Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE
Prof. îndrumător,
CIORNEI TEODORA
Candidat,
DOROBANŢU (VREME) IULIANA LOREDANA
- 2019 -
CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Epidemiologie
Cancerul de sân reprezintă a doua cauză de
deces în rândul persoanelor de sex feminin, pe
primul loc situându-se cancerul pulmonar.
Etiologie
La baza dezvoltării neoplasmului
mamar există o multitudine de factori
externi care acționează pe un teren
genetic favorizant.
Patogenie
Semne şi simptome
Diagnosticul de neoplasm mamar este pus după examinarea clinică a pacientei de către
medicul curant, urmată de efectuarea unor serii de investigații, precum analiza generală a
sângelui, mamografia, ecografia, computer tomografia și confirmat prin examinarea
histopatologică a fragmentelor tumorale obținute în urma biopsiei.
Diagnostic diferenţial
În faţa unei tumori mamare înaintea examenului histopatologic sunt luate în consideraţie
următoarele diagnostice diferenţiale: mastopatia fibro-chistică; fibroadenomul; adenoza
sclerozantă; papilomul intraductal; ectopatia canalelor ductale; alte leziuni benigne.
Tratament
Alegerea metodei de tratament (protocol terapeutic) pentru cancerul de sân ţine cont de
factori multipli, cum sunt vârsta pacientei şi stadiul de evoluţie a tumorii. Pot fi efectuate
patru tratamente, asociate sau izolate: intervenţia chirurgicală, radioterapia, chimioterapia şi
hormonoterapia.
Profilaxie
Prezentarea la medic în momentul apariției semnelor inițiale de boală poate fi actul salvator.
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTEI CU CANCER MAMAR
TERMOGRAFIA
Termografia poate fi aplicată ca metodă de preselecție în
screening-ul cancerului mamar, dar totodată poate aduce
informații prognostice depistând cancerele în puseu evolutiv.
ULTRASONOGRAFIA (ecografia ultrasonică)
Metoda poate diferenția o formațiune solidă de una chistică.
Dar nu aduce informații precise privind natura leziunii.
PUNCȚIA-BIOPSIA MAMARĂ
Această explorare are valoare în special la bolnavele cu
diagnostic clinic și mamografic malign, la care primul gest
therapeutic nu va fi altul, decât cel chirurgical, examenul
histopatologic extemporaneu rămâne suveran.
CAPITOLUL V
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL I
CULEGEREA DE DATE
Nume: G. P. Data naşterii: 11.02.1975 Vârsta: 43 ani Religie: ortodoxă
Domiciliu: sat Văculeşti, Judeţ Botoşani Ocupaţia: secretară
Stare civilă: căsătorită
Data internării: 20.01.2018 Data externării: 29.01.2018
Diagnostic medical: Tumoră de 1,5 cm cu limite de siguranţă sân drept. Carcinom ductal
invazie tip NOS predominant tubar
Motivele internării: prezenţa unei formaţiuni tumorale la nivelul sânului drept
Grupa sanguină: O (I) Rh +
Antecedente heredo-colaterale: fără importanţă
Antecedente personale:
APF = 14 ani: menarhă la 12 ani, ciclu regulat, durata 4-5 zile, flux moderat
Naşteri normale: 1; 1 copil născut natural; a alăptat 3 luni
Avorturi: 2 la cerere
Stenoză pilorică operată în 1998
Dischinezie biliară
Condiţii de viaţă şi muncă: corespunzătoare
Comportare faţă de mediu: pacienta nu fumează şi consumă alcool ocazional
Istoricul bolii: Pacienta afirmă că a descoperit o formaţiune tumorală la nivelul sânului drept,
în urmă cu o săptămână. Nu s-a prezentat şi nu a efectuat tratament până în prezent. Este
internată pentru investigaţii şi tratament de specialitate.
EXAMEN CLINIC GENERAL
T.A. - 120/80 mmHg; R. -20 r/minut; P. -78 p/minut; G=76 kg; Î=165cm; T= 36,8˚C
Diureza: 1500/24 h Starea generală: alterată
Sistem cutanat: lipoame la nivelul braţului drept; Sistem muscular: normoton,
normokinetic; Sistem osteo-articular: aparent integru; Sistem circulator: TA= 120/80
mmHg; P=78 b/min
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonară normală, murmur
vezicular fiziologic
Aparat digestiv: apetit păstrat, tranzit intestinal fiziologic
Aparat urinar: loje renale libere, nedureroase, micţiuni fiziologice
S.N.C.: orientată temporo-spaţial
EXAMEN GINECOLOGIC
Inspecţie: sânul drept - formaţiune tumorală, aproximativ 4 cm
Palparea sânilor: la nivelul sânului drept se palpează o formaţiune de aproximativ 4 cm de
consistenţă semidură, nedureroasă, mobilă pe planurile profunde cu tendinţă de aderare la
planurile supraadiacente
Axila dreaptă: se palpează un ganglion de aproximativ 1 cm, mobil, nedureros
Sânul stâng: consistenţă glandulară
Abdomenul: suplu, mobil cu mişcările respiratorii, nedureroase la palpare
Organe genitale externe: normal conformate, vulvă cu atrofie de vârstă.
