Universitatea de Medicină și Farmacie “Nicolae

Testemițanu

Eclampsia

1
 Eclampsia: Definiție

Eclampsia se referă la debutul unor convulsii, generalizate, tonico-

clonice sau comă la o femeie cu preeclampsie.
Este manifestarea convulsivă a preeclampsiei și una dintre mai multe
manifestări clinice al preeclampsiei severe. În ciuda progreselor în
detectarea și managementul, preeclampsia / eclampsia rămâne o cauză
comună a morbidității și a morții materne.

2
 Eclampsia: Epidimiologie

Eclampsia apare la 2 – 3 % dintre femeile cu trăsături severe ale

preeclampsiei care nu primesc profilaxie anti-convulsivantă și până la
0,6% dintre femeile cu preeclampsie fără caracteristici severe (anterior
numită preeclampsie „ușoară”). Incidența eclampsiei a fost stabilă între
1,5 și 10 cazuri la 10 000 livrări în țările dezvoltate. Cu toate acestea, în
țările în curs de dezvoltare, incidența variază mult: de la 6 la 157 de
cazuri la 10 000 livrări.

Douglas KA, Redman CW. Eclampsia in the United Kingdom. BMJ. 1994;309(6966):1395-1400. doi:10.1136/bmj.309.6966.1395
Marra A, Vargas M, Striano P, Del Guercio L, Buonanno P, Servillo G. Posterior reversible encephalopathy syndrome: the endothelial hypotheses. Med Hypotheses.
2014;82(5):619-622. doi:10.1016/j.mehy.2014.02.022 3
 Eclampsia: Factori de risc

Factorii de risc pentru eclampsie sunt similari cu cei pentru

preeclampsie. Femeile cu cel mai mare risc de a dezvolta eclampsie
sunt non-albe, nulipare și din mediu socioeconomic slab. Incidența
maximă este în adolescență și la începutul anilor 20, dar este crescută și
la femeile de peste 35 de ani.

4
Eclampsia: Factori de risc

5
 Eclampsia: Fiziopatologie

Nu este elucidată definitiv cauza a convulsiilor la femeile preeclamptice. Au fost

propuse două modele, bazate pe rolul central al hipertensiunii arteriale. Conform
primului model, hipertensiunea arterială determină un eșec a sistemului
autoregulator al circulației cerebrale, ceea ce duce la hiperperfuzie, disfuncție
endotelială și edem vasogen și / sau citotoxic. În cel de-al doilea model,
hipertensiunea arterială determină activarea sistemului autoregulator, ceea ce
duce la vasoconstricția vaselor cerebrale care duce la hipoperfuzie, ischemie
localizată, disfuncție endotelială și edem vasogenic și / sau citotoxic

Berhan Y, Berhan A. Should magnesium sulfate be administered to women with mild pre-eclampsia? A systematic review of published reports on eclampsia. J Obstet
Gynaecol Res. 2015;41(6):831-842. doi:10.1111/jog.12697
6
 Eclampsia

Apariţia crizelor eclamptice peste 48 ore postpartum, impune excluderea unor

alte cauze de convulsii: epilepsie, accident vascular cerebral, tumoră cerebrală,
meningoencefalită. Apariţia crizelor eclamptice se datorează vasospasmului
arterelor cerebrale, cu ischemie acută, edem şi hemoragii pericapilare, care devin
focare de descărcări electrice ce se răspândesc şi produc convulsii.

7
 Eclampsia

De cele mai multe ori următoarele semne de severitate ale preeclampsiei,

avertizează riscul apariţiei ei:
• cefalee accentuată
• tulburări de vedere
• hiperreflexie osteotendinoasă
• edem acut
• dureri violente în etajul abdominal superior.

Shah AK, Rajamani K, Whitty JE. Eclampsia: a neurological perspective. J Neurol Sci. 2008;271(1-2):158-167. doi:10.1016/j.jns.2008.04.010

8
 Eclampsia

Eclampsia se manifestă în general printr-o convulsie generalizată tonico-clonică sau comă. La

debut, există o pierdere bruscă a cunoștinței, adesea asociată cu un țipăt sau strigăt. Mușchii
brațelor, picioarelor, pieptului și spatelui devin spasmate. În această fază tonică femeia poate
să fie cianotică. După aproximativ un minut, mușchii încep să spasmeze și să se răsucească încă
una - două minute. În timpul acestei faze clonice, limba poate fi mușcată și din gură poate ieși
sputa spumoasă și sângeroasă. Faza postictală începe odată ce se încheie mișcările de răsucire.
Femeia este inițial într-un somn adânc, respirând profund, apoi se trezește treptat, adesea
plângându-se de o cefalee severă. Majoritatea pacienților încep să își recupereze
receptivitatea în termen de 10 până la 20 de minute după convulsia generală. Deficitele
neurologice focale sunt, în general, absente.

