Igiena solului

Igiena solului
• Sol se numeste stratul superior si fertil al scoartei Pamintului.Solul s-a format din rocile tari , care sub
influenta factorilor biologici , fizici si chimici s-autransformat intr-o complexitate de particule
marunte de roci muntoase.Partea organica a solului o constituie organizme vegetale si animale, aflate
la diferite stadii de descompunere.
• Microorganizmele influenteaza considerabil procesele de formare si autoepurare a solului, adica
procesele de descompunere si transformare a substantelor organice.datorita descompunerii
substantelor organice de catre microorganizme solul se prezinta ca una din verigele importante in
circuitul si transformarea materiei in natura.Fiind unul din elementele principale ale mediului extern,
solul si stratul sau superficial fertil influenteaza in mod considerabil sanatatea si conditiile sanitare de
trai al oamenilor.Tipul solului si compozitia lui chimica determnina caracterul regnului vegetal,
compozitia chimica a produselor alimentare de orgine animala.Insufucienta sau excesul unor
elemente chimice in sol se rasfringe asupra componentei in produsele alimentare sau apa, astfel
influentind sanatatea populatiei.Se stie , ca insufienta de IOD in sol duce la carenta lui in plante si in
apele subterane, deci si in ratia alimentara a populatiei, fapt care provoaca aparitia gusii endemice.
• Radioactivitatea sporita a solului si a rocilor muntoaase in anumite regiuni duce la sporirea
radioactivitatii aerului, apei de baut si plantelor, adica sporeste fonul natural al radiatiei ionizate.
 Igiena solului
• O sursa solida de poluare a solului au devenit pesticidele persistente, care sint folosite in
agricultura, gospodariile forestiere.Compozitia naturala asolului o schimba ingrasamintele
minerale.Migrind din sol in alte medii substantele chimice, prin intermediul
produseloralimentare, a apei, pot influentaasupra organizmului si sanatatii oamenilor.
• Componenta apelor subterane depinde de proprietatile fizico-chimice ale solului.Solul este
unul din factorii care formeaza clima.
• Cunostintele de caracteristica a solului sunt necesare la constructia cladirilor, instalarea
apeductelor si retelei de canalizare.Relieful solului si alte particularitati ale lui trebuiesc luate
in consideratie la alegerea terenurilor pentru constructii, sistematizarea si salubrizarea
localitatilor populate.
• Solul are o mare importanta pentru neutralizarea si utilizarea(ca ingrasaminte) reziduurilor
menagere lichide si solide.Rezidurile organice pot contine microorganizme patogene si oua de
helminti.In localitatile rau salubrizate ele polueaza solul, il fac periculos pentru sannatea
oamenilor.Din cauza descompunerii substantelor organice in el se formeaza gaze fertile, care
la rindul lor polueaza aerul.In afara de acesta , substantele organice din sol pot servi ca
nutritie pentru microbii patogeni si larvele insectelor-traficanti de boli conagioase.In solul
murdar se dezvolta mustele, iar microorganizmele patogene din el pot infecta apele
subterane si cele de suprafata.Una din cauzele contaminarii copiilor cu agenti patogeni si
paraziti este contactul cu solul poluant.
 Componenta chimica a solului
• Particularitatile estoriei geologice si proceselor geochimice ale formarii
solului in diverse regiuni au determinat varietatea compozitiei chimice
a solului, excesul sau carenta diceritor compusi ai calciului, natriului,
sulfului si mai ales a microelementelor:iodului, cuprului, cobaltului,
fluorului, manganului, zincului, borului, sleleniului s.a.Regiunile care
resimpt un exces sau insufucenta de aceste elemente in sol sau apa se
numesc
• Carenta sau excesul elementelor chimice in sol poate fi cauza
insuficientei sau excesului lor in plante, din plante in apa, apoi in
organizmele animalelor.Acestea pot provoca in regiunile geografice
animalice deregleari de metabolizm, modificari functionale si
morfologice, diferite boli la oameni, animale si plante.
