ANALIZATORII

Autori:
prof. Adriana Oprea - texte
prof. Gheorghe Izsák - imagini
 ANALIZATORII
• ANALIZATORII - formaţiuni morfofuncţionale complexe care au
rolul de a recepţiona, conduce şi transforma în
senzaţii specifice, excitaţiile din mediul extern şi
intern.
• Sunt alcătuiţi din 3 segmente :
- periferic - de conducere - central
* Segmentul periferic - este specializat pentru recepţionarea unei

anumite forme de energie.

* Segmentul de conducere - este format din căi nervoase extra- şi
intranevraxiale ascendente (sensitivo-sensoriale).
* Segmentul central - este reprezentat de diverse arii corticale.
Structura pielii
 ANALIZATORUL CUTANAT

• I. SEGMENTUL PERIFERIC
- reprezentat prin receptori:tactili, termici, dureroşi, de presiune şi
vibratorii, sunt localizaţi în piele.
• Pielea este alcătuită din trei straturi principale:
- epiderma - epiteliu stratificat cornos
- străbătută de fire de
păr,canale excretoare glandelor sudoripare şi
terminaţii nervoase libere
- derma - ţesut conjunctiv dens
- conţine:glande sebacee,canale de excreţie ale
glandelor sudoripare,foliculi piloşi,muşchii firelor de păr,
reţeaua vasculară,terminaţii nervoase libere.
- la contactul cu epiderma,prezintă papile dermice,
care, formează creste papilare(amprente digitale)
epiderma
gl.sudoripară, folicul pilos,gl.
sebacee
 ANALIZATORUL CUTANAT

- hipoderma - ţesut conjunctiv lax

- conţine:celule adipoase, glomerulii glandelor
sudoripare, receptori nervoşi, reţea vasculară, nervi cutanaţi.
• Receptori tegumentari:
- terminaţii nervoase libere(TNL)- receptori tactili, termici,
dureroşi,
de presiune, vibratorii. - se întâlnesc în toate straturile pielii.
- corpusculii Meissner - receptori tactili, localizaţi în dermă.
- corpusculi Ruffinii – receptori termici pentru cald şi de
presiune, localizaţi în derm şi
hipoderm.
- corpusculi Pacini - receptori tactili şi vibratorii, localizaţi în
hipoderm, muşchi, tendoane, articulaţii.
- corpusculi Krause - receptori termici pentru rece,localizaţi
în derm (mai numeroşi la nivelul mâinilor şi feţei).
-discurile Merkel - receptori tactili şi de presiune, localizaţi în
epiderm.
 ANALIZATORUL CUTANAT

• II. SEGMENTUL DE CONDUCERE

- fasciculul spino-talamic anterior(tactilă grosieră şi
presională)
- fasciculul spino-talamic lateral(termică dureroasă şi
vibratorie)
- fascicule spino-bulbare Goll şi Burdach (tactilă fină şi
vibratorie)
- nervul cranian V (trigemen)

• III. SEGMENTUL CENTRAL

- aria somestezică I, lobul parietal, girusul postcentral.
- aria somestezică II .
 ANALIZATORUL OLFACTIV
Rol: previne pătrunderea în organism a substanţelor dăunătoare,
aprecierea calităţii alimentelor, declanşarea secreţiilor digestive.
Stimuli: substanţele odorante.

I.SEGMENTUL PERIFERIC:
- neuroni bipolari - localizaţi în regiunea cornetului nazal superior
şi a lamei ciuruite a osului etmoid.
II.SEGMENTUL DE CONDUCERE
- protoneuronul - neuroni bipolari (receptori) - dendrite scurte cu butoni
olfactivi
- axonii alcătuiesc nervii olfactivi, care străbat lama
ciuruită a osului etmoid
- deutoneuronul - celulele mitrale din bulbul olfactiv.
- axonii formează tracturi olfactive.
 ANALIZATORUL OLFACTIV

• III. SEGMENTUL CENTRAL

• - girul hipocampic
• - nucleul amigdalian
• Adaptare: simţul mirosului se adaptează rapid,senzaţia dispărând
chiar dacă stimulul persistă.
 ANALIZATORUL GUSTATIV
Rol: declanşarea secreţiilor digestive, reglarea ingestiei de alimente,
împiedică pătrunderea în organism pe cale digestivă a substanţelor
nocive şi alimentelor alterate.
Stimuli: substanţele sapide dizolvate în salivă.

I.SEGMENTUL PERIFERIC:
- muguri gustativi, grupaţi în papile gustative, alcătuiţi din:
- celule receptoare ciliate
- celule de susţinere
- celule bazale
Tipuri de papile gustative:
1. Caliciforme - 9-11- în V la baza limbii.
2. Fungiforme - 150-200-la vârful şi marginile limbii.
3. Foliate - părţile postero-laterale ale limbii. 4.
Filiforme - pe toată suprafaţa limbii, conţin receptori tactili.
ANALIZATORUL GUSTATIV
 ANALIZATORUL GUSTATIV

• II.SEGMENTUL DE CONDUCERE:
- protoneuronul - în ganglionii nervilor cranieni VII,IX,X.
- deutoneuronul - nucleul solitar dintrunchiul cerebral.
• fibrele deutoneuronului se încrucişează la nivel bulbar.
• - al treilea neuron - în talamus.