9
 Eclampsia

Clasic sunt descrise patru faze:

• 1. Faza de invazie caracterizată prin: - convulsii mici (grimase); - mişcări propulsive şi
de retragere ale limbii.
• 2. Faza de convulsii tonice: - contracţia generalizată cu poziţia de opistotonus; -
contracţia diafragmului cu apnee.
• 3. Faza de convulsii cionice: - mişcări ale membrelor superioare "de toboşar"; -
nistagmus, grimase.
• 4. Faza comatoasă.

10
 Eclampsia: RMN
Sindromul encefalopatic reversibil posterior

11
 Eclampsia: Management

1.Eliberaţi căile respiratorii, poziţionaţi femeia în decubit lateral stâng, iniţiaţi ventilaţia artificială a plămânilor (în
caz de lipsă a respiraţiei spontane) sau administraţi oxigen;
2.Mobilizaţi venele, conectaţi o trusă de perfuzie dublă, aplicaţi o sondă urinară permanentă pentru măsurarea
diurezei pe oră, evaluaţi balanţa de lichide;
3.Controlaţi convulsiile cu sulfat de magneziu.
4.Înainte de a recurge la administrarea sulfatului de magneziu controlaţi reflexele patelare (in lipsa reflexelor 29
patelare drogul nu se administrează) şi diureza (la pacientele anurice se administrează doar doza iniţială).
5.Măsuraţi presiunea arteriala în timpul perioadei de tratament al eclampsiei fiecare 15 min;
6. Efectuaţi examenul neurologic şi obstetrical pentru detectarea complicaţiilor: apoplexie utero-placentară,
moartea intranatală a fătului, accident vascular cerebral.
7. Din momentul stabilizării stării pacientei, dar nu mai târziu de 6 ore după accesul convulsiv, terminaţi sarcina,
de obicei prin operaţie cezariană. In perioada a doua a naşterii, dacă sunt condiţii, aplicaţi ventuza sau forcepsul
obstetrical.

12
 Eclampsia: Terapia antihipertensivă
Terapia antihipertensivă este administrată pentru a preveni accidentul vascular
cerebral, ceea ce reprezintă 15 până la 20 la sută din decesele cauzate de
eclampsie. Un prag obișnuit pentru inițierea terapiei antihipertensive este
presiunile diastolice susținute mai mari de 105 - 110 mmHg sau presiunile
sistolice ale sângelui ≥160 mmHg, deși validitatea acestor praguri nu a fost
testată prospectiv. Riscul de accident vascular cerebral se corelează cu gradul de
creștere a presiunilor sistolice și diastolice și a vârstei materne, dar nu este clar
dacă există un prag de presiune peste care ar trebui să se înceapă terapia
emergentă la femeile hipertensive gravide.

Duley L, Gulmezoglu AM. Magnesium sulphate versus lytic cocktail for eclampsia. Cochrane Database Syst Rev. 2001;(1):CD002960. doi:10.1002/14651858.CD002960

13
Eclampsia: Terapia antihipertensivă
 Eclampsia: Terapia anticonvulsivantă
Medicamentul anticonvulsiv la alegere este sulfatul de magneziu. Tratamentul este îndreptat
în principal la prevenirea convulsiilor recurente și nu la controlul convulsiei inițiale, deoarece
convulsia inițială este de obicei de scurtă durată și poate apărea într-un cadru în care accesul
intravenos și medicamentele nu sunt disponibile cu ușurință.

Aproximativ 10 la sută dintre femeile eclamptice vor avea convulsii repetate dacă sunt
monitorizate adecvat. Există un acord universal potrivit căruia femeile cu eclampsie necesită
terapie anticonvulsivă pentru a preveni convulsiile recurente și posibilele complicații ale lor:
moarte neuronală, rabdomioliză, acidoză metabolică, pneumonită de aspirație, edem
pulmonar neurogen și insuficiență respiratorie. Sulfatul de magneziu este medicamentul ales
la baza studiilor randomizate care demonstrează că reduce rata convulsiilor recurente cu o
jumătate până la două treimi (și rata decesului matern cu o treime

Douglas KA, Redman CW. Eclampsia in the United Kingdom. BMJ. 1994;309(6966):1395-1400. doi:10.1136/bmj.309.6966.1395

