ETICĂ ACADEMICĂ

Conf. dr. Raluca Ghențulescu

 UTILITATEA CURSULUI DE ETICĂ
ACADEMICĂ
Mai util pentru studenți sau pentru masteranzi
și doctoranzi?
contribuția personală a masteranzilor și
doctoranzilor la activitatea de cercetare
științifică și publicare de lucrări
corectare a unei stări de fapt bizare, în care
masteranzilor și doctoranzilor li se cerea să
publice lucrări în conformitate cu toate normele
etice și legale în vigoare, deși nu li se predau
nicăieri noțiunile necesare cu privire la aceste
norme.
 ETICĂ, MORALĂ, INTEGRITATE,
DEONTOLOGIE
Etică = studiul teoretic al valorilor și al condiției
umane, din perspectiva principiilor morale și al rolului
acestora în viața socială
Morală = un set de norme de comportare a oamenilor
în societate
Integritate = calitatea de a fi cinstit, moral, de a afișa
o conduită ireproșabilă în orice situație
Deontologie = totalitatea normelor de conduită, a
regulilor și obligațiilor etice specifice unei anumite
profesii sau activități
 INTEGRITATE VS. DEONTOLOGIE

Integritate => caracter descriptiv: vizează

trăsăturile deja existente ale unei anumite
persoane sau ale unui grup de persoane
văzut ca un tot unitar (i.e. comunitatea
academică).
Deontologie („deontos” în greacă = ceea
ce se cade, se cuvine) => caracter
normativ: menționează cum ar trebui să
fie bunele practici ale unei anumite
profesii.
 COMISIA DE ETICĂ A UTCB – ATRIBUȚII

analizarea tuturor sesizărilor (primite în scris,

în decurs de 30 de zile de la data săvârșirii
faptei respective) privind abaterile de la
normele eticii academice și soluționarea lor;
redactarea unui raport anual, prezentat
Rectorului și Senatului UTCB, privind
respectarea principiilor de etică la nivelul
Universității;
îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de legislația
în vigoare cu privire la sancționarea corupției,
discriminării și fraudei academice.
 CODUL DE ETICĂ AL UTCB – PREVEDERI
PRIVIND ACTIVITATEA ȘCOLII DOCTORALE
profesionalism și valoare academică;
corectitudine în prezentarea și evaluarea
datelor cercetării;
autonomie intelectuală față de factori sociali,
politici sau religioși;
libertate de exprimare a propriilor opinii și
acceptarea unor opinii diferite, în contextul
respectării normelor etice, care interzic
exprimarea sau tolerarea unor opinii
discriminatorii pe criterii de rasă, sex, vârstă,
etc.
 CARTA UTCB – CAP. V, ART. 39

Cadrele didactice și de cercetare,

inclusiv doctoranzii și cei implicați în
programe de studii post-doctorale,
care se fac vinovate de plagiat,
confirmat de Comisia de Etică și
validat de către Senatul UTCB nu au
dreptul să se înscrie la niciun concurs
de promovare timp de patru ani.
 CARTA UTCB – CAP. XI, ART. 85
Un conducător de doctorat nu poate îndruma simultan
mai mult de 8 doctoranzi aflați în diferite stadii ale
doctoratului
Un coordonator care a depășit vârsta de 65 de ani nu
poate îndruma doctoranzi decât în cotutelă cu un cadru
didactic mai tânăr. Astfel, fiecare doctorand
beneficiază de întreaga atenție și competență
profesională a coordonatorului său, ceea ce este în
conformitate cu principiile tratamentului egal.
Școala Doctorală garantează transparența modului în
care sunt selectați doctoranzii și a criteriilor de
evaluare, care sunt puse la dispoziția tuturor
candidaților, publicate pe pagina sa de internet și
actualizate permanent.
 APLICAȚII

Argumentați rolul cursului de etică

academică în formarea doctoranzilor.
Exprimați-vă opinia cu privire la
prevederile Codului de Etică și ale
Cartei UTCB referitoare la activitatea
profesională a doctoranzilor și
propuneți eventuale modificări sau
completări.
 VALORILE ETICE ÎN MEDIUL UNIVERSITAR
1. respectul față de legile țării și de prevederile legale în
vigoare la nivel european și internațional;
2. libertatea academică;
3. libertatea personală;
4. libertatea de exprimare;
5. profesionalismul;
6. meritul;
7. probitatea morală;
8. corectitudinea și onestitatea;
9. dreptatea și echitatea;
10. transparența;
11. responsabilitatea;
12. obiectivitatea în evaluare.
 APLICAȚII
M e n ț i o n a ț i c a r e d i n t r e v a l o r i l e e t i c e s u n t d e s c o n s i d e r a t e î n c a z u r i l e d e s c r i s e m a i j o s :  

A. În 2016, Curtea de Apel Iași l-a condamnat pe prof. Dumitru Păduraru, de la

Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, la o pedeapsă de doi ani de
închisoare cu suspendare sub supraveghere și efectuarea de ore de muncă în
folosul comunității timp de 120 de zile pentru comiterea infracțiunii de abuz de
funcție în scop sexual. De asemenea, i s-a interzis să ia legătura timp de patru
ani cu studenta pe care a hărțuit-o sexual.
B. Tot în 2016, Rectorul Universității din Oradea, Constantin Bungău, a fost
reținut de DNA pentru mită în bunuri în valoare de 3000 de lei, primite de la un
cadru didactic al universității, căruia i-a promis că va face presiuni asupra
Decanului Facultății de Științe Socio-Umane pentru a-i scoate la concurs un post
de profesor universitar și că acest concurs se va desfășura fără niciun fel de
probleme pentru candidat, datorită discuțiilor lui prealabile cu persoane
influente de la Universitatea din Oradea și de la Ministerul Educației.
C. În 2017, la Universitatea din Petroșani, „cel putin 50% din înscrieri sunt
fictive, adică studenți înmatriculați fără consimțământul lor, pe baza
documentelor existente în dosarele de înscriere din anii anteriori.”

