VULNERABILITATEA

ECOSISTEMELOR
Prof.dr.ing. Panaitescu Mariana
 Introducere
• În cadrul evaluării riscului de mediu și de
prevenire, vulnerabilitatea ar putea fi
măsurată și evaluată pe baza rezultatelor de
realizare a riscului.
• Într-un sens mai larg, vulnerabilitatea include
expunerea ecosistemului la risc.
 Definitie
• Vulnerabilitatea reprezinta caracteristicele și
circumstanțele unor comunități sau sisteme care sunt
predispuse la efectele dăunătoare al unui hazard.
• Vulnerabilitatea sistemelor nu este statică, ci dinamică și
variază în mod semnificativ în timp. Acest lucru depinde
de structura internă a sistemului, interrelațiile și
interdependențele între subsisteme, și subordonarea în
ierarhia sistemului. Din punct de vedere holistic
vulnerabilitatea este predeterminată de locul și funcția
sistemului de interes în cadrele unor sisteme mai
complexe.
 Exemplu:Vulnerabilitatea ecosistemelor
marine și de coastă
• este predeterminată prin:
• Locul de amplasare și acoperirea în spațiu
• Calitatea apei - parametrii hidromorfologici, fizici și chimici
hidrocarburi într-un echilibru dinamic
• Biodiversitate - habitate și specii (diversitate, abundenta,
destribuția ..).
• Structura ecosistemului și inter-relațiile proprii (de exemplu
lanțuri trofice, comunitate - habitat relații reciproce ...)
• Factori antropici (acvacultura, poluarea, industria maritimă,
turism, urbanizare ...)
Opusul vulnerabilitatii-Capacitatea
• Capacitatea este combinația tuturor punctelor forte, atributelor și
resurselor disponibile într-o comunitate, societate sau organizație care
pot fi utilizate pentru atingerea obiectivelor stabilite. Capacitatea poate
include:
• infrastructura și mijloacele fizice,
• instituții,
• abilități de adaptare ale societății,
• precum și cunoștințele umane,
• aptitudini și atribute colective (cum ar fi relațiile sociale, de conducere și
de management).
• Capacitatea de asemenea, poate fi descrisă ca fiind aptitudine.
• Golurile în capacitate sunt identificate pentru acțiuni suplimentare.
(ONU / ISDR, 2009)
 Factorii care contribuie la vulnerabilitate
• Activitățile umane produc efecte negative asupra vulnerabilității ecosistemelor.
• Degradarea mediului datorată acțiunilor cronice induse de oameni amenință: securitatea alimentară,
• mijloacele de trai,
• precum și dezvoltarea economică generală
• și bunăstarea comunităților
• Unele dintre activitățile economice au un efect pozitiv asupra mediului, cum ar fi ecoturism si
acvacultură.
• Factorii geografici - includ factorii de vulnerabilitate: caracteristicile fiziografice ale liniei de coastă,
de ex: pantă, altitudine, caracteristicile țărmului;
• Factorii climatici - schimbările climatice, cu efect de seră și de creștere a temperaturii;
• Factori sociali - caracteristici demografice, de exemplu: populație, sex, vârstă, densitate; alfabetizare
și educație; asigurare; sănătate;
• Factorii economici – Mijlocele de întreținere și alți indicatori economici, cum ar fi proprietatea,
vehiculele, sistemele de comunicații;
• Factori fizici - Case, poduri rutiere, adăposturi pentru ciclon, sisteme de transport și de comunicații,
precum și alte elemente de infrastructură;
• Factori de mediu – Accesul, disponibilitatea și calitatea resurselor naturale, calitatea serviciilor
ecosistemice;
• Factori legați de dezvoltare - Tipul de activitate de dezvoltare, localizare, procesul urmat.
 Indicatorii de vulnerabilitate
• 1. Densitatea populației, măsurată în persoane / km2.
• 2. Infrastructura turistică, măsurată în densitatea
camerelor turistice.
• 3. Zona în cadrul acvaculturii intensive.
• 4. Indicatori de utilizare a terenurilor pentru
agricultură: Fertilizare utilizare / ha, suprafața cultivată
și suprafața irigată
• 5. Numărul de unități industriale cu potențial de
poluare
• 6. Totalitatea mărfurilor aflate în sistem
 Exemplu de studiu-ecosistem marin
• Vulnerabilitatea ecosistemelor marine și de coastă este
predeterminată prin:
• Locul de amplasare și acoperirea în spațiu
• Calitatea apei - parametrii hidromorfologici, fizici și chimici
hidrocarburi într-un echilibru dinamic
• Biodiversitate - habitate și specii (diversitate, abundenta,
destribuția ..).
• Structura ecosistemului și inter-relațiile proprii (de exemplu
lanțuri trofice, comunitate - habitat relații reciproce ...)
• Factori antropici (acvacultura, poluarea, industria maritimă,
turism, urbanizare, etc .)
 Descriere conditii ecosistem
• Cea mai mare parte a populației de pe coasta Mării
Negre trăiește în zone rurale relativ dens populate
și orașe de la mici la mijlocii, decât în ​orașele mari.
• În aceste comunități relativ rurale serviciile de
bază, de avertizare în caz de dezastre și
mecanismele de răspuns, sunt limitate.
Capacitatea limitată a unei comunități de a
planifica și de a răspunde la pericolele de coastă
duce la creșerea vulnerabilității la risc de dezastre.
 Fcatorii care influenteaza vulnerabilitatea
ecosistemului marin si de coasta
• Activitățile umane produc efecte negative asupra vulnerabilității
ecosistemelor Mării Negre.
• Activitati, precum dezvoltarea liniei țărmului, minerit și acvacultură
au urmari asupra ecostemului marin si de coasta, in mod special
asupra habitatele de coastă (dune, mlaștini, ape de coastă) și
asupra zonelor tampon ce oferă protecție impotriva furtunilor și
controlului gradului de eroziune (zone de adăpostire și de hrănire
pentru multe specii marine).
• Acestea se concretizeaza prin:
• scurgeri, evacuări de ape uzate și scurgeri de produse petroliere
care poluează apele de coastă;
• supraexploatarea și utilizarea practicilor de pescuit
Efect pozitiv al activiotatilor economice:
• acvacultură în Marea Neagră conduce la :
• lipsa de toxine produse de alge
• valuri de maree neglijabile (8-9cm);
fitoplanctonului aflat în abundență în apele de
suprafață (106-1330mg / m3 / 24h).
• Cultivarea crustaceelor conduce la îmbunătățirea
calității apei, creșterea densității ihtiofaunei
relative, care, la rândul său, conduce la un efect
benefic asupra avifaunei de durată.
 Factorii care contribuie la vulnerabilitatea
sistemelor de coastă sunt:
• ​proiectarea și construcția de clădiri lasă de dorit,
• protecția necorespunzătoare a bunurilor,
• lipsa de informare și conștientizare a publicului,
• recunoașterea oficială limitată a riscurilor și lipsa
măsurilor de pregătire,
• nepăsarea pentru o gesntionare mai bună în
ceea ce privește managementul de mediu.
 Indicatorii de vulnerabilitate de coastă