 Componenta chimica a solului
• Caracterul modificarilor metabolice, clinica bolilor depinde de excesul sau carenta
microelementului din regiunea data.Toate manifestarile dereglarilor la oameni in legatura cu
situatia geochimica a localitatii date sint sumate de endemie geochimica.
• Sint descrise si “endemii mixte”, din cauza insuficientei, dezechilibrului mai multe
microelemente.
• Conditiile geochimice locale au importanta mai ales pentru oamenii din localitatile satesti,
care se alimenteaza cu produse de orgine locala.Endemii serioase se inregistreaza la
populatia din regiunile momtane- acestea fiinddestul de izolate si deciavind o alimentatie
aparte.
• Reesind din conditiile chimice ale localitatilor si sanatatea populatiei au fost determinate inca
de la inceputul sec.XIX, cind s-a stabilit , ca gusa endemica(iar in localitatile montane si)
cretinizmu-este o afecțiune gravă întâlnită la om, care se caracterizează prin întârzierea
dezvoltării psihice și fizice. Se manifestă prin talie mică, degete scurte și groase, picioare
 scurte și strâmbe, față mare cu fruntea îngustă, nas redus în dimensiuni și lat, urechi, 
debilitate mintală, stare psihică de idioție și imbecilitate ș.a. Este o consecință a tulburării
funcționării normale a glandei tiroide, cauzată, în special, de insuficiența de iod în alimente.
Pentru a evita această patologie, se recomandă utilizarea sării iodate în alimentațieleste
cauza de carenta iodului in sol si in produsele alimentare.
 Componenta chimica a solului
• Au mai fost depistate endemii geochimice in legatura cu cantitatea excesiva
demolibden(molibdenoza sau gut endemica), plumb(dereglari din partea
sistemului nervos), strontiu(hondro si osteodistrofii), seleniul in sol(afectiuni
ale ficatului si a altor organe a tubului digestiv).
• Depistarea endemiilor geochimice prezinta o anumita dificultate, daca gusa
endemica, fluoroza, guta endemica(podagra), se caracterizeaza prin
modificari morfologice vadite, apoi alte endemii geochimice nu sint studiate
satisfacator.
• Masurile de profilaxie a bolilor si dereglarilor endemice geochimice saint
introducerea microelementelor de carenta de sol, nutreturi pentru animale,
rationalizarea alimentatiei populatieie, importarea produselor alimentare
din alte regiuni, adaugarea iodului (sau a altor elemenete ) in sarea de
bucatarie sau in piine, inlocuirea sursei de apa, cu altele bogate in fluor sau
alte microelemente, defluorarea sau invers, fluorizarea apei etc.
 Consecintele igienice ale poluarii solului cu
substante chimice
• Progresul tehnico-stiintific, chimizarea economiei si a proceselor de menaj, folosirea
crescinda a ingrasamintelor minerale si a pesticidelor in lupta cu daunatorii agricoli,
dezvoltarea energiei atomice-toate acestea sporesc pericolul de poluare a solului cu
substante chimice si reactive.Se cunosc urmatoarele cai de patrundere anoxelor
chimice din sol in organizmul uman:
1. Sol-om, in rezultatul contactului nemijlocit;
2. Sol-aer atmisferic-om:acesta cale functioneaza in caz de volatilizarea substantelor
chimice sau folosirea pesticidelor in forma de praf;
3. Sol-ape subterane-om; patrunderea substantelor are loc in cazul, cind elese spala si
patrund in straturile mai adinci ale solului, ajungind pina la apele subterane potabile;
4. Sol-bazine de apa deschise-om;sol-bazine de apa deschise-plancton sau altaflora
acvatica-peste-om; deseurile lichide de om lansate in riuri contin multe substante
toxice, iar posibiliutatea stattilor de epurare a apei sint reduse in ce priveste
neutralizarea lor.