 
 RELAȚIILE DINTRE DOCTORANZI ȘI
CONDUCĂTORII DE DOCTORAT
Conducătorul de doctorat îi îndrumă permanent pe
doctoranzii săi:
 ținând cont de specificul și de istoricul activității de
cercetare a acestora dinainte de înscrierea la doctorat
 oferindu-le ore de consultații
 punându-le la dispoziție materialele necesare sau
indicându-le diferite surse de documentare
 elaborând împreună cu ei strategia de dezvoltare a
proiectului de cercetare și de redactare a tezei de
doctorat
 încurajându-i să participe la diferite activități de
cercetare și publicare a rezultatelor cercetării și să
intre în echipe de cercetare.
 CONFLICTUL DE INTERESE ÎNTRE
DOCTORANZI ȘI COORDONATORI

Conflict de interese = „situația de

incompatibilitate în care se află o persoană
care are un interes personal ce influențează
imparțialitatea și obiectivitatea activităților
sale în evaluarea, monitorizarea, realizarea și
raportarea activităților de cercetare-dezvoltare;
interesul personal include orice avantaj pentru
persoana în cauză, soțul/soția, rude ori afini,
până la gradul al patrulea inclusiv, sau pentru
instituția din care face parte.” (Legea
206/2004, art. 4, lit. e)
 APLICAȚIE

Analizați situația prezentată în articolul de mai jos din

perspectiva eticii academice și propuneți o eventuală
soluționare a conflictului de interese:

În calitatea sa de Mitropolit al Ardealului și Decan al Facultății

de Teologie din Sibiu, Laurențiu Streza și-a ajutat ambii fii să-și
obțină doctoratul în teologie: Ciprian în 2005 și Dan în 2010.
Ambii fii l-au avut drept conducător de doctorat pe tatăl lor, care,
pe lângă diferitele funcții pe care le avea în cadrul Bisericii
Ortodoxe Române, era și membru în Comisia de Teologie a
CNATDCU. Mai mult decât atât, Laurențiu Streza a făcut parte și
din comisia de evaluare a tezei de doctorat a fiului său cel mic,
Dan, pentru care, în ciuda dezmințirilor sale repetate, a fost
deopotrivă conducător de doctorat și membru în comisie.
 ÎNCĂLCĂRI ALE NORMELOR DE CONDUITĂ CORECTĂ ÎN
CERCETARE – ALLEA, 2017

încălcarea drepturilor de autor;

insuficienta recunoaștere sau denigrarea calității de autor a altei
persoane;
citarea selectivă sau exagerată, pentru a ajuta anumiți colegi să-
și îmbunătățească indicele Hirsch;
manifestarea unei atitudini părtinitoare sau discriminatorii față
de alte persoane implicate în activitățile de cercetare-dezvoltare;
raportarea incorectă a rezultatelor cercetării;
producerea unor prejudicii de imagine sau financiare altor
cercetători, ale căror rezultate sunt criticate în mod nejustificat;
mușamalizarea unor fraude academice comise de alți colegi;
publicarea de articole în pseudo-jurnale științifice, lipsite de orice
prestigiu academic, fără peer review sau chiar frauduloase, prin
faptul că pretind că au o indexare pe care, de fapt, nu o au.
 NORME DE CONDUITĂ CORECTĂ ÎN
CERCETARE - ROMÂNIA
Legea 206/2004: Cercetătorii, indiferent de gradul sau statutul
lor, nu au dreptul:
 de a ascunde, trunchia sau elimina rezultatele care nu
corespund așteptărilor lor sau ale comunității științifice;
 de a fabrica date sau de a înlocui, parțial sau total, rezultate
autentice cu date fictive;
 de a lăsa rezultate neînregistrate sau stocate în mod intenționat
greșit;
 de a nu respecta confidențialitatea datelor
 de a interpreta rezultatele cercetării în mod distorsionat sau
părtinitor și de a trage concluzii personale, care nu corespund
cu datele obținute
 de a plagia rezultatele sau publicațiile altor cercetători și de a
cita o lucrare în mod intenționat incorect (Vezi S. Oprescu!!!) sau
incomplet.
NORME DE CONDUITĂ CORECTĂ ÎN CERCETARE
– COMPLETĂRI LA LEGEA 206/2004

