NUTRIȚIA

HETEROTROFĂ
NUTRIȚIA SAPROFITĂ
 NUTRIȚIA SAPROFITĂ
Organismele heterotrofe se diferențiază în categorii
ce se deosebesc între ele prin sursa de substanțe
organice și modul de folosire a hranei.
 Nutriția saprofită este caracteristică organismelor ce se
hrănesc cu substanțe organice vegetale și animale
provenite din organismele aflate în descompunere
(frunze moarte, putregaiuri, bălegar, resturi de plante
sau cadavrele animalelor)
 Saprofitele: bacterii și ciuperci –absorb substanțele
organice existente în mediul lor de viață.
 Substanțele organice aflate în mediu sunt substanțe
complexe, cu molecula mare și de aceea pentru a putea
fi absorbite trebuie hidrolizate în substanțe organice
mai simple, sub acțiunea unor enzime specifice:
polizaharide → zaharuri simple (monozaharide)
proteine → aminoacizi
 CARACTERISTICILE SAPROFITELOR
 Saprofitele se împart în:
a) omnivore –folosesc substanțe
organice variate în nutriția lor,
substanțe provenite din resturi
animale și vegetale (ex: Penicillium
sp.= mucegaiul verde-albăstrui)
*Observ: În nutriția lor, saprofitele
omnivore fac o alegere gradată între
diferite substanțe organice ce
constituie substratul nutritiv. De
exemplu, mucegaiul consumă mai întâi
zaharoza, apoi glicerina și în final
alcoolul etilic.

b) specializate –folosesc o singură

sursă de substanță organică în nutriție
(exemplu: Mycoderma aceti –o
bacterie care utilizează alcoolul etilic,
pe care îl transformă în acid acetic)
 BACTERII SAPROFITE
 Fermentative –
produc fermentații
datorită enzimelor
proprii (fermentație
lactică, acetică sau
butirică)
 De putrefacție –
descompun
resturile vegetale
sau animale moarte
 CIUPERCI SAPROFITE
 Cu rol în procesele de
fermentație alcoolică
(Saccharomyces cerevisiae –
drojdia de bere și
Saccharomyces elipsoideus –
drojdia de vin)
 Ce trăiesc pe pâine, brânză,
paie, fructe coapte –substraturi
organice pe care le decompun
(Mucor mucedo-mucegaiul alb,
Rhizopus nigricans –mucegaiul
negru, Penicillium notatum –
mucegaiul verde-albăstrui
 Ce trăiesc pe bălegar sau
resturi organice vegetale aflate
în descompunere (ciupercile
superioare cu picior și pălărie)
 IMPORTANȚA SAPROFITELOR
 -asigură valorificarea resturilor vegetale și animale
ajunse în sol, eliberând substanțele minerale necesare
nutriției plantelor și igienizând mediu
 -saprofitele specializate și transformate genetic pot fi
folosite pentru distrugerea unor poluanți (petrol, mase
plastice
 -unele saprofite produc alterarea alimentelor și
nutrețurilor, de aceea trebuie combătute prin: mediu
nefavorabil, temperaturi scăzute, dehidratarea
alimentelor, folosirea unor soluții concentrate (o
dulceață concentrată, bine scăzută, nu mucegăiește)
 Saprofitele concurează între ele pentru hrană. Unele
specii (ciupercile) înlătură concurenții secretând
substanțe numite antibiotice. Din acestea au fost
obținute penicilina, streptomicina –antibiotice utilizate
în combaterea bacteriilor patogene.
 NUTRIȚIA
HETEROTROFĂ
NUTRIȚIA PARAZITĂ
 NUTRIȚIA PARAZITĂ
 Nutriția parazită este caracteristică organismelor (paraziți) ce
trăiesc pe seama altor organisme (gazde), cărora le produc boli
numite parazitoze
 Paraziții dăunează gazdelor prin:

-extragerea substanțelor nutritive

-eliminarea unor toxine
-lezarea structurilor gazdei
 Gazdele prezintă semne de boală caracteristice (simptome), ce
sunt de fapt reacții de apărare:
-creștera temperaturii locale
-intensificarea respirației celulare
-înmulțirea globulelor albe (leucocitelor)
-scăderea fotosintezei la plante
-producerea de antitoxine, împotriva toxinelor
-înmulțirea celulelor și formarea de gale (la plante)
cu rol de a izola parazitul de restul plantei
 BACTERII PARAZITE
 Paraziții se găsesc în toate
regnurile și pot fi:
-ectoparaziți (în afara corpului
gazdei)
-endoparaziți (în interiorul
corpului gazdei)
 Bacteriile patogene produc boli
numite bacterioze, la plante:
-cancerul rădăcinilor
-putregaiul umed al
cartofului
-gale ale rădăcinilor
 la animale și om:

