 6 ani este de 18-25 respirații pe minut.
 Numărul de respirații la un copil cu vârsta de 10 ani este de 17-23 respirații pe minut.
 Numărul de respirații la femeie este de 16-20 respirații pe minut.
 Numărul de respirații la bărbat este de 14-18 respirații pe minut.
 Numărul de respirații la un vârstnic (≥  65 de ani) este de 12-28 respirații pe minut.
 Numărul de respirații la un vârstnic (≥  80 de ani) este de 10-30 respirații pe minut.
Tipuri de respirație
 Respirație costal superioară – întâlnit la femei prin ridicarea părții superioare a
cutiei toracice
 Respirație costal inferioară – întâlnit la bărbați prin mărirea diametrului lateral al
cutiei toracice
 Respirație abdominală – prin mărirea diametrului vertical al cutiei toracice,
întâlnită la copii și vârstnici.

LOC MĂSURAREA RESPIRAȚIEI

 Suprafața toracelui
 ELEMENTE CARE SE POT APRECIA PRIN
TEHNICA DE MĂSURARE

 Tipul de respirație;
 Amplitudinea mișcărilor respiratorii;
 Frecvența;
 Ritmul respirator;
 Simetria expansiunii toracice
 Tusea
 Expectorația
 Dispneea
 Durerea toracică
PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU MĂSURAREA RESPIRAȚIEI

IMPORTANT !!
Nu se anunță pacientul atunci când se efectuează tehnica de măsurare a
respirației pentru că pacientul își poate influența numărul de respirații și
astfel se va obține un rezultat modificat.
 MATERIALE NECESARE 
 Pentru măsurarea respirației avem nevoie de:
 Ceas cu secundar, de mână sau cronometru;
 Pix verde/ albastru;
 Foaie de temperatură
 TEHNICA

 Tehnica pentru măsurarea respirației:

 Poziția pacientului este decubit dorsal
 Se poate efectua și în timp ce pacientul doarme;
 Asistenta plasează mâna cu fața palmară pe suprafața toracelui;
 Se măsoară inspirațiile timp de 1 minut.
 O altă variantă este măsurarea timp de 30 de secunde și se înmulțirea cu 2.
 Putem număra mișcările respiratorii și fără a aplica mâna pe suprafața toracelui, numai
prin observarea mișcărilor cutiei toracice.
 Evitați măsurarea respirației la sugar sau copil în timpul plânsului.
REPREZENTAREA GRAFICĂ A RESPIRAȚIEI

 Notaţi grafic valoarea înregistrată printr-un punct de culoare verde (unii autori
menționează culoarea albastru pentru notare) aşezat direct pe linia orizontală din rubrica
corespunzătoare pentru dimineaţă (D) sau seară (S);
  Socotiţi câte o respiraţie pentru fiecare linie orizontală din F.T.
 Obţineţi curba respiraţiei prin unirea punctului iniţial cu celelalte valori ale
măsurătorilor efectuate ulterior.
 Curba respirației, curba pulsului, curba temperaturii, au reprezentări grafice paralele pe
foaia de temperatură. Acest lucru se întâmplă în stare de normalitate.
 Intersectarea acestor curbe reprezintă indicii referitoare la perturbarea funcțiilor vitale
 Rezultate
 Sub 10 respirații pe minut – BRADIPNEE
 Peste limitele normale – TAHIPNEE
EVALUARE GENERALĂ
 observăm starea generală a pacientului și supraveghem
toate funcțiile vitale;
 urmărim tipul, frecvența, efortul respirației
 observăm dacă pacientul este răgușit, dacă prezintă
tuse sau spută
 observăm dacă pacientul depune efort pentru a respira,
dacă prezintă dispnee, dacă are dureri la
inspirație/expirație, febră,
anorexie, cianoză, HTA, tahicardie