• 1. Densitatea populației surprinde amenințări

de la:
• dezvoltarea zonelor de coastă,
• canalizare și evacuări,
• clearance-ul de acoperire a terenurilor,
• epuizarea apelor subterane, și
• supraexploatarea resurselor.
 Indicatorii de vulnerabilitate de coasta

• 2. Infrastructura turistică este amenințată de:

• utilizarea terenurilor și acoperirea terenurilor,
• epuizarea apelor subterane,
• poluarea apei și a plajei datorată activităților
recreative.
 Indicatorii de vulnerabilitate de coasta
• 3. Zona în cadrul acvaculturii intensive. Indicatorul
surprinde amenințări de la:
• clearance-ul terenurilor,
• schimbarea utilizării terenurilor (de exemplu,
agricultura),
• clearance-ul de mlaștini și mangrove,
• intruziune de salinitate în acviferele de coastă,
• eutrofizare indusă de om,
• amenințări la adresa stocurilor sălbatice
 Indicatorii de vulnerabilitate de coasta

• 4. Indicatori de utilizare a terenurilor pentru

agricultură: Fertilizare utilizare / ha, suprafața
cultivată și suprafața irigată surprinde
potențiale amenințări de la:
• eutrofizare,
• epuizarea stratului de apă subterană,
• degradarea solului,
• și schimbarea de acoperire a terenului.
 Indicatorii de vulnerabilitate de coasta

• 5. Numărul de unități industriale cu potențial

de poluare, surprinde amenințări:
• din cauza poluării industriale,
• schimbarea de acoperire a terenului, și
• epuizarea stratului de apă freatică.
 Indicatorii de vulnerabilitate de coasta