5. Sol-produse alimentare vegetale-om, sol-plante-animale-om.
 Consecintele igienice ale poluarii solului cu
substante chimice
• Protectia sanitara a solului de poluantii chimici se face
prin limitarea lansarii deseurilor in atmosfera, sol, aoppa;
prin masurile stiintifice argumentate de inlaturare,
pastrare si neutralizare a rezidurilor lichide si solide, prin
folosirea rationala a pesticidelor si ingrasamintelor
minerale.Cantitatile reziduale de pesticide nu vor depasi
cantitatile maximal-admisibile admise de catre
MS.Concentratiile admisibile de pesticide nu trebuie sa
influenteze negativ fertilitatea siolului , procesele lui de
autoepurare, compozitiai si organoleptica culturilor
agriocole, crescute pe aceste soluri.
 Rolul solului in raspindirea bolilor
contagioase si a parazitozelor
• In afara de localitatile populate microflora in sol e saprofita.Microflora patogena
nimereste in sol cu fecalii, urina, gunoaie, cadavre, baligar, ape reziduale.
• Fiind obisnuiti cu parazitarea in organizmul uman sua al animalelor, agentii patogeni
nuafla in sol conditiifaviorabile pentru dezvoltare si mai devreme sau mai tirziu, pier si
isi pierd virulenta.Distrugerea micorooganizmelor patogene in sol e inlesnita de
anumiti facotir-uscare, conditii termice nefavorabile, actiune bactericida a razelor
solare(la suprafata solului), lipsa de substante nutritive, actiunea antagonistaa
microflorei din sol.
• Majoritatea microorganizmelor saprofite si patogene se afla la adincimea de –
cm.Numarul organizmelor saprofite constituie zeci de mii si miloaane la 1g de
sol.Odata cu adincimea , numarul de moocroorganizme scade consoderabil.La
adincimea de 4-7 m, daca structura nu-I lezata, solul est eaproape steril.In stratul
superficial al solului numarul de microbi de asemenea este mic, din cauza actiunii
bactericide a radiatiei solare.
• In toate cazurile de lezare a structurii stratului de suprafata eposibila patrunderea
microorganizmelor si in straturile profunde ale solului , iar de acolo in apele subterane.
 Rolul solului in raspindirea bolilor
contagioase si a parazitozelor
• Microorganizmele patogene nesporogene(detipul agentilor de boli intestinale-
tularemie, ciuma, brucelorza, leptospiroza, poliemielita, tuberculoza( nu gasesc
in sol conditii favorabile pentru inmultire si pier, peste citeva zile sau
saptamini.Dar pine a pieri acesti microbi pot nimeri in sol in apele freatice sau
cele subterane,pe suprafata legumelor si pomusoarelor, miinile oamenilor.De
asemenea ei pot fi raspinditi de animalele rozatoare, de muste si alte insecte,
razatoarele pot fi transmitatori de de infectii, dar deasemenea si purtatorii
lor.Contaminarea oamenilor e posibila in caz de contact direct cu solul , in
particular al copiilor.
• Microorganizmele sporogene, care supravetuiesc in sol ani intregi, sint agentii de
botulism, tetanos, antrax, gangrena gazzoasa numersc in sol cu excremenetele
oamenilor si ale animalelor.
• Infectarea solului cu bacili botulinici prezinta pericolul de infectare a produselor
alimentare cu sporii acestora, car epot provoca o boala grea-botulismul.
 Rolul solului in raspindirea bolilor
contagioase si a parazitozelor
• Ombolnavirea de tetanos si gangrena gazoasa poate surveni in caz de
lezare a tegumentelor(plagi, zgirieturis.a.) si conatmianre cu sol care
contine acesti agenti patogeni.
• Bacilii de antrax pot nimeri in sol cu excrementele animalelor bolnave, cu
cadavrele lor si cu apele reziduale de la fabricile de prelucrarea peilor si
de la spalatoriile de lina.Infecatrea animalelor are loc atunci cind ele
pasciarba contamina cu spori de antrax.Au fost inregistrate cazuri de
antrax la oamenii care au umblat decult pe solul infectat.Sporii au
nimerit in organizm prin leziunile pielii de la picioare.