comunicarea, diseminarea și publicarea

rezultatelor cercetării
evaluarea în cercetare, pentru acordarea de
grade didactice, titluri științifice, funcții
administrative, care intră și sub incidența
normelor de bună conduită în activitățile de
conducere, premii, distincții, sporuri
salariale, atestate sau certificate.
 RELE PRACTICI ACADEMICE,
SANCȚIONATE DE LEGEA 206/2004
introducerea unor date false în solicitările de granturi sau
de finanțare
deturnarea fondurilor alocate cercetării și tăinuirea
conflictelor de interese
ascunderea informațiilor cu privire la drepturile salariale ale
membrilor unei echipe de cercetare, la calitatea de coautori
la publicațiile rezultate în urma cercetării, la sursele de
finanțare ale proiectului și la posibilele asocieri cu alte
echipe sau institute de cercetare
publicarea acelorași rezultate ca elemente de noutate
finanțarea repetată a aceluiași tip de proiect, care nu aduce
nicio contribuție suplimentară la dezvoltarea cercetării
 PREVEDERI ALE LEGII 204/2006 CU
PRIVIRE LA STUDIILE DOCTORALE (I)
Doctorandul își asumă integral că datele prezentate sunt
corecte și complete, iar opiniile exprimate și rezultatele
obținute nu contravin normelor etice, deci nu aduc prejudicii
altor cercetători sau altor proiecte aflate în derulare. Dacă se
face vinovat de plagiat sau încălcare a drepturilor de autor,
doctorandul va suporta rigorile legii penale, fiind pasibil de
pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau, în formă
agravantă (i.e. obținerea de foloase materiale de pe urma
încălcării drepturilor de autor prin comercializarea lucrărilor
plagiate), de la 2 la 7 ani;
Școala Doctorală are obligația de a-i informa pe doctoranzi
cu privire la normele de etică și deontologie a cercetării
științifice, iar, dacă se constată că doctoranzii au încălcat
aceste prevederi, se vor aplica sancțiunile menționate de
legislația în vigoare și de Codul de etică al IOSUD;
 PREVEDERI ALE LEGII 204/2006 CU
PRIVIRE LA STUDIILE DOCTORALE (II)
 Dacă, în cadrul evaluării preliminare a tezei de doctorat, în fața
colegilor sau a comisiei desemnate de Consiliul Școlii Doctorale pentru
această activitate, se identifică anumite idei sau formulări copiate de
la alți autori, se observă că datele prezentate sunt incomplete,
incorecte sau încalcă anumite norme etice sau se constată că
rezultatele nu au fost obținute prin metodele descrise în teză, Consiliul
Școlii Doctorale decide, în funcție de gravitatea faptei, refacerea,
integrală sau parțială, a tezei, sau respingerea acesteia și
exmatricularea doctorandului. Dacă aceste elemente de fraudă
academică sunt observate în momentul susținerii publice a tezei,
Comisia de doctorat va decide prin vot majoritar respingerea tezei, deci
neacordarea titlului de doctor autorului ei;
 Drepturile de proprietate intelectuală asupra tezei de doctorat se
acordă în conformitate cu legile în vigoare. Beneficiile rezultate în urma
valorificării drepturilor de proprietate intelectuală sunt alocate
proporțional cu sursa de finanțare a proiectului de cercetare din cadrul
programului de studii doctorale, după cum este prevăzut în contractul
de studii încheiat între doctorand și IOSUD.
 REGULAMENTUL ȘCOLII DOCTORALE A
UTCB
Cap. 7 - Prevenirea fraudei
 Articolul 35. Tipuri de fraude şi metode de prevenire
(1)  Doctoranzii,  conducătorii  de  doctorat  şi membrii 
comisiilor  de  îndrumare  au obliga ţia de a respecta Codul de 
Etică  şi  Deontologie Profesională al UTCB, care cuprinde şi 
elemente privind fraudele academice  şi în cercetarea științifică,
inclusiv plagiatul. Încălcarea eticii  academice prin fraudă
intelectuală este o încălcare gravă a obliga ţiilor profesionale. 
(2) Se consideră 
fraudă academică şi se pedepseşte în funcţie de 
gravitatea abaterii orice  act  ori  tentativă  din  partea  vreunui 
doctorand  de  a  influenţa evaluarea  sa  ori  de  a  se afirma
profesional prin metode necinstite. 
 REGULAMENTUL ȘCOLII DOCTORALE A
UTCB
(3)Se consideră fraude şi se penalizează ca atare atât faptele săvâr şi
te parţial sau total, cât  şi cele care au rămas la stadiul de tentative
ori au fost  descoperite  într ‐ un  stadiu  incipient/de  pregătire, atât 
cele 
surprinse  în  timpul  săvârşirii  lor,  cât  şi  cele  descoperite la o
dată ulterioară, atât cele făptuită pe cont propriu, cât și cele cu
acordul ori cu complicitatea cu  complicitatea „sursei”  (persoanei
 căreia îi aparţine textul, ideea etc.). 
(4)  Principalele  tipuri  de  fraudă  academică:
a. Plagiatul 
b. Copierea în timpul evaluării (colocvii, examene, alte verificări)
c. Autoplagiatul
d. Fabricarea datelor cercetării doctorale
 REGULAMENTUL ȘCOLII DOCTORALE A
UTCB
(8) Şcoala Doctorală are obligaţia de a încărca tezele de 
doctorat susţinute în cadrul UTCB  în  baza  de  date 
anti ‐ plagiat.  Biblioteca  UTCB  are  obliga ţia  de  a 
încărca manualele,  cărţile  şi 
articolele disponibile în format 
electronic editabil în baza de date anti ‐plagiat. 
Conducerea UTCB, la  propunerea  Consiliului  Şcolii
Doctorale, poate  stabili acorduri  de  acces la baza de date
anti ‐ plagiat cu alte universităţi, în vederea unei verificări 
riguroase a tezelor de doctorat. 
 REGULAMENTUL ȘCOLII DOCTORALE A
UTCB
(9) Decizia asupra unui eventual plagiat se emite de către
 Comisia de Etică UTCB, pe baza  analizelor şi 
procedurilor interne. Şcoala Doctorală  nu  se  poate
pronunţa  asupra  suspiciunii  de plagiat, ci doar
înaintează teza de doctorat şi rapoartele de similitudine 
rezultate după verificarea  anti ‐ plagiat către Comisia de 
Etică. 
SANCȚIUNI APLICABILE DOCTORANZILOR
îndepărtarea din echipa de cercetare din care
fac parte
exmatricularea de la Școala Doctorală
schimbarea conducătorului de doctorat, dacă
acesta, constatând neregulile, refuză să le mai
coordoneze teza
retragerea tuturor articolelor care încalcă
normele de bună conduită sau obligația de a le
corecta
interdicția de a participa în viitor la competiții
de obținere a finanțării proiectelor de
cercetare.
 LINKURI UTILE

https://
dokumen.tips/documents/ghidul-candidatului-la-doct
orat-in-utcb.html
https://
www.utcluj.ro/media/page_document/142/Tehnica_
redactarii_unei_teze_de_doctorat_in_inginerie.pdf
http://
doctorat.ase.ro/Media/Default/Documente/Ghid_tez
a_doctorat.pdf
 APLICAȚII

Comentați următoarea prevedere din Codul de

Etică și Deontologie Profesională Universitară
al UTCB și menționați care ar trebui să fie
sancțiunile pentru o astfel de faptă:
„Constituie abatere de la etica şi deontologia
universitară […] orientarea activităţii de
cercetare a studenţilor, masteranzilor,
doctoranzilor în scopul obţinerii unui folos
material sau personal nepatrimonial de către
cadrul didactic îndrumător.” (UTCB, 2011b: cap.
5, alin. 3, lit. t)
 COMBATEREA DISCRIMINĂRII ȘI CORUPȚIEI ÎN MEDIUL ACADEMIC

Legat de discriminare, Carta UTCB prevede doar că toți

studenții, masteranzii și doctoranzii vor beneficia de
tratament egal indiferent dacă sunt cetățeni români
sau străini, iar Codul de Etică al UTCB are o singură
referire la acest subiect, care se dorește a fi
exhaustivă: „Constituie abatere de la etica şi
deontologia universitară orice manifestare sau
comportament cu caracter misogin, naţionalist-şovin,
de instigare la ură rasială sau naţională, orice
tratament discriminator pe motiv de orientare sau
apartenenţă politică, convingeri religioase, etnie,
handicap sau origine socială, precum şi orice formă de
hărţuire.” (UTCB, 2011b: cap. 5., alin. 3., lit. c)
 FORME DE DISCRIMINARE INDIRECTĂ
Stabilirea unui examen sâmbăta îl poate discrimina
indirect pe un student evreu, căruia religia îi interzice să
participe la orice fel de activități în acestă zi.
Participarea la un examen oral îl poate dezavantaja pe un
student cu dificultăți de vorbire.
Organizarea unui examen într-o sală pentru care nu există
facilități de acces pentru persoanele cu handicap
locomotor îl poate defavoriza pe un student aflat în
această situație.
Comentariile cu privire la înfățișarea, vestimentația,
orientarea sexuală sau convingerile religioase ale
studenților sau colegilor, precum și întrebările de natură
personală incluse în subiectele de examinare sau în
interviurile de angajare sau promovare.
 METODE DE COMBATERE A CORUPȚIEI

