DEZVOLTAREA

EMBRIOLOGICĂ A
SISTEMULUI DIGESTIV

DR. CRISTINA STĂNESCU

 INTRODUCERE
 Sistemul digestiv se dezvoltă în etapa
preembrionară, când apar primordiile acestuia:
 Sacul vitelin primar
 Lama precordală
 Stomodeum
 Preenteronul
 Mezenteronul
 Metenteronul
 Proctodeum
 SACUL VITELIN PRIMAR
 Apare în S2
 Se diferențiază în:

- O parte proximală, situată lângă discul embrionar, care se va

transforma în tubul digestiv primar
- O parte distală, care va deveni sac vitelin secundar (anexă fetală
inițială)
 Sacul vitelin secundar regresează concomitent cu formarea

peretelui abdominal și a cordonului ombilical.

 Comunicarea dintre tubul digestiv primar și sacul vitelin secundar

se face prin canalul vitelin.

 Comunicarea cu tubul digestiv încetează odată cu fibrozarea

canalului vitelin.
 TUBUL DIGESTIV
 În perioada gastrulației se formează:
 Lama precordală – din care se formează membrana
orofaringiană, care separă tubul digestiv de stomodeum și
membrana cloacală, care separă tubul digestiv de proctodeum.
 În săptămânile 3 și 4 intrauterine curbarea cranio-caudală și
dorso-latero-ventrală transformă discul embrionar trilaminar și
plat într-un cilindru alungit, format din trei tubi concentrici.
 Tubul central, de origine endodermală, formează tubul digestiv
primitiv.
 Tubul exterior, de origine ectodermică acoperă întreaga
suprafață embrionară, mai puțin regiunea ombilicală.
 Tubul mijlociu este de origine mezodermală.
 Tubul digestiv primitiv comunică cu sacul vitelin în porțiunea
sa mijlocie.
 Comunicarea dintre tubul digestiv și
sacul vitelin se face prin canalul vitelin
 Tubul digestiv primar este împărțit în trei segmente:
 Proenteron – partea craniană a tubului digestiv, de la
membrana orofaringiană până la diverticulul hepatic.
 Mezenteron – partea mijlocie a tubului digestiv, de la
diverticulul hepatic până la colonul transvers (2/3 drepte),
vascularizată de artera mezenterică superioară.
 Metenteron – partea distală a tubului digestiv de la 1/3 distală
a colonului transvers până la membrana cloacală,
vascularizată de artera mezenterică inferioară.
 Tubul digestiv este suspendat de pereții cavității
intraembrionare prin două mezouri primitive: mezenterul
primitiv dorsal și ventral din care se vor forma cele două
epiploane și bursa omentală.
 Tubul digestiv primitiv este vascularizat de ramurile
ventrale ale aortei descendente, care derivă din
plexurile arteriale ale arterelor viteline dreaptă și
stângă.
 Arterele viteline se formează din mezodermul situat

în jurul veziculei viteline.

 Vascularizația tubului digestiv se realizează din trei

artere:
 Trunchiul celiac – esofag, stomac, duoden,

jumătatea superioară a intestinului

 Trunchiul mezenteric superior – intestin mijlociu
 Trunchiul mezenteric inferior – intestin posterior
Dezvoltarea mugurilor digestivi.
Embrionul în S4
 PREENTERONUL
 Cuprinde partea craniană a tubului digestiv formată
din:
 Faringele primitiv
 Esofagul primitiv
 Stomacul primitiv
 Duodenul primitiv
 Ficatul, vezicula biliară și pancreasul
 Preenteronul este vascularizat din trunchiul celiac,

care se formează din aorta abdominală.

 Trunchiul celiac vascularizează ficatul, pancreasul și

splina.
 DEZVOLTAREA ESOFAGULUI PRIMITIV
 Se realizează inferior de faringele primitiv.
 Crește odată cu dezvoltarea inimii și plămânilor, în stânsă

legătură cu dezvoltarea traheei.

 În S4, pe peretele anterior al esofagului primitiv apare

șanțul laringotraheal, care este separat de acesta prin

creasta traheoesofagiană și crestele esofagiene laterale.
 Crestele esofagiene se unesc formând septul

traheoesofagian, ce separă traheea de esofag.