• III.SEGMENTUL CENTRAL:
- lobul parietal, girusul postcentral, partea inferioară.
• Omul percepe patru gusturi fundamentale:
• dulce - la vârful limbii
• sărat - în partea anterioară a feţei dorsale a limbii
• acru - pe marginile limbii
• amar -l a baza limbii.
• Adaptare - simţul gustului se adaptează rapid.
 ANALIZATORUL VIZUAL
• Globul ocular este acoperit de 3 tunici:
• 1. Tunica externă - sclerotica - opacă, alb-sidefie, vascularizată, care la
partea anterioară prezintă corneea
transparentă, avasculară, bogat inervată.
• 2. Tunica mijlocie - a) coroida - pigmentară, vasculară.
rol: în nutriţia globului ocular.
b) corpul ciliar - format din: - muşchi ciliari
- procese ciliare, care secretă
umoarea apoasă şi
umoarea sticloasă
c) irisul - alcătuit din: - celule pigmentare
- fibre musculare circulare şi
radiare - pupila.
 ANALIZATORUL VIZUAL

• 3. Tunica internă - retina - prezintă două zone:

a) papila optică (pata oarbă), locul în care nervul optic părăseşte globul
ocular.
b) pata galbenă (macula lutea), cu o depresiune în centrul ei, numită fovea
centralis.
• Retina vizuală - este alcătuită din: celule nervoase, celule de susţinere,
celule pigmentare.
Celulele nervoase sunt de 5 tipuri:
-fotoreceptoare cu conuri şi bastonaşe
-bipolare
-multipolare
-orizontale
-amacrine
 ANALIZATORUL VIZUAL

Retina are 10 straturi:

1. stratul celulelor pigmentare-conţin pigment melanic
2. stratul celulelor fotoreceptoare-reprezentat prin:
* celule cu bastonaşe - în număr de 125-130 de milioane
- conţin pigmentul fotosensibil - rodopsina (purpur retinian)
- sunt răspunzătoare pentru vederea nocturnă şi crepusculară
* celule cu conuri - în număr de 5-7 milioane,
- există trei tipuri pentru cele trei culori fundamentale:
roşu, verde şi albastru.
- conţin pigmentul fotosensibil numit iodopsină.
- sunt răspunzătoare pentru vederea diurnă.
3. membrana limitantă externă 4.stratul granular extern
5.stratul plexiform extern 6. stratul granular intern
7.stratul plexiform intern 8.stratul neuronilor multipolari
- axonii acestor neuroni alcătuiesc nervii optici 9.stratul fibrelor optice
10.membrana limitantă internă.
ANALIZATORUL VIZUAL
Structura retinei
Rolul conurilor în vederea colorată
 ANALIZATORUL VIZUAL

I.SEGMENTUL PERIFERIC:
- protoneuronul - în neuronii bipolari
- deutoneuronul - în neuronii multipolari din retină;
axonii neuronilor formează nervul optic;
nervul optic duce informaţii din jumătatea nazală
şi temporală a retinei de aceeaşi parte, dar la
nivelul chiasmei optice fibrele din jumătatea nazală se încrucişează,
formează tractul optic, care duce informaţii din jumătatea
temporală a retinei de o parte şi jumătatea nazală a retinei de
partea opusă.
- tractul optic dă colaterale şi coliculilor cvadrigemeni
din mezencefal - centrul reflexului pupilar fotomotor
- al treilea neuron - în corpii geniculaţi laterali din metatalamus.
III.SEGMENTUL CENTRAL:
- lobul occipital, pe marginile scizurii calcarine.
Segmentele analizatorului vizual
 FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL
FORMAREA IMAGINILOR PE RETINĂ
Razele de lumină suferă la nivelul ochiului o triplă refracţie:
- prima, la interfaţa aer - cornee,
- a doua, pe faţa anterioară a cristalinului,
- a treia pe faţa posterioară a cristalinului.
Astfel, imaginea care se formează (în pata galbenă) va fi mai mică şi
răsturnată.
Ochiul normal (emetrop), are distanţa focală = 17mm, iar lungimea
axului antero-posterior = 24mm.
- punctum remotum = 6m - reprezintă distanţa maximă la care un
obiect poate fi văzut clar, fără acomodare.
- punctum proximum - creşte cu vârsta, de la 7l la 80cm, datorită
scăderii elasticităţii cristalinului.
Ochiul ametrop - puterea de convergenţă a sistemului dioptric, nu
concordă cu lungimea axului antero-posterior.
Formarea imaginii pe retină
muşchii globului ocular corneea cristalinul
 FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Defecte optice:
- miopie - razele luminoase focalizează înaintea retinei
- se corectează cu lentile biconcave.
- hipermetropie - razele luminoase focalizează în spatele retinei
- se corectează cu lentile biconvexe.
- astigmatism - razele luminoase nu focalizează
- se corectează cu lentile cilindrice.