transparența în prezentarea informațiilor cu privire

la desfășurarea întregului proces de evaluare, a
admiterii la diferite cicluri de studii, la modul de
organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor
didactice și de cercetare, la criteriile de acordare a
burselor, granturilor, primelor, salariilor de merit sau
a altor recompense
redactarea unor regulamente de ordine interioară cu
prevederi foarte precise, a ghidului de etică și a altor
documente informative (normele sau baremele de
evaluare la o anumită verificare sau principiile de
selectare și promovare a personalului didactic) și
permanenta lor actualizare pe site-ul universității
PRINCIPII DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII ÎN ORGANIZAREA STUDIILOR
DOCTORALE

aplicarea corectă și consecventă a standardelor de

admitere la Școala Doctorală
asigurarea predării și evaluării de către un personal
academic de cea mai înaltă calitate, recunoscut în
domeniul în care conduce doctorate
punerea la dispoziția doctoranzilor a tuturor resurselor
didactice de care au nevoie pe parcursul desfășurării
cercetării
oferirea unor informații corecte, actualizate
permanent, privind modul de organizare a studiilor de
doctorat și a parcursului academic al doctorandului .
 ÎNCĂLCAREA NORMELOR DE CALITATE
 Dacă, în urma susținerii tezei, un doctorand primește
calificativul „Nesatisfăcător” din partea comisiei de doctorat, i
se va comunica ce părți ale tezei sale trebuie eliminate,
completate, corectate sau reformulate, urmând să solicite
ulterior o nouă susținere publică a tezei, în fața aceleiași
comisii. Dacă și la cea de-a doua susținere, calificativul acordat
este tot „Nesatisfăcător”, doctorandul nu va primi titlul de
doctor, ci va fi exmatriculat.
 În situații grave, în care standardele de calitate sau de etică au
fost încălcate flagrant sau în mod repetat în cadrul aceleiași
Școli Doctorale sau de către același conducător de doctorat,
președintele CNATDCU poate solicita Ministerului Educației
Naționale nu numai retragerea titlului de doctor persoanei care
a comis abaterile constatate, ci și retragerea calității de
conducător de doctorat coordonatorului său sau chiar retragerea
acreditării Școlii Doctorale respective.
 ABILITĂȚI ALE DOCTORANZILOR
conceperea și implementarea unor
proiecte de cercetare
formularea unor opinii avizate asupra unei
game largi de situații din domeniul de
studii
prezentarea clara și cuprinzătoare a
rezultatelor cercetării, atât în articole
scrise, cât și prin comunicări publice
acumularea unor cunoștințe originale și
avansate în domeniul de cercetare.
 DREPTURILE DOCTORANZILOR

 de a beneficia de coordonare din partea conducătorului de doctorat și a

comisiei de specialitate care îl evaluează pe parcursul programului de
studii;
 de a fi permanent informat cu privire la disciplinele și modul de
organizare a curriculumului Școlii Doctorale;
 de a participa la întrunirile pe teme profesionale ale personalului de
cercetare-dezvoltare al IOSUD;
 de a fi reprezentat în Consiliul Școlii Doctorale, pentru a contribui la
deciziile luate de acesta;
 de a avea acces la baza materială a Școlii Doctorale pentru
desfășurarea optimă a activității sale de cercetare;
 de a fi inclus în echipe de cercetare din cadrul IOSUD sau al altor
instituții aflate în parteneriat cu IOSUD;
 de a primi sprijinul Școlii Doctorale pentru a participa la programe de
mobilitate interne și internaționale, precum și la comunicările
științifice ale IOSUD și alte conferințe, congrese, simpozioane sau
workshopuri din domeniul de interes.
 OBLIGAȚIILE DOCTORANZILOR
respectarea termenelor stabilite de comun acord cu
coordonatorul;
prezentarea corectă și completă a progresului realizat și a
rezultatelor cercetării, la solicitarea conducătorului de
doctorat sau a Școlii Doctorale;
întocmirea de rapoarte de activitate, cu caracter periodic
(semestrial) sau oricând la solicitarea conducătorului de
doctorat sau a Școlii Doctorale;
menținerea contactului permanent cu conducătorul de
doctorat și disponibilitatea de a răspunde cu promptitudine
la solicitările acestuia sau ale Școlii Doctorale;
respectarea prevederilor regulamentelor de ordine interioară
ale IOSUD.
 OBLIGAȚIILE CONDUCĂTORULUI DE
DOCTORAT
îndrumarea proiectului de cercetare finalizat prin
redactarea tezei de doctorat
monitorizarea permanentă a progresului doctoranzilor săi
organizarea și coordonarea unor echipe de cercetare
participarea la comisiile de evaluare
întocmirea tuturor documentelor necesare pentru a
atesta parcursul doctorandului și rezultatele academice
ale acestuia
monitorizarea activității didactice a fiecărui doctorand,
dacă este cazul.
 OBLIGAȚIILE ȘCOLII DOCTORALE A UTCB
 transparența procedurilor de admitere;
 întocmirea contractelor de studii și a altor documente administrative;
 actualizarea continuă a conținutului fișelor disciplinelor incluse în
curriculum;
 asigurarea calității calitatea resurselor umane și a bazei materiale
puse la dispoziția doctoranzilor;
 oferirea sprijinului necesar pentru pregătirea documentației din dosarul
doctorandului;
 auditarea periodică a activității conducătorilor de doctorat;
 încurajarea participării doctoranzilor la programe de mobilitate și
includerea lor în diverse parteneriate interne și internaționale cu
cercetători din același domeniu;
 acordarea drepturilor financiare cuvenite;
 solicitarea unui feedback din partea coordonatorilor echipelor de
cercetare doctorală și a instituțiilor sau companiilor la care sunt
angajați doctoranzii;
 soluționarea conflictelor care pot apărea în interiorul Școlii Doctorale.
MODELUL EQFM (EUROPEAN FOUNDATION
FOR QUALITY MANAGEMENT)
EQFM = standarde care vizează satisfacția personalului
și a clienților, precum și integrarea instituției respective
în viața comunității:
gradul de satisfacție al doctoranzilor, al conducătorilor
de doctorat și al celorlalți membri ai personalului
didactic și auxiliar
capacitatea de integrare a doctoranzilor pe piața
muncii din România
valorificarea rezultatelor cercetării lor în vederea
îmbunătățirii vieții comunității din care fac parte.
 APLICAȚIE
Folosind modelul EQFM, evaluați activitatea Școlii Doctorale
pe care o urmați, având în vedere următoarele criterii:
percepția doctoranzilor cu privire la calitatea predării și
evaluării, relația cu conducătorul de doctorat, eficiența
personalului Școlii Doctorale;
măsura în care cercetarea efectuată este utilă membrilor
comunității din care faceți parte;
gradul în care doctoranzii reușesc să se integreze în viața
științifică și academică națională și internațională;
imaginea IOSUD în mediul universitar;
performanțele științifice și academice ale doctoranzilor;
recompensele de natură financiară și nefinanciară primite
de doctoranzi pentru activitățile de cercetare desfășurate.
 CRITERII ÎN ALEGEREA TEMEI DE
CERCETARE DOCTORALĂ
relevanța temei pentru cercetarea desfășurată într-un
anumit domeniu;
competența de cercetare și disponibilitatea
doctorandului de a se apleca asupra unei teme timp de
câțiva ani;
posibilitatea de a trata tema respectivă la un nivel
avansat în intervalul oferit de studiile doctorale;
contribuția la dezvoltarea cercetării în domeniul ales,
prin descoperirea de noi metode de abordare și de
rezolvare a anumitor probleme;
importanța temei alese pentru mediul academic sau
pentru piața muncii.
ÎNTREBĂRI PRIVIND TEMA DE CERCETARE