 Esofagul primitiv este fixat la peretele dorsal al celomului

intraembrionar prin mezoesofagul dorsal, care participă la

formarea diafragmului.
Dezvoltarea esofagului primitiv
 DEZVOLTAREA DIAFRAGMULUI

 Diafragmul se dezvoltă din:

 Septul transvers, care constituie primordiul centrului tendinos

al diafragmei.
 Membrana pleuroperitoneală, posterolateral apare sub forma

plicilor pleuro-peritoneale și constituie primordiul părților

laterale ale diafragmului.
 Mezoesofagul dorsal este o parte a mezenterului dorsal primitiv

din care se dezvoltă partea mediană și dorsală a diafragmului.

 Musculatura derivată din peretele trunchiului contribuie la

dezvoltarea musculaturii diafragmului.

 Diafragmul este inervat de către nervul frenic.
Condensarea mezenchimului între
ficat și cavitatea pericardică
conduce la formarea diafragmului
 DEZVOLOTAREA STOMACULUI
 În S4 se produce o dilatare în plan sagital a intestinului
anterior, imediat sub septul transvers, concomitent cu
alungirea rapidă a esofagului toracic.
 La sfârșitul săptămânii a patra stomacul este fuziform.
 În S5-6 marginea posterioară a stomacului se dezvoltă
mai accentuat și va forma curbura mare a stomacului,
iar pe peretele anterior gastric, mica curbură.
 În S7-8 se produce rotarea stomacului cu 90 de grade
(în jurul unui ax craniocaudal, din planul sagital în
planul frontal).
 Concomitent cu rotația stomacului, trunchiurile vagale
drept și stâng, așezate inițial pe laturile tubului digestiv
primitiv sunt rotate, situându-se anterior și posterior.
Rotația stomacului de-a lungul axului
longitudinal și anteroposterior
 DEZVOLOTAREA STOMACULUI
 Curbura mică se situează spre dreapta, iar curbura mare
spre stânga.
 Fața laterală stângă devine anterioară și va fi inervată
de nervul vag stâng.
 Fața laterală dreaptă devine posterioară și va fi
inervată de nervul vag drept.
 Stomacul este fixat de pereții cavității abdominale prin
două mezouri:
 Mezogastrul dorsal, care se dezvoltă în exces odată cu
marea curbură și va forma omentul mare.
 Mezogastrul ventral, care va forma omentul mic.
 Cele două mezouri participă la formarea bursei
omentale.
 Dezvoltarea bursei omentale prin
extinderea către dreapta a cavității
intraembrionice
Mezogastrul dorsal formează bursa
omentală
 DEZVOLTAREA DUODENULUI
 Duodenul se dezvoltă în S4 din ultima parte a preenteronului și din
porțiunea inițială a mezenteronului.
 Dezvoltarea inițială este rapidă și se produce o buclă în plan sagital –
ansa duodenală.
 Odată cu rotarea stomacului se produce și rotarea duodenului spre
dreapta.
 Este fixat de peretele anterior și posterior al cavității abdominale prin:
 Mezoduodenul ventral, care participă la formarea plicii
hepatoduodenale și
 Mezoduodenul dorsal, rotat spre dreapta vine în contact cu
peritoneul parietal posterior. Rămâne fascia Treitz din care se va
forma ligamentul suspensor al lui Treitz.
 Duodenul este obliterat de proliferările celulelor
 epiteliale.
 Recanalizarea se face la sfârșitul S8.
Duodenul și pancreasul ajung în poziție
retroperitoneală
 Mezenterul dorsal fuzionează la
peretele posterior al abdomenului
 La sfârșitul
săptămânii a patra
tubul digestiv primitiv
de la nivelul
esofagului și până la
nivelul cloacăi este
suspendat printr-un
mezenter dorsal.
 Cavitățile celomice din mezodermul plăcii laterale
fuzionează pentru a forma o cavitate peritoneală unică.
 În regiunea stomacului, tubul digestiv primitiv rămâne
conectat la peretele anterior al corpului embrionar prin
septul transvers (gros).
 În săptămâna a cincea, porțiunea caudală a septului transvers
se subțiază pentru a forma mezenterul ventral prin care
stomacul și ficatul în evoluție sunt atașate la peretele ventral
al corpului embrionar.
 Porțiunile abdominale ale esofagului, stomacul și duodenul
sunt suspendate printr-un mezenter dorsal și unul ventral, în
timp ce restul componentelor tubului digestiv sunt
suspendate doar printr-un mezenter dorsal.
 DEZVOLTAREA FICATULUI
 Se face în S4 din diverticulul hepatic, care se dezvoltă din ultima
parte a preenteronului.
 Mugurele hepatic se dezvoltă în septul transvers și în

mezogastrul ventral, pe fața ventrală a duodenului, ca o îngoșare

endodermală.
 Celulele hepatice, țesutul hematopoetic și țesutul fibros al

ficatului se dezvoltă din mezenchimul septului transvers.