BAZA FOTOCHIMICĂ A VEDERII

Razele luminoase străbat retina, de la – stratul neuronilor multipolari - la
celulele fotoreceptoare, determinând descompunerea pigmenţilor
fotosensibili, având ca urmare, generarea potenţialelor de acţiune.
Influxul nervos apărut, se transmite pe calea optică, spre cortexul
cerebral, unde se produce senzaţia de culoare.
Anomalii de percepere a culorilor:
- daltonismul - imposibilitatea de a percepe culorile complementare
(de exemplu roşu şi verde)
- acromatopsia - imposibilitatea de a percepe culorile.
miopia şi hipermetropia

perceperea culorilor
 ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR
Urechea: - externă - pavilion şi conduct auditiv extern
- medie - trei oscioare: ciocan, nicovală şi scăriţă
- internă - labirintul osos - perilimfă
- labirintul membranos - endolimfă.
Rol: orientarea în spaţiu, depistarea surselor de hrană şi a pericolelor,
perceperea vorbirii.
I. SEGMENTUL PERIFERIC:
a) Receptorii auditivi - localizare - melcul membranos(cohlear), în
organul spiral Corti.
- Organul Corti -1.celule receptoare ciliate pe două straturi:
- intern - unistatificat
- extern - pluristratificat.
cilii străbat membrana reticulară, vârful cililor
proemină în membrana tectoria.
- 2.celule de susţinere - secretă membrana
reticulată.
 ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR

b) Receptorii vestibulari - localizare - labirintul membranos

- în utriculă şi saculă - aparatul otolitic (macula), cu celule
receptoare ciliate acoperite de o membrană gelatinoasă cu otoliţi (granule
de carbonat de calciu).
- în crestele ampulare - celule receptoare ciliate şi celule de
susţinere, acoperite de o masă gelatinoasă (cupula).
II. SEGMENTUL DE CONDUCERE:
a) Calea auditivă:
- protoneuronul - ganglionul spiral Corti
- deutoneuronul - nucleii cohleari pontini
- colaterale în coliculii cvadrigemeni inferiori din
mezencefal, pentru reflexele de orientare auditivă.
- al treilea neuron - corpii geniculaţi mediali din metatalamus.
b) Calea vestibulară:
- protoneuronul - în ganglionul Scarpa
- deutoneuronul - nucleii vestibulari bulbari
- colaterale spre:- arhicerebel
- măduvă
- al treilea neuron - talamus -nucleii nervilor cranieni III, IV, VI.
 ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR

III. SEGMENTUL CENTRAL:

a) Aria auditivă primară - lobul temporal, girusul temporal
superior, profunzimea scizurii Sylvius
- arii de asociaţie - lobul parietal.
b) Aria vestibulară - lobul temporal, girusul temporal
superior, partea posterioară.
rolul perilimfei secţiune prin melc
organul Corti creastă ampulară
 ANALIZATORUL MOTOR
(KINESTEZIC)

Rol: - reglează activitatea reflexă pentru menţinerea echilibrului

- coordonarea fină a mişcărilor
- informează sistemul nervos central, asupra poziţiei corpului în
spaţiu şi gradul de contracţie al fiecărui muşchi.

I. SEGMENTUL PERIFERIC:
Receptori - localizaţi în muşchi, tendoane, ligamente, articulaţii.
- corpusculi Vater-Pacini - proprioceptori
- fusuri neuromusculare - proprioceptori sensitivo-motori
- organe tendinoase Golgi - proprioceptori
- terminaţii nervoase libere.
 ANALIZATORUL MOTOR (KINESTEZIC)

Fusurile neuromusculare:
- localizare - printre fibrele musculare striate (extrafusale)
- alcătuire - capsulă conjunctivă
- porţiune centrală necontractilă, plină cu nuclei
- extremităţi contractile.
- porţiunea centrală - dendrite ale neuronilor din ganglionul spinal, dispuse
spiralat, fibre anulospiralate iar deasupra şi dedesubt,
fibre “în buchet”, cu viteză mică de conducere.
- extremităţile contractile - axonii motoneuronilor gamma din coarnele
anterioare ale măduvei spinării.
Organele tendinoase Golgi - localizare: - zona de joncţiune dintre muşchi şi
tendon.
- alcătuire: - fibre nervoase butonate.
II. SEGMENTUL DE CONDUCERE:
- fasciculele spino bulbare Goll şi Burdach
- fasciculele spinocerebeloase anterior şi posterior.
III. SEGMENTUL CENTRAL:
- zona sensitivo-motorie a lobilor frontal şi parietal.
Fusurile neuromusculare