1 Decembrie-Ziua Nationala a

României
 Paşi către făurirea statului naţional
unitar român

1859 - Unirea Moldovei cu

Țara Românească prin
dubla alegere ca domnitor a
lui Al. I. Cuza
Paşi către făurirea statului naţional
unitar român

1877-1878
La 9 mai 1877, România işi declară
independenţa faţă de Imperiul Otoman
şi are loc războiul ruso-româno-turc.
Războiul s-a terminat cu victoria
României şi a Rusiei împotriva turcilor,
obţinerea independenţei României şi
unirea Dobrogei cu România.
Aspectul negativ a fost acela că Rusia a
anexat sudul Basarabiei.
 Paşi către făurirea statului naţional
unitar român

1913
În urma celui de-al doilea
război balcanic, prin Pacea
de la București din 1913,
România obține
Cadrilaterul (teritoriu ce
cuprindea județele
Durostorum și Caliacra).
Paşi către făurirea statului naţional
unitar român
27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu
România
 Paşi către făurirea statului naţional
unitar român
Sfatul Ţării cuprindea: 103 moldoveni, 13 ucrainieni, 7 ruşi, 6 evrei, 5
gagauzi, 2 germani, un polonez şi un armean. Total 138 membri.
În urma rezultatului de la vot (86 pentru, 3 contra, 36 abțineri, 13
absenți) s-a declarat unirea Basarabiei cu Ţara Mamă.

Clădirea unde au
avut loc ședințele
Sfatului Țării
Paşi către făurirea statului naţional
unitar român
15 noiembrie 1918 –
unirea Bucovinei cu
România
Paşi către făurirea statului naţional
unitar român
1 decembrie 1918 – Unirea Transilvaniei,
Banatului, Crișanei și Maramureșului cu
România
Au sosit la Alba Iulia români din toate
colţurile ţării, cei mai mulţi fiind din
Ardeal, ca să-şi împlinească idealul.
Visul de veacuri al românilor de
pretutindeni s-a împlinit. Acum erau uniţi
– într-o singură ţară –oamenii care
vorbeau, gândeau, simţeau şi se purtau
româneşte.
 1 Decembrie 1918
Peste 1 228 delegaţi aleşi şi peste 100 000 oameni veniţi din toate colţurile
Transilvaniei, în căruţe, cu trenul, călare sau pe jos, s-au adunat la Alba
Iulia.
Toţi cereau:
“Unirea sau moartea!”
 Delegația
venită de
la Arad

Delegația
venită de
la Brașov
 Alba-Iulia – simbol al Unirii

“Istoria ne cheamă la fapte.

Toate neamurile din jurul nostru
şi-au hotărât viitorul. Naţiunea
română din Transilvania are să-şi
spună cuvântul său hotărâtor
asupra sorţii sale şi acest cuvânt
va fi respectat de lumea întregă.”
(Actul de convocare a Marii
Adunări Naţionale de la Alba
Iulia - fragment).
 Documentele Marii Uniri

Rezoluţia Marii Adunări Naţionale

de la Alba-Iulia, 1 Decembrie 1918

Actul Proclamaţiei de Unire de la Alba-

Iulia citit de Vasile Goldiş
 Personalități ale Unirii
Nicolae Iorga (1871 Vasile Goldiș (1862 –
-1940) 1934)
"În această zi a sosit ,,Fraţi români, locul cel
un ceas pe care-l mai istoric al neamului
așteptam de veacuri, vă aşteaptă cu braţele
pentru care am trăit deschise, veniţi deci să-l
întreaga noastră viaţă atingeţi cu pasul vostru,
națională, pentru care ca să simţiţi fiorul ce l-a
am muncit şi am scris, mişcat odată pe marele
am luptat si am voievod cu numele de
gândit. A sosit ceasul arhangheli, pe martirii
în care cerem şi noi Horea, Cloşca si Crişan,
lumii dreptul de a trăi pe craiul munţilor,
pentru noi, dreptul de Avram Iancu, şi pe toţi
a nu da nimănui ca cei care au început şi
robi rodul ostenelilor lucrat la realizarea
noastre.” Visului de veacuri pe
care noi cei de azi îl
Iuliu Maniu (1873-1953)
“Noi voim ca acest
pământ al României
Mari să întronăm
libertatea naţionala
pentru toți. Voim ca
fiecare naţiune să se
poată cultiva in limba
ei, să se roage lui
Dumnezeu în limba ei şi
să ceară dreptate în
limba ei. Numai având
un regim de drepturi si
libertăţi înăuntru ţării
vom avea tăria să
validăm cauza noastră
 Încheiere
Această prezentare a fost realizată de:
Tomescu Florina
Drăgoescu Diana
Filigean Ivana

Clasa a XI-a C, Liceul Teoretic Novaci