 Din mugurele hepatic se va forma canalul hepatopancreatic

din care se vor forma căile biliare și mugurele pancreatic ventral.

 Din canalul hepatic se formează cordoanele hepatice, care vor

delimita sinusoidele hepatice.

 Stroma ficatului se dezvoltă pe seama mezodermului

splanhnopleural din vecinătatea regiunii cardiace a stomacului.

 DEZVOLTAREA FICATULUI
 Ficatul este un organ hematopoetic.
 Focare de celule derivate din mezenchimul septului

transvers încep să producă celule sanguine.

 În ziua 26, caudal de diverticulul hepatic, apare o îngroșare

endodermală: diverticul cistic, care crește în mezenterul

ventral pentru a forma vezica biliară și ductul cistic.
 În S6, ficatul ajunge în contact cu membranele superioară și

inferioară ale septului transvers și începe să le separe.

 Membrana seroasă inferioară a septului transvers se

transformă în peritoneu visceral, ce acoperă aproape

întreaga suprafață a ficatului, exceptând aria nuda.
 Mezenterul primitiv dorsal și ventral. Ficatul este
conectat la peretele ventral abdominal prin
ligamentul falciform și la stomac prin omentul mic
 DEZVOLTAREA FICATULUI
 La periferia ariei nuda peritoneul se reflectă de pe diafragmă pe
ficat, formând ligamentul coronar.
 Porțiunea în formă de seceră din mezenterul ventral care atașează
ficatul la peretele ventral al corpului embrionului formează
ligamentul falciform.
 Pe marginea liberă a acestui ligament se situează vena ombilicală.
 Porțiunea mezenterului ventral situată între ficat și stomac se
subțiază și formează o membrană translucidă denumită omentul mic.
 Marginea caudală a omentului mic formează ligamentul
hepatoduodenal.
 Regiunea omentului mic situată între ficat și stomac formează
ligamentul hepatogastric.
Omentum mic se întinde între ficat și mica
curbură a stomacului. La marginea
anterioară se află orificiul epiploic.
DEZVOLTAREA PANCREASULUI
 Se face din mugurii pancreatici dorsal și ventral care se
dezvoltă în mezogastrul dorsal și ventral.
 Mugurele pancreatic dorsal apare primul și formează:
pancreasul dorsal, care prezintă în interior canalul pancreatic
dorsal și un sistemul canalicular primitiv.
 Acinii se deschid în sistemul canalicular, partea exocrină.
 Insulele Langerhans ale pancreasului formează partea endocrină.
 Mugurele pancreatic ventral ajunge sub cel dorsal cu care se
contopește. Formează pancreasul ventral cu o prelungire a
capului pancreasului definitiv, numită procesul uncinat al lui
Winslow, în interiorul căruia se află canalul pancreatic ventral.
 Canalul pancreatic accesor al lui Santorini se formează din
canalul pancreatic dorsal.
Mugurele pancreatic ventral se formează
în vecinătatea mugurelui hepatic, după
care se deplasează ușor posterior
 Fuziunea mugurilor pancreatici dorsal și
ventral determină interconexiunea ductelor.
DEZVOLTAREA PANCREASULUI
 Mugurele pancreatic ventral formează ductul
pancreatic principal care se deschide în duoden la
nivelul papilei duodenale mari.
 Ductul mugurelui pancreatic dorsal persistă ca un

duct pancreatic accesoriu care se varsă în duoden la

nivelul papilei duodenale mici.
 Celulele exocrine ale pancreasului se diferențiază din

celulele endodermale ale mugurilor pancreatici.

 Celulele endocrine provin din celulele endodermale ale

tubului digestiv primitiv.