Este o temă importantă pentru domeniul studiat?

Există instrumente de cercetare suficiente și de
încredere, care să conducă la rezultate corecte?
A mai fost studiată această temă în trecut? În ce
măsură și de către cine? Cum ar putea fi abordată
într-o manieră nouă?
Cercetarea acestei teme este în conformitate cu
principiile etice și deontologice?
Oferă această temă deschiderea spre
interdisciplinaritate?
Poate conduce această cercetare la publicarea unei
lucrări originale și interesante? (vezi APA)
 CRITERII DE ACCEPTARE A TEZEI DE
DOCTORAT
face referire la ideile prezentate în cele mai relevante studii cu
privire la tema abordată;
include materiale moderne, cercetări de ultimă oră în domeniu;
oferă o perspectivă echilibrată asupra problematicii discutate, fără
a favoriza un singur punct de vedere în detrimentul celorlalte;
prezintă datele în mod obiectiv și demonstrează înțelegerea
fenomenelor studiate și însușirea noțiunilor explicate în literatura
de specialitate, nu doar reproducerea unor idei aparținând altor
autori;
exclude informațiile și opiniile neconfirmate de studii științifice,
punând astfel preț pe exactitate și probitate profesională;
citează corect, în limitele impuse de metodologia studiilor
doctorale, care încurajează formulările proprii;
utilizează un limbaj academic, fără cuvinte de prisos și fără termeni
specializați în exces, axându-se pe prezentarea datelor cercetării
într-un stil sobru, clar, neutru (Vezi Hart, 1998)
 ORDINEA CAPITOLELOR TEZEI DE
DOCTORAT
 Introducerea, care se referă la gradul de originalitate al tezei în
raport cu nivelul cunoștințelor actuale în domeniu, prezintă
scopul principal și obiectivele secundare ale cercetării efectuate,
precum și tematica generală și ordinea problemelor ce vor fi
discutate pe parcursul lucrării;
 Descrierea rezultatelor semnificative și a opiniilor altor
cercetători care s-au îndreptat spre aceeași temă de cercetare;
 Prezentarea metodelor de cercetare folosite și a rezultatelor
obținute în urma aplicării acestor metode;
 Interpretarea rezultatelor și expunerea unei perspective originale
asupra impactului lor în domeniul ales;
 Concluziile, care reiau pe scurt principalele etape ale cercetării și
exprimă opinia finală a cercetătorului cu privire la rezultatele
obținute.
 PARAFRAZAREA DUPĂ MODELUL PISA

