Tratatul de la Maastrich

privind constituirea UE .
Trelea Grigore
Mk1802
Justificarea temei:
O etapă importantă în evoluţia procesului integraţionist o
constituie semnarea Tratatului de la Maastricht, cunoscut şi sub
denumirea de Tratatul asupra Uniunii Europene. Cu toate că
Tratatul a fost semnat la Maastricht, în 7 februarie 1992, un
mare număr de obstacole, în procesul de ratificare, a intrat
totuşi în vigoare la 1 noiembrie 1993.
Din suita de obstacole să ne amintim acordul dat de
Danemarca, în urma organizării celui de-al doilea referendum,
şi o acţiune legală, în Germania, prin care se cerea
Parlamentului să declare Tratatul ca fiind neconstituţional.
Tratatul de la Maastricht a constituit o nouă etapă în procesul
de creare al unei uniuni europene cuprinzând o serie de măsuri
decisive în vederea integrării europene, continue şi ireversibile.
Practic, acest Tratat a înlocuit Tratatul Comunităţii europene şi
a pus bazele unei Uniuni Europene, bazată pe comunitatea
economică şi întregită prin noi forme de cooperare
Scopul si Obiectivele
 Scopul acestei investigatii este analiza si cercetarea
tuturor elementelor definitorii a aceestuli tratat care a dat
nastere unei noi comunitati europene si formularea unor
concluzii privind taratatul, astfel obectivele pe care le vor
urmarii in urmeie analizei sunt definirea si caracterizarea
urmatoarelor elemnte care fac parte din continutul
tratatului :
 Uniunea monetară și economic
 Politica externă și de securitate comună
 Cetățenia europeană
 Procesul de democratizare
 Colaborarea în domeniul politicii interne și juridice
 Caracteristica pilonilor Uniuni Europene.
Stuctuta,esenta si evolutia comunitati
europene.

 Conform tratatului, U.E. este fondată pe Comunităţile Europene

completate de politici, de forme de cooperare stabilite chiar prin tratat.
 1. Promovarea progresului economic şi social echilibrat şi durabil prin
crearea unui spaţiu fără frontiere interioare prin stabilirea unei Uniunii
Economice şi Monetare care comportă o monedă unică.
 2. Afirmarea identităţii uniunii pe scena internaţională prin promovarea
unei politici externe şi de securitate comună, inclusiv a unei politici
comune de apărare.
 3. Întărirea protecţiei şi sprijinirii intereselor cetăţenilor statelor membre
prin instaurarea unei cetăţenii a Uniunii.
 4. Dezvoltarea unei cooperări stânse în domeniul justiţiei şi afacerilor
interne
 5. Menţinerea integrală a legislaţiei comunitare şi dezvoltarea acesteia în
scopul examinării măsurii în care politica şi formele de cooperare
instituite prin Tratat vor trebui revizuite pentru a asigura eficacitatea
mecanismelor şi instituţilor comunitare.,Cooperarea polițienească și
judiciară în materie penală (CPJMP).
Principalele prevederi, obiective şi principii:

 1)Comunităţile europene
 Primul pilon al Uniunii Europene este format din cele 3 Comunităţi

europene: C.E.E., C.E.E.A. şi C.E.C.O. (odată cu apariţia Uniunii

Europene, Comunitatea economică europeană devine
 2) (P.E.S.C.) Înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la

Maastricht, politica între statele membre ale Comunităţilor europene

se desfăşura în cadrul “cooperării politice europene” (C.P.E.), lansată
în anul 1970 şi extinsă prin Actul Unic European, în anul 1986.
Cooperarea politică europeană consta în consultările periodice
dintre miniştrii afacerilor externe şi în contactele permanente dintre
administraţiile lor. Aceştia au convenit să se informeze reciproc cu
privire la orice problemă importantă de politică externă, să ajungă la
un punct de vedere comun şi, în măsura în care este posibil, să
adopte o poziţie comună
 3)Cooperarea poliţiei şi cea judiciară
 Cooperarea poliţiei şi cea judiciară vizează realizarea unei
acţiuni comune în materia prevenirii şi a luptei împotriva
criminalităţii, a rasismului şi a xenofobiei şi oferă tuturor
cetăţenilor un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie.Pentru o
mai bună coordonare a colaborării poliţieneşti a fost înfiinţat
Oficiul European de Poliţie Europol, cu sediul la Haga
 4) Subsidiaritatea
 Aceste obiective trebuie realizate pe baza principiului
subsidiarităţii care este definit în Tratat în felul următor :
„Comunitatea acţionează în limitele componenţelor care îi sunt
conferite şi obiectivelor care îi sunt atribuite prin prezentul
tratat. În domeniile care nu sunt de competenţa sa exclusivă,
Comunitatea nu intervine”. Subsidiaritatea este o metodă de
echilibrare a puterilor destinată să limiteze tentaţiile implicării
excesive a instituţiilor.
 5) Cetăţenia europeană
Nu înlocuieşte cetăţenia naţională, ci o completează. Cetăţenia
europeană o deţine orice persoană care are cetăţenia unuia din
statele membre ale UE.
 Fiecare cetăţean al Uniunii are dreptul :