Poziția stomacului, splinei și
pancreasului în S5 și S11
 MEZENTERONUL
 Formează:
 Partea inferioară a duodenului primitiv
 Jejun, ileon , cec
 2/3 drepte ale colonului transvers
 Inițial este format dintr-o singură ansă
ombilicală fixată de peretele abdominal
posterior prin mezenterul dorsal comun.
 Ansa ombilicală prezintă un braț superior
(deasupra arterei mezenterice superioare)
și unul inferior (dedesubtul arterei
mezenterice superioare), separate prin
canalul vitelin.
Embrionul în timpul S6
 Brațul cranial al ansei dă naștere jejun-ileonului, în timp ce
brațul caudal va deveni colon ascendent și transvers.
 La vârful său ansa intestinală primitivă este atașată la ombilic
prin ductul vitelin.
 În axul dorsoventral al ansei se situează artera mezenterică și
ramurile sale.
 La începutul S6 alungirea continuă a intestinului mijlociu
determină hernierea ansei intestinale primitive în
ombilic.
 Concomitent cu hernierea, ansa intestinală primitivă suferă și
o rotație de 90 grade în jurul a. mezenterice superioare.
 În S10 se produce retracția ansei intestinale în cavitatea
abdominală.
Rotația anselor intestinale se face în mai multe
etape, având drept ax de rotație artera
mezenterică superioară.
DEZVOLTAREA INTESTINULUI SUBȚIRE
 Se face din brațul superior al ansei ombilicale și o mică
parte din brațul inferior.
 Creșterea accentuată a brațului superior determină dezvoltarea

intestinului subțire atât în celomul peritoneal, cât și în

porțiunea proximală a celomului ombilical (extraembrionar) și
apariția anselor intestinale.
 Diferențierea jejunului și ileonului se realizează prin

diferențierea mezenterului dorsal comun în mezojejun și

mezoileon.
 Mezenteronul comunică cu sacul vitelin secundar.
 Canalul vitelin sau omfaloenteric se obstruează, dar persistă

vestigiul acestuia numit diverticulul lui Meckel.

 Rotația anselor intestinale și
modificarea poziției mugurelui cecal
DEZVOLTAREA CAVITĂȚII PERITONEALE
 Se face din celomul peritoneal care comunică pentru o scurtă
perioadă cu cavitatea celomică.
 Inițial, cavitatea peritoneală comunică larg cu celomul ombilical.
 Dezvoltarea intestinului se face atât în interiorul celomului peritoneal cât
și în porțiunea proximală a celomului ombilical (hernie ombilicală
fiziologică).
 În S10 are loc revenirea completă intraembrionară a intestinului subțire
și se formează inelul ombilical care delimitează deschiderea ombilicală.
 În mezenchimul mezogastrului dorsal se formează mici cavități care
confluează și formează bursa omentală, care facilitează mișcarea și
dezvoltarea stomacului.
 Odată cu rotația stomacului se reduce comunicarea dintre cavitatea
peritoneală mare și mică la un canal situat posterior de omentul mic,
denumit orificiul epiploic.
DEZVOLTAREA PERITONEULUI
 Tubul digestiv primitiv este fixat la pereții cavității peritoneale prin
două mezouri:
 Mezenterul dorsal primitiv unește tubul digestiv primitiv cu peretele

posterior al cavității peritoneale și este format din mai multe părți:

mezoesofagul dorsal, mezogastru dorsal, mezoduodenul dorsal (din care
mai rămâne fascia Treitz din care postnatal se formează ligamentul lui
Treitz) și mezenterul dorsal comun (format din mezojejun, mezoileon,
mezocolon, mezorect).
 Mezenterul ventral primitiv unește tubul digestiv primitiv cu peretele

anterior al cavității peritoneale și este format din: mezoesofagul ventral,

mezogastrul ventral, mezoduodenul ventral, mezocistul (este partea
terminală care unește peretele abdominal anterior cu vezica urinară).
 Mezocistul participă la formarea plicilor ombilicale.
DEZVOLTAREA EPIPLONULUI MARE ȘI MIC
 Dezvoltarea epiplonului mare se face din mezogastrul dorsal care crește odată
cu dezvoltarea marii curburi.
 Dezvoltarea mugurelui pancreatic dorsal în mezoduodenul dorsal și a splinei în

mezogastrul dorsal va contribui la formarea epiplonului mare.