Permutare: schimbarea topicii din textul

original, modificarea ordinii paragrafelor,
trecerea de la afirmativ la negativ sau invers;
Înlocuire: folosirea unor sinonime sau alegerea
unor sintagme în locul cuvintelor originale;
Suprimare: extragerea din textul original a
fragmentelor de interes și eliminarea
elementelor irelevante;
Adăugare: includerea unor explicații
suplimentare față de cele din textul parafrazat.
 STILUL APA
cărți: numele autorului, inițiala prenumelui, anul
apariției lucrării respective, titlul acesteia, numele
traducătorului, dacă este o traducere, orașul și editura
unde a fost publicată;
articole tipărite: numele autorului, inițiala prenumelui,
anul apariției, titlul articolului, publicația în care a
apărut, numărul, luna, anul și, în unele cazuri, DOI (i.e.
digital object identifier);
articole online: numele autorului, inițiala prenumelui,
data când a fost consultat articolul respectiv, titlul său și
adresa URL la care a fost consultat;
interviuri: numele autorului, inițiala prenumelui, data
când a fost luat interviul respectiv și tipul acestuia
(personal, profesional, etc.)
 STILUL MLA
Se menționează în text doar numele autorului și pagina,
iar în bibliografia finală se scriu în ordine, indiferent de
tipul de text citat (carte, articol tipărit sau online,
interviu, etc.):
numele și prenumele autorului
titlul sursei
titlul publicației
numele coautorilor sau editorilor, dacă este cazul
varianta (dacă este o traducere se menționează numele
traducătorului)
numărul publicației, dacă este vorba de periodice
editura, data și locul publicării.
 CHICAGO STYLE
Se bazează pe citarea în text a numelul autorului și a
anului apariției publicației citate, fără virgulă între
ele, uneori urmate și de numărul paginii, despărțit
prin virgulă. În bibliografia de la sfârșitul tezei, în
cazul cărților, se citează numele și prenumele
autorului, titlul, locul publicării, editura și anul
apariției, iar în cazul articolelor din publicații
tipărite, se citează numele și prenumele autorului,
titlul, numele publicației, volumul, numărul, anul și
luna publicării, numărul paginii citate și DOI. Pentru
articolele disponibile pe internet, după titlu, se
menționează data când au fost consultate, urmată
de adresa URL.
 STILUL ACADEMIEI ROMÂNE (I)
Sursele bibliografice nu sunt citate în corpul textului, ci
în note de subsol, pentru a nu întrerupe cursivitatea
lecturii. După fiecare citat, se introduce o notă de
subsol, în care se menționează datele complete ale
sursei citate:
 prenumele și numele autorului
 titlul lucrării
 dacă este vorba despre un articol, titlul publicației,
numărul, anul și pagina
 dacă este vorba despre o carte, numele editurii, locul
și anul apariției, precum și pagina sau paginile la
care poate fi găsit citatul respectiv.
 STILUL ACADEMIEI ROMÂNE (II)
După ce, la prima citare, se menționează toate datele
necesare pentru identificarea sursei, următoarele note
de subsol se referă la sursă folosind anumite abrevieri
din limba latină, conform următoarelor reguli:
idem sau id. pentru mențiuni ulterioare, consecutive,
ca să nu se repete numele autorului;
ibidem sau ibid. pentru mențiuni ulterioare,
consecutive, cu referire la aceeași pagină de la care
se citează sau la o pagină diferită din aceeași lucrare
(caz în care se precizează: ibidem sau ibid., p. ...);
op. cit. pentru mențiuni ulterioare, dar neconsecutive,
ale unei surse deja citate.
 STILUL ACADEMIEI ROMÂNE (III)
Dacă se citează din publicații în alte limbi, citatul va
apărea în lucrare în limba originală, iar traducerea va fi
oferită într-o notă de subsol, urmată de mențiunea (tr.a.).
Toate referințele bibliografice se redau în limba-sursă, fără
a fi traduse nici în notele de subsol, nici în bibliografie.
Bibliografia finală va include toate sursele menționate deja
în notele de subsol din text, în aceeași formă, în afară de
numelui autorului, care, de această dată, va fi trecut în
ordinea „Nume, Prenume”, pentru a putea respecta ordinea
alfabetică. În cadrul bibliografiei, sursele online vor fi
prezentate într-o secțiune separată, denumită webografie
sau webliografie, în care se vor preciza și adresa URL și
data când a fost consultată sursa respectivă.
 APLICAȚIE

Menționați ce semnifică abrevierile latinești de mai jos și cum

sunt utilizate în normele de citare ale Academiei Române
(Notă: Se recomandă citirea articolului intitulat „Sistemul
Oxford de redactare a aparatului critic” de Ovidiu Gherasim-
Proca)

 apud =
 et al. =
 loc. cit. =
 s.a. =
 sqq =
 supra =
 PLAGIATUL

„Plagierea rezultatelor sau publicațiilor

altor autori și confecționarea de rezultate
sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive
constitutie abateri grave de la buna
conduită în cercetarea științifică și
activitatea universitară.” (Legea 1/2011,
art. 310)
 PLAGIATUL
Surse (orale sau scrise) necitate
1. Preluare integrală – Autorul prezintă pasaje întregi dintr-
o altă operă, cuvânt cu cuvânt, ca şi cum aceasta ar fi
creaţia sa proprie.
2. Copiere parţială – Autorul copiază părţi semnificative
dintr-o operă şi le prezintă ca şi cum ar fi creaţia sa proprie.
3. Copiere amestecată – Autorul copiază paragrafe sau
fraze amestecate, din diferite opere, fără indicarea surselor,
pentru a se pierde urma surselor originale.
4. Copierea deghizată – Autorul preia linia de argumentare,
exemplele şi elemente de conţinut ale sursei, dar modifică
unele expresii, ordinea paragrafelor sau alte elemente
pentru a face mai dificilă identificarea sursei.
 DISTORSIONAREA SURSELOR CITATE

1. Menţionarea incompletă – Autorul menţionează numele sursei,

dar nu include informaţiile specifice (titlu, an, editură, ora ş, pag.);
astfel, corectitudinea preluării nu poate fi verificată şi se ascund
pasaje preluate integral anterior sau posterior primei men ţionări.
2. Menţionarea incorectă – Autorul oferă informaţii inexacte
referitoare la sursa citată, făcând imposibilă identificarea şi
verificarea ei.
3. Citarea mascată – Autorul citează corect sursa între ghilimele,
dar apoi preia paragrafe întregi din sursă fără a mai pune
ghilimele. Deşi atribuie un pasaj din textul său sursei, el
maschează faptul că a preluat, fără referire, alte pasaje din
aceeaşi sursă.
4. Colajul – Autorul citează corect sursele, dar întregul text nu este
altceva decât un colaj din diferite surse, fără nicio contribu ţie
personală.
 PLAGIATUL ȘI AUTOPLAGIATUL

Plagiatul este „expunerea într-o operă scrisă sau

o comunicare orală […] a unor texte, expresii,
idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate
ori metode științifice extrase din opere scrise […]
ale altor autori, fără a menționa acest lucru și
fără a face trimitere la sursele originale” (Legea
206/2004, art. 4, alin. 1, lit. d, e), iar
autoplagiatul este definit în mod identic cu
plagiatul, singura diferență fiind că preluarea se
face din operele scrise de același autor sau
aceiași autori.
PUBLICAREA MULTIPLĂ ȘI RECICLAREA
DE TEXTE
 publicarea multiplă = trimiterea aceleiași
lucrări, cu același titlu sau cu titluri diferite, la
mai multe publicații, pentru a beneficia de mai
multe puncte de pe urma apariției acesteia.
 reciclarea propriilor texte = refolosirea, în
formă identică sau ușor modificată, a unor
texte deja publicte, pentru a obține beneficii
materiale, prestigiu profesional sporit, prin
afișarea unui indice Hirsch mai mare, un
punctaj mai bun la autoevaluarea instituțonală
sau promovarea la un grad didactic superior.
 SANCȚIUNI PENTRU PLAGIAT ȘI
AUTOPLAGIAT

 neacordarea sau retragerea titlului de

doctor sau a unui grad didactic
 retragerea publicațiilor care intră sub
incidența plagiatului sau autoplagiatului
 exmatricularea de la doctorat sau
desfacerea contractului de muncă al
autorului.
 MIJLOACE DE EVITARE A PLAGIATULUI
Însușirea temeinică a unui sistem de citare.
Verificarea citatelor preluate din alte opere/lucrări.
Autoverificarea cu ajutorul softurilor antiplagiat.
Solicitarea acordului autorului în cazul citatelor mai
mari de 8.000 de semne.
Exprimarea conținutului cu idei proprii.
Organizarea detaliată a cercetării, alcătuirea de fișe,
dosare.
Folosirea ideilor altora doar pentru a te inspira sau a-ți
verifica propriile idei.
Conspectele trebuie să diferențieze clar între citare și
exprimarea proprie.
 CIRCUMSTANȚE AGRAVANTE