15
 Eclampsia: Sulfatul de magneziu
Doza iniţială: 4-5 g i/v (16-20 ml soluţie 25% diluată în 20-24 ml ser fiziologic – total 40 ml - timp de 10-15 min);
Doza de menţinere: 1 g/oră (50 ml soluţie 25% diluată în 450 ml ser fiziologic cu viteza de perfuzie 40 ml/ora, 14 picături pe minut );
Dacă este disponibil perfuzorul infusomat:
Perfuzie de menţinere: 25 g sulfat de magneziu 25% (10 fiole) în 200 ml de Na Cl 0,9% (sau 25 g sulfat de magneziu / 300 ml, respectiv 1 g
= 12 ml)
Începeţi cu 1 g Mg/h = 12 ml/h.
Dozarea a 2 g Mg/h = 25 ml/h este necesară numai în cazuri excepţionale.
Continuaţi perfuzia cu sulfat de magneziu 24 ore după ultimul acces de convulsii si cel puţin 24 ore după naştere.
Preparaţi soluţia din nou peste fiecare 12 ore.
Monitorizarea: Monitorizaţi minuţios starea femeii - fiecare 15 minute determinaţi frecvenţa respiraţiei, reflexele rotuluene, apreciaţi diureza
pe oră.
Întrerupeţi perfuzia dacă dispar reflexele rotuliene. Reîncepeţi perfuzia când reflexele reapar, cu o vitezăredusă.
Dacă frecvenţa respiraţiei este sub 16, opriţi perfuzia. Aplicaţi masca cu oxigen, controlaţi permeabilitatea căilor respiratorii. Dacă depresia
respiratorie devine mai pronunţată, aplicaţi antidotul. Dacă survine stopul respirator, intubaţi pacienta şi începeţi imediat ventilaţia artificială.
Aplicaţi antidotul.
Dacă diureza scade până la 25 ml pe oră şi lipsesc alte semne de toxicitate, reduceţi viteza perfuziei pânăla 0,5 g/oră (20 ml/oră).
Administraţi antidotul daca aveţi semne de supradozare (supradozarea sulfatului de magneziu poate duce la stop respirator și/sau insuficienţă
cardiacă). Administraţi calciu gluconat 10% 10-20 ml cu viteza de administrare nu mai mare de 1 ml/min până la restabilirea respiraţiei.16
 Eclampsia: Terapia anticonvulsivantă
Crizele recurente la pacienții pe terapia de întreținere cu sulfat de magneziu pot
fi tratate cu un bolus suplimentar de 2 g sulfat de magneziu 5 - 10 minute, cu
monitorizare frecventă a semnelor de toxicitate de magneziu (de exemplu,
pierderea reflexului patelar, respirații <12 pe minut). Dacă două astfel de bolusuri
nu controlează convulsiile, atunci trebuie administrate alte medicamente.
Diazepamul sau lorazepamul este o alegere obișnuită.
Diazepam: 5 – 10 mg I/V fiecare 5 – 10 minute, rata < 5 mg/min.
Lorazepam: 4mg I/V fiecare, rata - 2 mg/min.

Douglas KA, Redman CW. Eclampsia in the United Kingdom. BMJ. 1994;309(6966):1395-1400. doi:10.1136/bmj.309.6966.1395

17
CAZ CLINIC

18
 CAZ CLINIC
• Familia, numele, prenumele: Botnaru Valeria
• Data naşterii: 27 mai 1993.
• Vîrsta: 27 ani
• Profesia: Economistă
• Locul de muncă: contabil la gradinița nr. 3
• Transportată: De urgență.
• Cauza internării(In Terapie Intensivă): Suspectie la eclampsie.
• Diagnosticul la internare: Sarcină 37 săptămîni.Eclampsie.
• Diagnosticul clinic: Sarcină 37 săptămîni.Eclampsie.

19
 Anamneza
• Acuzele: Pacienta acuză cefalee,vomă,stare de rău general,dureri puternice abdominale și convulsii
care au apărut cu 2-3 ore in urmă după spitalizare.
• Parturienta primipară, sarcina I, naşterea 1
• Punga amniotică: intactă.
• Antecetente personale: TBC, hepatită, alergie - neagă.
• Anamneza generală: nu este agravată.
• Boli extragenitale în copilărie, adolescenţă şi la vîrsta matură: neagă.
• Nu se află la evidenţă medicului în legătură cu maladii. S-a aflat la evidenţă doar în legătură cu
sarcina.
• Boli genitale în copilărie şi pe parcursul vieţii – nu a avut.
• Funcţia menstruală: Menarhe la vîrsta de 14 ani, ciclu menstrual regulat. Durata ciclului menstrual –
28 de zile. Cantitatea moderată. Indolore. 
• Condiţiile de trai: satisfăcătoare.
• Factorii nocivi ca alcoolul, nicotina, stupefiante – nu relatează. 20
 Anamneza sexuală
• Raporturile sexuale au început la vîrsta de– la 20 ani.
• Căsătorită – la 22 ani. Căsătoria este prima.
• Cuplul este armonios. Nu a fost consultată de sexopatolog.
• Antecetente obstetricale
• Sarcini: Prima sarcină.
• Avorturi spontane şi artificiale – neagă.
• Naşterea: prima, la termen.
• Intervenţii şi operaţii obstetricale – nu a suportat.