 Din mezogastru se vor forma cinci plici componente ale epiplonului mare:
 Plica frenicosplenică
 Plica gastrofrenică
 Plica gastrosplenică
 Plica gastrocolică
 Plica frenicocolică
 Dezvoltarea epiplonului mic se face din mezogastrul ventral și parțial din

mezoduodenul ventral.
 Plica hepatogastrică se dezvoltă din mezogastrul ventral.
 Plica hepatoduodenală se dezvoltă din mezogastrul ventral și mezoduodenul

ventral.
 DEZVOLTAREA COLONULUI
 Colonul ascendent și 2/3 drepte din colonul transvers se formează
din brațul inferior al ansei ombilicale.
 Este fixat la peretele abdominal printr-un segment al mezenterului
dorsal comun (mezocolon).
 Din brațul inferior al ansei ombilicale se dezvoltă diverticulul cecal.
 Diverticulul cecal va participa la rotația de 180 de grade și din poziție
anteroinferioară stângă ajunge în poziție anteroposterioară dreaptă,
subhepatică, după care coboară în poziția normală.
 Mezocolonul colonului ascendent suferă un proces de coalescență și
astfel colonul devine parțial retroperitoneal.
 2/3 drepte ale colonului transvers își păstrează mezocolonul care crește
odată cu dezvoltarea colonului transvers.
 Restul colonului și rectul se dezvoltă din metenteron.
Din brațul inferior al ansei ombilicale
se dezvoltă diverticulul cecal.
 METENTERONUL
 Este ultimul segment al tubului digestiv din care se va dezvolta ultima
parte a colonului transvers, colonul descendent, colonul sigmoid, rectul
și parțial canalul anal.
 Este vascularizat de artera mezenterică inferioară.
 Se termină cu cloaca, o cavitate situată la extremitatea caudală a tubului

digestiv primitiv, care este separată de proctodeum prin membrana

cloacală.
 În partea superioară a cloacăi se deschide allantoida, o anexă fetală

inițială care participă la formarea vezicii urinare și a uracăi.

 În S7 cloaca se împarte în două cavități prin formarea septului

urorectal:
- Rectul, situat posterior, obstruat de membrana anală
- Sinusul urogenital primitiv, situat anterior și obstruat de membrana
orogenitală.
 DEZVOLTAREA COLONULUI ȘI A RECTULUI
 Se realizează din brațul inferior al ansei ombilicale și din
metenteron.
 Colonul și rectul sunt fixate la peretele abdominal posterior prin

mezocolon și mezorect.
 Colonul transvers este unit cu peretele abdominal posterior prin

mezocolonul transvers.
 Mezocolonul colonului descendent suferă un proces de coalescență,

astfel colonul descendent devine parțial retroperitoneal.

 Colonul sigmoid este unit de peretele abdominal posterior prin

mezocolon.
 Rectul se dezvoltă din cloacă, iar canalul anal din cloacă și

proctodeum.
 Canalul anal prezintă două linii de demarcație între epiteliul de origine

endodermică și ectodermică:
- Linia anocutanată situată proximal
- Linia pectinată situată distal
 ÎNTREBARE
 O echografie prenatală efectuată la 20 de săptămâni arată
prezența unei mase intestinale pe linia mediană, învelită de o
membrană. Care este diagnosticul și prognosticul postnatal?

 Diagnosticul cel mai probabil este omfalocel, rezultând din

eșecul revenirii în cavitatea abdominală a anselor herniate,
acoperite de amnios. Se realizează diagnosticul diferențial cu
gastroschizis, în care ansele nu sunt acoperite de amnios.
 Prognosticul este rezervat, 25 % din copiii cu omfalocel mor

la naștere.
 Dacă nu sunt prezente și alte anomalii, se poate realiza

repararea chirurgicală.
 BIBLIOGRAFIE
 1. T.W. Sadler ”Langman‘s Medical Embriology”, Thirteen Edition”, 2015.
 2. Chircor L. Surdu L. – ”Embriologie umană”, Ed. Ponto, 2015.
 3. A. Schmidt – ”Embriologie specială”, ed. Intelcredo, 2002.
 4. Albu Ioan, Georgia Radu – ””Anatomie clinică”, ed. Elsevier, 2016.
 5. Netter F. H. – ”Atlas of human anatomy”, ed. Elsevier, 2018.
 6. A. M. R. Agur, A. F. Dalley, Grant – ”Atlas de anatomie”, Ed. ALL, 2018.
 7. Standring S. – ”Gray s Anatomy”, Ed. Elsevier, 2016.
 8. Drake R., Vogl W., Mitchell A. W. – ” Gray‘s Anatomy – pentru studenți”,
Ed. Prior, 2014.
 9. Harold Ellis, Vishy Mahadevan – ”Clinical Anatomy”, a 13- ediție, Ed.
Wiley-Blackwell, 2013.
 10. Victor Papilian – ”Anatomia omului”, Ed. ALL, 2011.