REZULTATUL ANALIZELOR
SURSA DE DIFICULTATE
intervenţia chirurgicală
durere şi traumă postoperatorie
durere
teama de desfigurare, de cancer şi
moarte
stare generală proastă
dezinteres
DIAGNOSTIC DE NURSING
1. Anxietate în legătură cu teama de desfigurare, de cancer şi moarte, manifestată prin
izolare, lipsă de comunicare.
2. Alterarea ritmului şi frecvenţei respiratorii şi circulatorii, datorită intervenţiei chirurgicale
manifestat prin dezechilibru hidroelectrolitic.
3. Alterarea confortului din cauza durerii şi traumei postoperatorii,manifestat
prin indispoziţie.
4. Deficit de autoîngrijire datorită durerii, manifestat prin imposibilitatea de a se spăla şi a
se îmbrăca singură.
5. Alterarea odihnei şi somnului datorită durerii, spitalizarii, manifestată prin oboseală,
iritabilitate.
OBIECTIVE
-Pacienta să fie informată asupra operaţiei, a eventualelor efecte postoperatorii;
-Să-şi exprime temerile; Să discute deschis.
-Pacienta să-şi menţină funcţiile cardio-respiratorie şi renală, să-şi menţină echilibrul
hidroelectrolitic la nivel optim.
-Pacienta să-şi controleze durerea.
-Pacienta să se poată îngriji singură în decurs de 3 zile.
-Pacienta să aibă un somn odihnitor.
INTERVENŢII - AUTONOME ŞI DELEGATE
încurajez pacienta şi familia să discute cu privire la operaţie şi diagnostic;
susţin moral pacienta şi familia acesteia, prezint diferite cazuri operate, cu evoluţie
bună;
solicit familiei să fie în permanenţă alături de bolnavă;
ajut pacienta să-şi alunge ideile iraţionale produse de anxietate;
informez pacienta cu privire la durata internării, asupra operaţiei, localizării inciziei,
a durerii postoperatorii.
la indicația și în prezența medicului, administrez: Piafen: 3f/zi, Fortral: 2cp/zi
recoltez sânge pentru examenul de laborator; ridic moralul bolnavei; mamografie;
biopsie;
îi administrez Fenobarbital -1comprimat seara.
măsor funcţiile vitale la fiecare patru ore; controlez plaga să nu sângereze;
observ faciesul, tegumentele;
administrez lichidele recomandate de medic prin perfuzie şi apoi pe cale orală,
imediat ce starea permite, ce peristaltismul s-a reluat;
măsor aportul şi pierderea de lichide, urmăresc drenul,măsor cantitatea de lichid
drenat şi observ culoarea; îi administrez Aspacardin: 3tb/zi.
aşez bolnava în poziţie de decubit dorsal sau cu toracele uşor ridicat, iar cotul se
sprijină pe perne mai sus decât umărul şi mâna mai sus decât cotul, relaxată;
reluarea mişcărilor cu braţul operat, cât mai curând posibil;
controlez: contractura muşchilor bolnavei, prezenţa tonusului, a sensibilităţii;
ajut pacienta să se ridice din pat a doua zi după intervenţie;
INTERVENŢII - AUTONOME ŞI DELEGATE
observ plaga, pentru a sesiza eventuala apariţie a sângerării, infecţiei,
hematomului;
administrez medicaţia antialgică, mai ales înainte de mobilizare şi de apariţia durerii
- Piafen: 3 fiole/zi (nu se fac injecţii în braţul afectat);
educ pacienta să execute exerciţii respiratorii.
ajut pacienta să-şi efectueze toaleta;
schimb zilnic lenjeria de pat şi de corp;
administrez alimentaţie pe cale orală, imediat ce peristaltismul s-a reluat.
încurajez în permanenţă pacienta;
antrenez familia în susţinerea pacientei;
ajut pacienta să-şi privească operaţia şi să se adapteze la noua sa imagine
corporală;
administrez medicaţia sedativă recomandată de medic - 1 tb Diazepam.
EVALUARE
Educarea publicului feminin are ca scop, înlăturarea concepției greșite prin care cancerul este
privit ca o fatalitate, lămurindu-l în acelați timp asupra rezultatelor favorabile ale tratamentului
în stadiile timpurii ale bolii.
Femeia trebuie să stabilească un plan de examinare lunar al sânilor. Este de recomandat ca
autoexaminarea să se facă imediat după menstruație (la 1-2 zile).
Scopul principal al prevenţiei primare îl reprezintă diminuarea frecvenţei cancerelor prin
identificarea şi, eventual, suprimarea factorilor de risc. Aceştia sunt foarte diverşi şi ponderea lor
diferă de la un individ la altul.
Prevenţia secundară înseamnă tratamentul unor leziuni precanceroase sau cancere în stadii
precoce, fără expresie clinică, a căror eradicare poate suprima evoluţia spre neoplazie, ceea ce
corespunde depistării precoce.
Prevenţia terţiară este reprezentată de diagnosticul şi tratamentul cancerelor deja avansate,
dar asimptomatice sau în faza absenţei complicaţiilor.
CONCLUZII