POZIȚIONEAZĂ PACIENTUL ÎN :
 semișezând cu repaus absolut pentru reducerea
nevoilor de oxigen, la nevoie
 decubit dorsal fără pernă, cu capul înclinat
lateral pe partea sănătoasă pentru aspirația
mucozităților și secrețiilor oro-faringiene
 bărbia ridicată pentru deschiderea căilor
aeriene.
ÎN FUNCȚIE DE GRAVITATEA TULBURĂRILOR
RESPIRATORII, MEDICUL VA DECIDE:

 dezobstrucția căilor aeriene
 intubație orofaringiană/orotaheală
 traheostomia
 oxigenoterapia
 PNEUMONIA
Ce este PNEUMONIA ???
 Pneumonia este o afectiune caracterizata prin
inflamarea tesutului plamanilor, fiind, in mod
normal, cauzata de o infectie bacteriana. La capatul
tuburilor respiratorii din plamani exista mici
saculete de aer. Cand apare pneumonia, aceste
saculete se inflameaza si se umplu cu lichid.
Simptomele pneumoniei
 Simptomele pneumoniei pot aparea fie brusc, la 24-48 de ore dupa inflamarea tesutului, fie
lent, pe parcursul mai multor zile. Simptomele comune ale pneumoniei includ:
          Tuse, care poate fi seaca, sau productiva, fiind vizibil un mucus gros, galben, verde,
sau maro, care poate contine pete de sange in unele situatii.
          Dificultati ale respiratiei, cum ar fi respiratie superficiala si prea rapida, sau taierea
respiratiei chiar daca nu faceti efort.
          Batai rapide ale inimii
          Febra
          Stare de rau
          Transpiratie
          Tremurat
          Pierderea poftei de mancare
          Durere toracica, care se agraveaza cand tusiti.
 SPIROMETRIA

CE ESTE ? CUM SE SE FACE ?

 Spirometria reprezintă o investigaţie paraclinică neinvazivă ce măsoară cantitatea de aer pe care o
persoană o poate inspira sau expira într-o unitate de timp. Mai exact, spirometria măsoară cât aer
intră și cât iese din plămâni.
 În timpul testului de spirometrie, pacientul va expira aer la capacitatea sa maximă într-un dispozitiv
numit spirometru. Spirometria un test de efort, dar nu este dureros sau invaziv.
 Spirometria durează aproximativ 10-15 minute.
SCOPUL SPIROMETRIEI
 Diagnosticarea, clasificarea și monitorizarea afecţiunilor care produc alterarea funcției respiratorii.
Indicașiie spirometriei

 Determinarea prezentei sau absenţei disfuncției respiratorii

 Evaluarea unei boli pulmonare cunoscute (BPOC, astm bronșic, pneumopatii)
 Evaluarea în timp a funcției pulmonare
 Evaluarea tratamentului administrat
 Evaluarea efectelor noxelor profesionale sau de mediu
 Evaluarea stării sănătăţii generale, înaintea începerii programelor ce implică activitate
fizică intensă sau evaluarea pacientului înainte de o intervenție chirurgicală.
 MATERIALE NECESARE 
 Materiale sterile: cutie metalică cu piese bucale sterile sau piese bucale de
unică folosință, mănuşi sterile
 Pensă pentru pensat nasul
 Pensă de serviciu
 Spirometrul portabil calibrat prin sistem electronic
 Calculator pentru introducerea datelor pacientului și efectuarea graficelor
 Mască de tifon
 Tăviţa renală
 Scaun
 Materiale pentru spălarea mâinilor
 Recipient cu soluție dezinfectantă pentru piesele bucale folosite
 Recipienți pentru colectarea deșeurilor
PREGĂTIREA MEDIULUI
• Sala pentru investigaţie
• Se vor lua toate măsurile de asepsie şi antisepsie
 PREGĂTIREA PACIENTULUI 
PSIHICĂ
 Se informează pacientul cu privire la efectuarea
procedurii: necesitate, importanță, durată.
 Uneori, poate fi utilă mimarea procedurii sau insistarea
asupra importanței inspirului amplu şi a expirului
 Se obține consimțământul informat al pacientului
 Se crează pacientului un climat de siguranță, pentru a
asigura cooperarea la examinare şi a diminua
anxietatea.
FIZICĂ
Cum te pregătești pentru spirometrie?
Înaintea efectuării testului trebuie evitate:
 – consumul de alcool, cu 4 ore înainte;
 – mesele grele cu 2 ore înainte;
 – fumatul cu o oră înainte;
 – exercițiile fizice intense, cu 30 minute înainte.
 Pacientul îşi va goli vezica urinară înainte de test
 Va purta îmbrăcăminte lejeră, va desface cureaua de la pantaloni
şi va îndepărta orice obiect ce poate limita mișcările cutiei
toracice
 Pacientului i se va măsura înălțimea în poziție ortostatică
 Se înlătură proteza dentară, dacă există
 Pacientul poate fi aşezat în poziție șezândă pe un scaun, cu
spatele drept și cu capul în extensie.
 Se introduc datele pacientului în calculator, apoi se va efectua
procedura
 Pregătirea asistentului medical 