• 6. Totalitatea mărfurilor aflate în porturi, în

legătură cu amenințările potențiale de la:
• deversările de petrol și impactul asupra vieții
marine,
• de la introducerea de specii și
• extinderea porturilor și a impactului ulterior
asupra ecosistemelor marine.
 Ecosistemele marine vulnerabile: protecția
împotriva pescuitului de fund în marea liberă
• ASPECTE-CHEIE:
• Organizațiile regionale de gestionare a pescuitului
(ORGP)- ORGP sunt organizații internaționale prin care statele
costiere și alte state care pescuiesc în marea liberă cooperează în
legătură cu conservarea și gestionarea stocurilor de pești, în
special a stocurilor de pești mari migratori sau a stocurilor de
pești anadromi*, într-o anumită zonă geografică.
• ORGP au competențe de gestionare pentru a stabili măsuri de
conservare și gestionare, precum limite de captură și pescuit,
măsuri tehnice și măsuri de control.
• UE, reprezentată de către Comisia europeana, joacă un rol activ
în cadrul mai multor ORGP.
 Domeniu de aplicare
• Regulamentul se aplică navelor care
desfășoară activități de pescuit cu unelte de
pescuit de fund:
• în afara unei zone ORGP;
• într-o zonă în care o ORGP se află în curs de
dezvoltare și în care au fost adoptate măsuri
provizorii pentru protejarea mediului marin.
 Permise de pescuit speciale
• Activitățile de pescuit de fund nu sunt autorizate decât atunci când nu există riscul să
dăuneze ecosistemelor marine vulnerabile. Navele înregistrate în UE care folosesc unelte
de pescuit de fund în aceste zone trebuie să obțină un permis de pescuit special. Cererile
trebuie să cuprindă un plan de pescuit detaliat, care să precizeze:
• zona pentru desfășurarea activității;
• speciile vizate;
• tipul de unelte utilizate și adâncimea la care vor fi utilizate;
• o hartă a fundului mării unde se vor desfășura activitățile de pescuit, dacă autoritatea
emitentă nu o deține.
• Permisele sunt eliberate de către țara în care este înregistrată nava. Autoritățile
responsabile ale țării în cauză trebuie:
• să evalueze datele referitoare la ecosistemele marine vulnerabile din zona specificată în
planul de pescuit, înainte de a elibera un permis. Este interzisă utilizarea de unelte de
pescuit de fund acolo unde nu a fost efectuată și pusă la dispoziție o evaluare științifică;
• să fie înștiințate în legătură cu orice modificări ale planului de pescuit pentru a evalua
dacă ecosistemele marine vulnerabile vor fi amenințate;
• să retragă permisul oricărei nave care nu își respectă planul de pescuit.
 Zone închise
• Conform 
Rezoluției 61/105 a Adunării Generale a Națiunilor
Unite
 din 2006, țările UE trebuie să identifice zonele în
care există sau este posibil să existe ecosisteme
marine vulnerabile pe baza celor mai pertinente
informații științifice disponibile și să închidă zonele
respective pentru pescuitul cu unelte de fund.
Comisia trebuie să fie informată cu privire la orice
închideri și trebuie, la rândul ei, să informeze
celelalte țări ale UE.
 Monitorizare
• Observatorii monitorizează activitățile navelor cărora li s-a acordat
un permis de pescuit special până la finalizarea planului de pescuit.
• În această perioadă, observatorii trebuie:
• să strângă informații privind capturile;
• să noteze modificările planului de pescuit;
• să noteze orice descoperire a unor ecosisteme vulnerabile, precum
și
• să înregistreze adâncimea la care se utilizează uneltele.
• Un raport trebuie să fie trimis autorităților competente din țara UE
în cauză în termen de 20 de zile de la terminarea misiunii. O copie
este transmisă Comisiei.
DE CÂND SE APLICĂ REGULAMENTUL?

• Regulamentul se aplică de la 31 iulie 2008.