 să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe

teritoriul statelor membre,

 să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene care se

desfăsoară în statul în care îşi are domiciliul,

 să fie protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale oricărui

stat membru,
 să se adreseze Parlamentului şi avocatului poporului cu petiţii

 6)Uniunea Monetară Economică şi Monetară

 Principalul obiectiv al tratatului este crearea Uniunii Economice şi

Monetare în trei etape. Pentru ca o ţară să participe la Uniunea

monetară trebuie să îndeplinească anumite criterii economice
(criteriile de convergenţă), prin care trebuie asigurată stabilitatea
monezii unice. Criteriile de convergenţă sunt următoarele: politica
financiară, nivelul preţurilor, al dobânzilor şi al cursului de schimb.
 Pilonii Uniunii Europene.
 Comunitatile Europene (CE) – primul pilon a Uniunii Europene
Comunitatea Europeana constituie primul pilon a Uniunii Europene care asigura colaborarea si
aplicarea politicilor in cadurl sistemelor tarilor membre a UE.
 Comunitatea Europeana este algatuita din :

 Politica agricolă comună

 Uniune vamală și Piața internă

 Politica în domeniul conncurenței , Subvenții de stat

 Politică structurală

 Politică comercială

 Uniunea Economică și Monetară

 Cetățenia europeană

 Educație și Cultură

 Cercetare și Mediul înconjurător

 Rețele transeuropene

 Sănătate

 Protecția consumatorului

 Politică socială

 Politica comună de imigrație

 Politica în domeniul azilului

 Protecția frontierelor
Pilonul II :Politica externă și de
securitate comună (PESC)
Elementele PESC:
Politica externa:
 Cooperare
 Menținerea păcii