• O mare influenta are solul in raspindirea heklmintilor(ascaridozelor,
tricocefalozelor, stronghiloidozelor s,a.)Helmintii din acest gen se numesc
geohelminti, deoarece solul est emediul, care conditioneaza dezvolatera
oualor pina la stadiul invaziv si in care supravetuiesc timp indelungat.
 Poluarea si autoepurarea solului
• Solul se impurifica cu plante sau animale moarte ori cu
produsele activitatii lor.La aceste impuritati in centrele
populate se mai adauga cantitati mari de reziduri
menagere.Dac concomitent cu poluarea , nu ar avea loc
procesele de autoepurarea solului, acumularea murdariilor
la suprafata pamintului ar putea face imposibilaexistenta
oamenilor.
• Autoepurarea solului este un proces biologic complicat si
de lunga durata, pe parcursul cariea substntele organice se
transforma in apa, CO2, saruri minerale si humus, iar
agentii patogeni se distrug.
 Procesele de autoepurare a solului
• In caz de impurificare a solului reziduurile lichide se filtreaza, iar substantele
organice in suspenzie, microorganz=imele si ouale helmintileor se retin in
pori.Granulele de pori , avind o capacitate mare de absorbire, retin din lichide
substantele organice coloidale dizolvate si gazele fetide.
• In straturile superioare ale solului , unde se retin substantele organice
vegeteaza cantitati enorme de diverse organizme, actinomicele, ciuperci, alge,
protozoare, viermi, larve de insecte, toate acetsea activind procesele de
autoepurare a solului.
• Mineralizarea substantelor organice poate distruge atiti in conditii aerobe, cit si
anaerobe.Provcesele anaerobe, care se efctueaza prin putrefactia si
fermentarea substantelor organice sint insotite de gaze fetide, care polueaza
atmosfera.Deaceia la neutralizarea deseurilor trebuie de creat asa conditii, ca
sa predomine procesele aerobe de mineralizare,adica e necesara asigurarea
solullui cu cantitati mari de oxigen si ca sa nu fie supraincarcat cu deseuri.
 Procesele de autoepurare a solului
• Microorganizmele aerobe in prezenta oxigenului descompun glucidele pina la CO2
si apa.In conditii anaerobe acestproces este insotit de formarea metanului si altor
gaze fetide.
• Celuloza vegetala, care este in sol in catitati foarte mari, se descompune prin
mermentarea metanica, formind gaze si apa.Din celuliza de asemenea se formeaza
substante huminoase.
• Lipidele, dezintegrind in licerina si acizi grasi, in conditii aerobe se descompun pina
la CO2 si H2O, iar cele anaerobe la descompunerea lor se formeaza acizi grasi
volatili fetizi.
• Descompunerea proteinelor decurge in doua etape, in prima etapa proteinele se
descompun in acizi aminici, acestia, la rindul sau -in amoniac si saruri de
amoniu.Inafara de amoniac acizii aminici formeazaacizi grasi si hidrocarburi.
• Aceste modificari au loc sub influenta bacteriilor anaerobe(B.putrificus, sporogenes
s.a.)anaerobilor facultativi(B.micocdes) bacteriilor aerobe(B.mezentericus),
actonomicetelor si ciupercilor.Urobacteriile si alte bacterii amonifica ureea.
 Procesele de autoepurare a solului
• In conditiile favorabile pentru inmultirea bacteriilor anaerobe se formeaza
substante intermediare de descompunere a proteinelor care au mirs foarte
neplacut(indol, mwercaptan, etc).
• In prezenta oxigenului in sol , paralel cu descompunerea anaeroba, decurge a doua
etapa de mineralizare-nitrificarea.In procesul de nitrificare amoniacul se oxideaza
pina la acid azotos, iar acesta pina la acid azotic.Microorganizmele aerobe oxideaza
si alte produse intermediare ale descompunerii proteice.Ca rezultat in sol se
formeaza nitrati, fosfati, carbomati, substante asimilate apoi de plante.