Fiecare teză de doctorat, la fel ca și fiecare

lucrare de licență sau disertație, este predată
împreună cu o declarație pe propria răspundere,
cu semnătura olografă a autorului, care
garantează originalitatea lucrării și calitatea sa
de autor. Prin aceasta, acuzația de plagiat poate
fi însoțită și de cea de fals în declarații, care,
conform Codului Penal în vigoare, este o faptă
penală și se poate sancționa cu amendă sau cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani (Noul Cod Penal,
cap. III, art. 326).
 CALITATEA DE AUTOR

„Orice persoană are dreptul la ocrotirea intereselor sale

morale și materiale decurgând din orice creație științifică,
literară sau artistică al cărei autor este.” (Declarația
universală a drepturilor omului, art. 27, alin. 2)
Calitatea de autor revine persoanei sau persoanelor fizice
care au creat opera sau celor sub numele cărora „opera a
fost adusă pentru prima dată la cunoștință publică”
(Legea 8/1996, art. 4, alin. 1). Autorul poate fi individual,
în colaborare cu un alt autor (cu statut de coautor) sau
colectiv, caz în care unul dintre autori poate fi considerat
autor principal, de obicei persoana cu cel mai mare
prestigiu academic.
 ÎNCĂLCĂRI ALE LEGII PRIVIND CALITATEA
DE AUTOR
„includerea în lista de autori a unei publicații
științifice a unuia sau mai multor coautori care
nu au contribuit semnificativ la publicație”
(Legea 206/2004, art. 2, alin. 2, lit. c)
acordarea calității de autor unei persoane care
nu și-a dat aprobarea în acest sens
excluderea de pe lista de autori a unei persoane
care a contribuit la lucrarea respectivă
publicarea sau diseminarea de materiale
aparținând unor anumiți autori fără acordul
acestora.
DREPTURILE DE AUTOR ASUPRA TEZEI DE
DOCTORAT

Conform prevederilor Legii Educației Naționale, teza

de doctorat este considerată o lucrare originală, al
cărei autor își asumă corectitudinea datelor,
opiniilor și argumentelor prezentate, în deplină
cunoștință de cauză privind obligativitatea de a
menționa sursa exactă a oricărui material preluat de
la alt autor. Originalitatea conținutului tezei este
garantată atât de doctorand, cât și de coordonator,
care răspunde împreună cu acesta cu privire la
respectarea standardelor de calitate și a normelor
bunei conduite în cercetare-dezvoltare .
 CONTRACT CHEATING

Contract cheating sau plagiat plătit =

cumpărarea, în vederea susținerii publice și a
publicării, a unei teze de doctorat de la un alt
autor (aka. scriitor-fantomă sau ghostwriter),
care, având experiența necesară în domeniu, o
redactează la cerere.
Dreptul britanic asimilează această faptă cu
înșelăciunea și o sancționează mai grav decât
plagiatul, propunând nu doar exmatricularea de la
Școala Doctorală a celui prins cu o teză scrisă de
altcineva, ci și urmărirea penală a amândurora.
 SANCȚIUNI PENTRU PLAGIAT

Cele mai aspre măsuri sunt luate în Statele Unite,

unde un doctorand al cărui plagiat este dovedit
este imediat exmatriculat din universitate și
suportă următoarele consecințe:
i se retrage bursa de studii
i se respinge accesul la alte programe de
cercetare sau granturi
i se retrage dreptul de a profesa în învățământul
superior
este inclus într-o bază de date cu numele
doctoranzilor exmatriculați din diferite universități
americane pe motive disciplinare.
 DIMENSIUNEA CANTITATIVĂ A
PLAGIATULUI
În mediul universitar american se consideră plagiat
orice înșiruire mai mare de opt cuvinte aparținând
altui autor.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că
niciun extras mai lung de unsprezece cuvinte nu
poate fi publicat fără consimțământul titularului
drepturilor de autor.
În spațiul academic românesc nu există o astfel de
precizare cantitativă. Prin urmare, orice fragment de
text, indiferent de lungimea lui, care este preluat
dintr-o sursă fără menționarea acesteia este
considerat plagiat.
 PLAGIAT VS. ÎNCĂLCAREA DREPTURILOR
DE AUTOR
Încălcarea drepturilor de autor =
folosirea unui material care aparține
altcuiva fără acordul acestuia, dar
fără a-i nega statutul de autor
Plagiat = însușirea materialului
respectiv, deci desconsiderarea
calității de autor a celui care l-a creat.
 STUDII DE CAZ: GEORGE COPOS ȘI
LAURA CODRUȚA KOVESI
 Volumul semnat de dl. Gh. Copos, intitulat Alianțe matrimoniale în
politica principilor români din Țara Românească și Moldova
(secolele XIV-XVI), București, Editura Niculescu, 2014, 119 p.
este, prin identitatea subiectului pe care îl tratează, modul de
structurare a informațiilor istorice, unele amănunte și formulări
identice, un plagiat al disertației masterale a d-lui Cătălin
Parfene, intitulată Domnii Țărilor Române și sud-estul Europei.
Aspecte ale politicii lor matrimoniale (secolele XIVXVI) ; un plagiat
mai „elaborat”, caracterizat nu prin identitatea, de ansamblu, a
conținuturilor, ci prin similitudinea lor flagrantă.
 Diferențele dintre cele două texte sînt incomparabil mai puține
decît asemănările lor. În plus, prin cvasi-inexistența aparatului
critic și a unei bibliografii sumare și manipulată pentru a părea
mai voluminoasă decît este, cartea d-lui Gh. Copos nu întrunește
nici condițiile metodologice, documentare și bibliografice ale unui
text științific. (Expertiză a prof. univ. dr. ALEXANDRU-FLORIN
PLATON, Facultatea de Istorie, Universitatea „AL. I. CUZA”,
 APLICAȚIE:
Răspundeţi la următoarele întrebări: 
 Care sunt prevederile cu privire la plagiat și autoplagiat incluse în Codul
de etică și în Carta universității a cărei Școală Doctorală o frecventați?
 Cum sunt sancționate plagiatul și autoplagiatul în universitatea
dumneavoastră? Dacă aveți informații despre vreun caz concret,
prezentați-l.
 Există forme de plagiat sau autoplagiat tolerate în universitatea
dumneavoastră, datorită specificului său (de exemplu, un anumit număr
de cuvinte, fraze sau paragrafe preluate fără a cita sursa de proveniență
sunt acceptate fără a fi considerate plagiate, deoarece țin de o anumită
stereotipie a limbajului tehnico-științific)?
 Care sunt pașii ce trebuie urmați pentru a sesiza un act de plagiat sau
autoplagiat constatat în universitatea dumneavoastră? Care sunt forurile
decizionale în stabilirea veridicității sesizării?
 Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai eficiente metode de
combatere a plagiatului, autoplagiatului și încălcării drepturilor de autor?
 Care este poziția universității dumneavoastră în topul național al
universităților suspectate că tolerează sau chiar încurajează plagiatul?
 SOFTURI ANTIPLAGIAT