 Observatorii electorali și Trupele comune de intervenție

 Drepturile omului
 Democrație

 Asistența acordată statelor terțe

Politica de securitate:
 Politica europeană de securitate și apărare
 Dezarmarea

 Aspectele economice ale dezarmării

 Sistemul european de securitate
Politica europeană de securitate și apărare

Vizează iniţiative în domeniul apărării, politicilor interne şi

politicilor externe constituind o parte a Politicii Externe şi
de Securitate Comune a UE.Operaţiunile militare UE se
referă la stabilizare, prevenirea conflictelor şi inter-
poziţionare între părţile implicate în conflict, protecţia
populaţiei civile şi personalului internaţional, combaterea
pirateriei, protejarea comerţului, industriei de pescuit şi
asistenţă umanitară. De la instituirea sa în cadrul PSAC au
fost desfăşurate aproximativ 25 operaţiuni externe, dintre
care 6 operaţiuni militare (operate sub mandat ONU).
Participarea Republicii Moldova la
PESC
 Participarea RM la misiunile în cadrul PSAC constituie un important aspect
în dezvoltarea relaţiilor politice bilaterale şi un factor ce contribuie
indirect la creşterea nivelului de asigurare a securităţii statului nostru pe
continentul european. În conformitate cu Strategia securităţii naţionale,
participarea la eforturile globale, regionale şi sub-regionale de promovare
a stabilităţii şi securităţii internaţionale, inclusiv prin cooperare şi
participare la misiunile în PSAC este o prioritate a RM.
 Participarea RM în PSAC a UE derivă şi din Declaraţia Summit-ului şefilor
de stat şi de guverne ale statelor Parteneriatului Estic (PaE) şi statelor
membre ale UE de la Varşovia care se referă la necesitatea intensificării
cooperării dintre UE şi statele PaE în domeniul PSAC.La 13 decembrie
2012 a fost semnat la Bruxelles, Belgia Acordul Cadru de Participare a RM
la misiunile UE de Gestionare a Crizelor care extinde orizontul cooperării
cu UE pe dimensiunea politică și de securitate intrat în vigoare la 1 iulie
2013. Acordul respectiv stabilește cadrul şi condiţiile pentru eventualele
participări ale Republicii Moldova la operaţiile UE de gestionare a crizelor
Pilonul III:Cooperarea polițienească și
judiciară în materie penală
Elementele cooperarii politieneasca si
juridiciare in material penale sunt:
 Trafic de droguri și Trafic de arme
 Trafic de carne vie
 Terorismul
 Infracțiuni împotriva minorilor
 Crimă organizată
 Corupție, coruptibilitate și înșelăciune
 Corupție, coruptibilitate și înșelăciune
 Frauda și corupția reprezintă o amenințare gravă la adresa securității și intereselor financiare
ale Uniunii Europene (UE). Protejarea acestor interese reprezintă o prioritate pentru instituțiile
UE, atât pentru a utiliza cât mai bine banii contribuabililor, cât și pentru a combate
criminalitatea organizată și terorismul, pentru care corupția oferă un teren fertil.Temeiul
juridic pentru combaterea fraudei și a oricăror alte activități ilegale care aduc atingere
intereselor financiare ale UE este articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene (TFUE), prin care UE și statele sale membre își asumă sarcina de a proteja bugetul UE.
 La nivelul UE, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF):
 efectuează investigații administrative independente privind frauda, corupția și orice altă
activitate ilegală care implică fonduri sau venituri UE, pentru a se asigura că banii
contribuabililor europeni sunt investiți în proiecte care pot contribui la crearea de locuri de
muncă și la promovarea creșterii economice în Europa
 investighează cazuri de abatere gravă din partea personalului UE și a membrilor instituțiilor
UE, contribuind astfel la consolidarea încrederii publice în instituțiile respective
 elaborează politici UE de combatere a fraudei, în calitatea sa de serviciu al Comisiei.
Concluzie
 Continuând opera Actului unic european, Tratatul de la Maastricht, ameliora funcţionarea
instituţiilor comunitare şi consolida puterile de codecizie legislativă şi de control ale Parlamentului
european. Cu toate acestea, lucrările din cadrul instituţiilor nu au fost simplificate. Aceasta pentru
că, de atunci, instituţiile au fost nevoite să răspundă unei duble cerinţe: una decurgând din
gestionarea unei monede unice, Euro, şi cooperarea în materia politicii economice; alta din
perspectiva lărgirii Uniunii.În conformitate cu Tratatul de la Maastricht a fost iniţiată Conferinţa
Interguvernamentală a U.E. ca forum în care pot fi determinate amendamente la tratatele existente
sau pot fi semnate noi tratate.Conferinţa s-a desfăşurat în trei etape, respectiv: martie 1996, la
Torino; decembrie 1996, la Dublin; iulie 1997, la Amsterdam.Această Conferinţă a dezbătut
problemele privind extinderea U.E. în est şi sud, ajungând în final la un nou Tratat asupra U.E.
semnat la 2 octombrie 1997 la Amsterdam de unde şi denumirea de Tratatul de la Amsterdam
care înlocuieşte Tratatul de la Maastricht.
 Prin prezentul tratat U.E. doreste să promoveze progresul economic şi social al populaţiei
europene, ţinându-se cont de principiul dezvoltării durabile şi în cadrul desăvârşirii pieţei interne,
al intensificării, al protecţiei mediului înconjurător şi se pun în aplicare politicile care asigură
progresul paralel în integrarea economică şi celelalte domenii.
 Cu toate că Tratatul de la Maastricht instituia, în special, o cetăţenie europeană, adică un cadru al
unor drepturi şi obligaţii suplimentare pentru cetăţenii statelor membre, el nu oferea acestui
cadru un conţinut real;
 Tratatul de la Maastricht a definit structurile şi procedurile din acest punct de vedere, lăsând,
totuşi, deschisă posibilitatea noilor reforme, atât în domeniul politicii externe, cât şi în cel al
apărării.