 Se spală pe mâini
 Îmbracă mănuși sterile
 Îmbracă masca de tifon
 SPIROMETRIA – TEHNICA

Tehnica măsurării VEMS (Volumul expirator maxim pe secundă):

 Se conectează aparatul la calculator
 Pacientul va fi așezat pe scaun, cu spatele drept şi capul în extensie
 Se adaptează piesa bucală și i se va da pacientului tubul aparatului în mână
 Pacientului i se va pensa nasul și la comanda asistentei va inspiră adânc, va introduce
piesa bucală în cavitatea bucală i va expira maxim și rapid.
 Se scoate piesa din cavitatea bucală a pacientului și este rugat să respire din nou
relaxat.
 Calculatorul va înregistra expirograma
 Se va calcula cantitatea de aer expirat în prima secundă, aceasta reprezintă VEMS-ul.
 Proba se repetă de 2-3 ori până se obțin curbe aproximativ egale.
 Se poate calcula și Indicele Tiffeneau care este un indice de permeabilitate bronșică
și se află prin raportul dintre VEMS și C.V. x 100
 VALORI SPIROMETRIE
 Valorile normale ale acestor probe funcţionale
ventilatorii se apreciază în raport cu valorile unor
tabele internaționale și se înscriu între 75-80% din
valorile ideale.
 Valorile normale ale spirometriei variază în funcție
de vârstă, sex, înălțime. Rezultatele pot fi
influențate de prezența patologiilor pumonare.
Valoarea normala VEMS este între 75-80%.
 ÎNGRIJIREA PACIENTULUI DUPĂ TEHNICĂ

 Dacă tehnica se efectuează în spital, pacientul va fi condus la salon și așezat confortabil în

pat
 Se monitorizează respiraţia
 Se urmăreşte tusea și expectoraţia, dacă este cazul
 Se administrează medicamentele conform prescripțiilor medicale

NOTAREA ŞI INTERPRETAREA TEHNICII ÎN FOAIA DE OBSERVAŢIE

 Se notează în foaia de observație sau dosarul de îngrijire al pacientului data, numele

persoanei care a efectuat tehnică și rezultatele obținute.
 ACCIDENTE / INCIDENTE

 Spirometria are următoarele accidente/incidente:

 Accese de tuse
 Dureri toracice
 Vertij

CONTRAINDICAȚII ALE SPIROMETRIEI

 pneumotorax
 Hemoptizie
 INTERPRETAREA REZULTATELOR
 Spirometria va fi interpretată de către medic.
 Se vor analiza:
 CVF (capacitatea vitală forțată)
 VEMS (volumul expirator maxim în prima secundă).
 Dacă valorile sunt scăzute, este posibil ca pacientul să
prezinte o îngustare (obstrucție) a căilor aeriene datorată
unui ast bronșic, BPOC(bronhopneumopatie obstructivă
cronică), sau alte afecțiuni pulmonare.
 SUPORT VIDEO

https://www.youtube.com/watch?v=42VKZdMlXwg

https://www.youtube.com/watch?v=asdLYzAp7rI

https://www.youtube.com/watch?v=-QfhYYpKX-w (spiromtria)

https://www.youtube.com/watch?v=Y_VTNjd4y_8&t=532s
Vă Mulțumesc!!