Ordinul Ministrului Educației nr. 3485/2016

a stabilit softurile recunoscute de CNATDCU
și utilizate de Școlile Doctorale:
iThenticate
Turnitin
Plagiarism detector
Safe Assign
SemPlag
site-ul www.sistemantiplagiat.ro.
 SEMPLAG

 Utilizat de Unitatea Executivă pentru Finan ţarea Învăţământului

Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI).
 SEMPLAG este un program de detectare a similitudinii textuale (și
plagiatului) capabil de analiză sintactico-semantica și care, in
versiunea bilingva, sa poata compara un anumit text cu texte de pe
Internet sau cu documente stocate in repozitorii proprii.
Doua sunt aspectele inovatoare propuse:
- detectarea parafrazei cu un grad scazut de originalitate in compararea
documentelor in limbile engleza si romana, stiiut fiind ca pentru cazuri
de simpla copiere, programul va rula algoritmii „clasici”, asa cum apar
in literatura de specialitate.
- Un al doilea aspect, si cel mai important, tine de compararea unui text
scris in limba romana cu texte din acelasi domeniu publicare in limba
engleza. Este un pas foarte important, intrucat experimentele de pana
acum nu sunt foarte convingatoare.
 CRITERII PENTRU ALEGEREA SOFTURILOR
ANTIPLAGIAT
accesul pe care îl are dezvoltatorul programului la
diferite baze de date ale unor edituri, reviste sau jurnale
compararea documentelor introduse cu documente de pe
internet
capacitatea de a crea o bază de date proprie și de a
compara documentele introduse în aceasta
posibilitatea de a încărca documente în diferite formate
utilizarea diacriticelor
întocmirea unor rapoarte cu numele softului folosit, data
când a fost creat raportul și marcarea fragmentelor
similare din documentele verificate, însoțite de indicații
cu privire la sursă.
 LIMITĂRI ALE SOFTURILOR ANTIPLAGIAT
nu iau în considerare și elemente vizuale, cum ar fi
grafice, fotografii sau diagrame, care pot fi, de
asemenea, plagiate
raportează textele analizate doar la alte texte de pe
internet sau din baza lor de date, dar nu și cărți sau
articole publicate mai de mult și care nu se găsesc în
vreo bază de date sau pe internet
nu identifică parafraze extinse
nu compară calupuri mari de text, fiind necesară
divizarea acestora în fragmente mai mici, ceea ce
necesită timp și efort suplimentar.
 APLICAȚII

 Răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ați utilizat vreodată un soft antiplagiat? Care anume?
2. Care dintre softurile antiplagiat agreate de Ministerul Educației vi se
pare mai bun pentru verificarea tezelor de doctorat?
3. Considerați softurile antiplagiat un instrument eficient în combaterea
fraudelor academice?
4. În ce măsură este utilă folosirea softurilor antiplagiat pentru verificarea
tezelor de doctorat din domeniul dumneavoastră?
 Discutați studiul de caz de mai jos și exprimați-vă părerea cu privire la
decizia luată de Comisia de Etică a universității britanice:
Clare Trayner, studentă la Facultatea de Geografie de la Universitatea Royal
Holloway din Londra, a fost depunctată cu 10% din nota obținută inițial la un
examen, după ce, în urma verificării prin sondaj a unui număr de lucrări cu
ajutorul unui soft antiplagiat, s-a constatat că referatul pe care îl predase
pentru evaluare conținea un paragraf copiat de pe internet. Deoarece era
prima ei abatere de acest fel, Comisia de Etică a decis s-o sancționeze doar
cu scăderea notei, urmând ca, în cazul unei eventuale recidive, să fie
exmatriculată.
 PRINCIPII ETICE ALE PROGRAMELOR DE
CERCETARE EUROPENE (E.G. POCU,
HORIZON 2020)
interzicerea implicării ca subiecți ai cercetării a
copiilor, vârstinicilor, bolnavilor, persoanelor cu
dizabilități, populațiilor defavorizate
folosirea celulelor stem sau a embrionilor umani
protecția datelor
interzicerea studiilor efectuate pe animale
respectarea normelor de integritate în cercetare, care
presupun autenticitatea datelor, originalitatea,
caracterul inovativ și interpretarea obiectivă a
datelor.
 OBIECTIVE PRINCIPALE ALE
PROGRAMELOR EUROPENE DE CERCETARE
crearea unei rețele de informare și documentare, în
conformitate cu principiul transparenței;
încurajarea schimbului deschis de idei, bazat pe libertatea
de exprimare;
organizarea cursurilor și a seminarelor de etică, în vederea
familiarizării cercetătorilor cu normele europene în vigoare
în această privință;
organizarea de schimburi de experiență între comisiile de
etică din cadrul universităților și institutelor de cercetare,
pentru armonizarea regulamentelor în acest domeniu;
promovarea principiilor eticii în Uniunea Europeană la toate
conferințele, congresele și simpozioanele științifice, cu
mențiunea clară că toate proiectele de cercetare finanțate
de UE respectă normele de etică în cercetare.
VĂ MULȚUMESC
PENTRU
ATENȚIE!