-holera, ciumă
-febra tifoidă
-tuberculoză, pneumonie
-sifilis
 CIUPERCI PARAZITE
 Ciupercile parazite se înmulțesc și
dezvoltă:
-în interiorul organelor, în spațiile
intercelulare
-la suprafața organelor gazdei, caz
în care trimit haustori (sugători),
cu care se fixează și absorb
substanțele

 Ele produc boli numite micoze la

plante:
-mana viței-de-vie
-rugina grâului
-cornul secarei
-tăciunele porumbului
 la animale și om:
-candidoza (Candida albicans)
-tricofiția și dermatofițiile
 PLANTE SUPERIOARE PARAZITE
 Torțelul (Cuscuta sp.)
–parazitează tulpinile
plantelor ierboase
 Lupoaia (Orobanche
major) –parazitează
rădăcinile plantelor
ierboase
 Muma-pădurii
(Lathrea squamalis) –
parazitează
rădăcinile plantelor
lemnoase
 PLANTE SUPERIOARE PARAZITE
 -sunt incolore, albicioase,
lipsite de clorofilă
 -au frunze albe reduse la
solzi sau scvame
 -se fixează pe organele
plantei gazdă cu ajutorul
haustorilor care pătrund
până la vasele liberiene,
absorbind seva elaborată
 -au organe de înmulțire
bine dezvoltate –flori
dispuse în inflorescențe și
produc un număr mare de
semințe
 -semințele germinează în
apropierea plantei gazdă
 ANIMALE PARAZITE
 Viermi lați (Platheminthes):
-trematode: Fasciola hepatica
(viermele de gălbează)
-cestode: Taenia sp. (tenii)
 Viermi cilindrici
(Nemathelminthes):
-nematode: Ascaris lumbricoides
(limbricul), Oxyurus vermicularis
(oxiurul) și Trichinella spiralis
(trichina)
 Viermi inelați (Annelida):
-hirudinee: Hirudo medicinalis
(lipitoarea)
 Arthropoda –arahnide: Ixodes
ricinus (căpușa) și Sarcoptes
scabiae (râia)
 Arthropoda -insecte: purici,
păduchi, tânțari
 ANIMALE PARAZITE
 -alungirea corpului
 -organe de fixare: ventuze,
cârlige, orificiul bucal
 -reducerea unor sisteme de
organe: respirator, circulator,
locomotor și chiar digestiv (la
tenie)
 -hipertrofierea sistemelor
excretor și reproducător
 -număr mare de ouă depuse și
rezistente la condițiile de
mediu
 -ciclul de viață pe mai multe
gazde: principală –în care
trăiește adultul și intermediare
(secundare) –în care se
dezvoltă stadiile larvare
 PROTISTE PARAZITE (PROTOZOARE)
 Flagelate:
-Giardia intestinalis –
produce giardioza
-Treponema pallidum –
produce boala somnului
 Sarcodine:
-Amoeba hystolitica –
produce dizenteria
 Sporozoare:
-Plasmodium malariae –
produce malaria
-Coccidia sp.
-Babesia sp.
-Nosema bombycis
 ORGANISME PARAZITE
 Unele specii parazitează o singură specie gazdă:
-ex: ciuperca Laboulbenia bayeri parazitează numai
musca de casă
 Alți paraziți pot trece de la o gazdă la alta:
-ex: ciuperca Puccinia gramminis (rugina grâului)
parazitează alternativ și obligatoriu grâul și dracila
(specie de arbust de pe lângă lanurile de grâu)
 Unele specii parazite pot trece de la animale la om
producând boli, cunoscute sub numele de zoonoze:
-ex: antraxul, leptospiroza, salmoneloza,
tuberculoza (bacterioze) și tricofiția (micoză)
 Unele organisme parazite sunt chiar utile omului:
-ex: Bacillus thuringiensis parazitează insecte
dăunătoare, fiind utilizat ca insecticid biologic