• In procesul de autoepurare a solului substantele organice se transforma in
compusi neorganici, necesari ca nutrienti pentru plante , astfel asigurind-se
circuitul substantelor in natura.
• Procesele de putrifactie necesita o aeratie buna solului, conditii optime de
temperatura si umeditate nu mai mica de 25-30%, temperatura optima de
nitrificare e de 25-37 %, iar daca e mai joasa de 3grade C si mai inalta de 56
grade , acets eprocese se intrerup.
Procesele de autoepurare a solului
• Pe masura autoepurarii solului de impuritatu organice se distrug si
agnetii patogeni –microorganizmele nesporogene si ouale de helminti.
• In rezultatul diverselor modificari in sol se formeaza humusul, in
componenta caruia intra hemiceluloza, lipide, acizi organicim substante
minerale si compusi proteici, ultimii fiind formati de microbi in
rezultatul sintezei.Humusul contine multe saprofite.Fiind un
ingrasamint de mare valoare , el se descomoune lent, asigurind astfel
plantele cu substante nutritive.
• Din punct de vedere sanitar e important faptul, ca humusul nu emana
gaze fetide, nu putrezeste, nu emana mustele.Humusul nu contine
agenti patogeni in afara de cei sporogeni.Formarea humusului se
considera drept fata finala de descompunere a substantelor organice.
Procesele de autoepurare a solului
• La distrugerea microorganizmelor si geohelmintilor contrinuie
in mare masura bacteriofagii si antibioticele din so, lumina
solara,uscarea solului.
• Aratul si sapatul solului contribuie la aeratia lui, accelereaza
autoepurarea.
• Actualmente prorietatile de autoepurarea a solului sint folosite
pe larg pentru neutralizarea reziduurilor fecale-menagere.in
aceste cazuri nu numai ca sint folosite procesele de
autoepurare a solului , dar ele pot fi dirijate, constuindu-se cui
acest scop instalatii artificiale: filtre biologice destinateepurarii
apelor reziduale si neutralizarea deseurikor solide.
 Bazele igienice de salubrixare a centrelor
populate
• In rezultatul vietii si activitatii oamenilor in centrele populate se formeaza diferite
deseuri:excremente, laturi, ramasite de bucatarie, gunoaie menagere, de strada,
reziduuri lichide, molos de constructie , diferite deseuri de la intreprindere
etc.Cantitatea de ape rsiduale menagere si industriale, care se formeaza in orasele cu
canalizare la intreprinderile industriale atinge cifra de zeci de miliarde de cubi pe an.
• Starea sanitara si antiepidenmica a localitatilor depinde in mare masura de organizarea
corecta a salubrizarii.
• Gunoaiele polueaza solul, incaperile, curtile si strazile, in timp de vint ele formeaza
praful, car epatrunde in incaperi murdarindu-le.Excrementele, baligarul si urina emana
gaze fetile ce polueaza aerul.
• In caz de insalubrizare deseurile, in special excrementele contamineaza solul, apele
subterane si pe cele de suprafata.Pericolul epidemiologic al deseurilor creste mai ales in
cazurile, cind sint conditii pentru dezvoltarea si inmultirea multelor.Mustele pot
transmite pina la boli.
• Epurarea corecta est eun element indispersabil al salubrizarii centrelor populate si una
din masurile centrale ale profilaxiei infectiilor intestinale si helmintozelor.
Sistemele de epurare a localitatilor
• Deseurile se clasifica in doua categorii :
1. Deseruir lichide
2. Deserui solide
In dependenta de caracterukl deseurilor, sint folosite si
sisteme de avacuare a lor din centrele populate.
Pentru deseurile lichide sint folosite metodele de
transportare si de canalizare.In primul caz, deseurile
lichide se transporta pentru neutralizare in afara
arasului, in lelalt caz, ele se evacueaza prin tevile
sistemului de canalizare.