 * TERMENI-CHEIE
• Unelte de fund: unelte utilizate pe durata
obișnuită a operațiunilor de pescuit în contact cu
fundul mării, inclusiv traule de fund, drage, setci
de fund, paragate de fund, vintire și capcane.
• Stocuri de pești anadromi: resurse piscicole care
migrează între zonele economice exclusive (adică
o zonă maritimă asupra căreia o țară are drepturi
speciale în ceea ce privește explorarea și
utilizarea resurselor marine) și marea liberă.
 ACTUL PRINCIPAL
• Regulamentul (CE) nr. 734/2008 al Consiliului
din 15 iulie 2008 privind protecția
ecosistemelor marine vulnerabile din marea
liberă împotriva efectelor nocive ale uneltelor
de pescuit de fund (JO L 201, 30.7.2008, pp. 8-
13)
 Linkuri utile:
• https://www.eea.europa.eu/ro/highlights/schi
mbarile-climatice-reprezinta-un-factor
• https://www.eea.europa.eu/signals/signals-20
18-content-list/articles/climate-change-and-w
ater-2014
• https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/T
XT/HTML/?uri=LEGISSUM:pe0001
• http://awsassets.panda.org/downloads/factsh
eet_va_ro.pdf
• https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/8074
7/bibtex
 Tema
• Studiati vulnerabilitatea unui ecosistem
 Analiza de vulnerabilitate-probabilitate
pentru o apa de suprafata
• se analizeaza :
• vulnerabilitatea
• probabilitatea :un eveniment într-un an poate fi
clasificat cu o altă probabilitate în anul ce urmează,
atunci când sunt disponibile date mai precise. Acelaşi
lucru este valabil cu alţi factori ai procesului de selecţie
(vezi tabel)
• Studiu de caz:
• pentru albia NUNTAŞI –conform codului impus de o
matrice de risc (scara 1-10; culoarea verde-rosu)
Codul culorilor
Vulnerabilitate si probabilitate scara 10,
culoarea rosu intens
 Vulnerabilitate si probabilitate cu impact
foarte serios scara 9, culoarea rosu intens
Vulnerabilitate si probabilitate cu impact de
lunga durata scara 8, culoarea rosu intens
Vulnerabilitate si probabilitate cu impact
ridicat scara 7, culoarea rosu intens
Vulnerabilitate si probabilitate scara 6,5, 4
culoarea galben intens
Vulnerabilitate si probabilitate fara impact
scara 3,2, 1 culoarea verde
 Măsurile de control

• În continuare, vom descrie mijloacele de

prevenire şi protecţie prezente, acţiuni şi
politici active.
• Acestea sunt definite prin prevenirea
complexă cu parametrul principal-măsură de
control (N)
Tabel masuri de control
 Nivelul de risc

• Nivelul de risc poate fi simplu determinat (RPN), sau se stabileşte în

funcţie de factorul F de eficienţă (nivel complex de risc, RPNF).
• Valorile RPN si RPNF
• Calculul automat al nivelului de risc (valorea RPN), se face prin
multiplicarea a trei valori.
• Nivelurile de risc bazate pe valorile RPN se aleg astfel (Tabelul 4.5):
• Ridicat (marcat cu rosu) pentru valori RPN>250;
• Intermediar (marcat cu galben) pentru valori RPN є (41....250);
• Scăzut (marcat cu verde) pentru valori RPN є (1....40) (vezi tabelul
initial cu vulnerabilitati).
 Factorul F de eficienţă a măsurilor de
control/acţiunilor
• Analiza globală de risc implică luarea în consideraţie şi
a factorului F de eficienţă a măsurilor de
control/acţiunilor stabilite în vederea
prevenţiei/combaterii efectelor de risc.
• În acest context, se analizează şi se estimează bugetul
în Euro pentru implementarea măsurilor luate.
• Factorul F este calculat automat prin simpla
comparare a estimării pericolului în Euro (ani pentru
recuperare), cu bugetul estimat (ani pentru
recuperare) al măsurii de control (Tabelul).
Măsurile luate au ca eficienţe F următoarele:

• să reducă riscurile de inundaţii care ar aduce pierderi materiale locuitorilor, ca şi

daune importante asupra infrastructurilor de bază, având o importanţă specială
asupra protecţiei vieţii.
• o îmbunătăţire a calităţii corpurilor de apă datorate evoluţiei favorabile în
parametrul de turbiditate şi, de aceea, mai puţină poluare a râului.
• disponibilitatea viitoare a apei, deoarece orice acţiune care impune o corecţie în
procesul de eroziune presupune o îmbunătăţire a calităţii resursei pe termen scurt şi
o asigurare a disponibilităţii şi nedegradării pe termen scurt şi mediu.
• capacitatea hidraulică a albiei râului va deveni mai mare, crescând disponibilitatea
şi reglementarea resurselor de apă în aval, favorizând utilizarea pentru agricultură
şi industrie.
• refacerea şi conservarea capacităţii hidraulice originale a albiei râului, care suferă o
puternică presiune umană, promovând aşadar un management sustenabil al
resurselor de apă.
Calculul RPN si F
 Valorile factorului complex de risc
RPNF se setează astfel:

• risc ridicat cu măsură de prevenire prioritară pentru

valori mai mari de 1500 (roşu)
• risc mediu cu măsură de prevenire acceptabilă cu valori
între (151....1500)(galben);
• risc scăzut cu măsură de prevenire serioasă fără orice
implementare urgentă cu valori între (1...150) (verde).
• Deci, ne încadrăm la Risc scăzut cu măsură de prevenire
serioasă fără orice implementare urgentă cu valori între
(1...150) (verde).