21
 Anamneza sarcinii
• Prima adresare la medic – la 12 săptămîni
• Evoluarea sarcinii:
• în prima jumătate – pacienta a suferit de gestoză;
• în a doua jumătate – a suferit de accese hipertensive frecvente
• Spitalizare – la 14-15 de săptămîni în secţia patologia gravidelor a
Spitalului Clinic Municipal N.1 cu contracții uterine.
• La 22-23 de săptămîni în secţia patologia gravidelor cu acuze la dureri
în regiunea uterului pentru profilaxia sarcinii premature.

22
 Examenul obiectiv
-Starea generală: Gravă
-Atitudinea pasivă, conștiința ușor alterată.
-Constitutia hiperstenica, masa 92kg, inaltimea 1,69m, IMC-32(obezitate)
-Tegumente și mucoase vizibile: palide, curate
-Ganglionii limfatici nu se palpează
-Glande mamare moi, indolore
-Aparatul respirator: tahipnee 48 R/min, auscultativ – murmur vezicular
-Aparatul cardiovascular: zgomote cardiace aritmice, sonore ; TA- 160/90 ; Ps-158
-Aparatul digestiv: Limba umedă, curată; Abdomenul moale, dureros la palpare;
Ficatul, Splina nu se palpează.
-Aparatul reno-urinar: semnul tapotamentului negativ, micțiile libere.
23
 Examenul obstretical
 Pelviometria:
• Diametrul bispinarum – 23,5cm;
• Diametrul bicrustarum – 26cm;
Diametrul intertrohantericum – 28,5cm;
Conjugata externa – 18cm;
Conjugata vera – 9cm; 
• Rombul Michaelis:
- diagonala verticală = 10cm;
- diagonala orizontală = 9cm;
• Indicele Soloviov – 114 cm;
• Dimensiunile uterului:
- înălţimea fundului uterin = 35cm;
-circumferinţa abdomenului = 93cm; 
• Auscultaţia B.C.F. : fregvenţa – 140 b/min; ritmice; clare. 24
 Examenul obstretical
Examenul organelor genitale Examenul vaginal cu valve:
externe: intrarea în vagin liberă;
organele genitale externe sînt binecoloraţia – roză;
dezvoltate; Examenul vaginal digital:
intrarea în vagin e liberă; Vaginul este lipsit de malformaţii, stenoze sau
pilozitate de tip feminin; tumori;
colul uterin – puţin scurtat, ramolit, moale, mobil;
culoarea obişnuită, lipsa ulceraţiilor
şi eroziilor; colul cervical permeabil pentru un deget;
situaţia colului uterin – excentric;
Conform datelor obiective: căpuşorul aplicat la intrarea în micul bazin;
înălţimea fundului uterin = 35 cm; promontoriul inaccesibil;
circumferinţa abdomenului = 93 cm; punga amniotică şi membranele – intacte;
25
 
 Situaţia fătului în uter
• situs longitudinal;
• prezentaţia craniană,
• poziţia 1;
• varietatea anterioară;
• Pacienta dată se află în grupul de risc majorat reprezentat de faptul că ea a
suferit de preeclampsie severă în prima jumătate a sarcinii aceasta putînd
predispune pacienta la naştere prematură sau alte complicaţii de o altă
natură – în legătură cu aceasta ea a fost spitalizată la termenul de 22-23
săptămîni cu ţel profilactic a sarcinii premature în secţia patologia gravidelor
din S.C.M. №1 or. Chişinău.
• Naşterea condusă per vias naturalis cu profilaxia hipoxiei intrauterine a
fătului şi profilaxia hemoragiei patologice în perioada a treia a naşterii. 26
 Diagnosticul prezumtiv

Sarcină cu termenul de 37 săptâmîni.Eclampsie.

27
 Ivestigații de laborator
Componentul investigatiei Rezultatul Valori de referință
WBC 6.10 4-9 x 103/ ul
RBC 5 3.70-5.00 x 106/ ul
HGB 15.50 12-16 g/dl
HCT 46.40 36 - 48 %
MCV 85.90 80 - 100 fL
MCH 28.70 27 - 31.2 pg
MCHC 33.40 31.8 – 35.4 g/dl
PLT 200 150 - 400 x 103/ uL
RDW-SD 40.20 fL
RDW-CV 12.90 11.5 - 14.5 x %
PDW --------- fL
MPV --------- 6.9 – 10.6 x fL
P-LCR --------- %
PCT --------- %
NEUT# 3.08 2 – 5 x 103/ uL
LYMPH# 2.22 1.2 – 3 x 103/ uL
MONO# 0.58 0.09 – 0.60 x 103/ uL
EO# 0.16 0.03 – 0.44 x 103/ uL
BASO# 0.06 0.0 – 0.65 x 103/ uL
IG# 0.02 x 103/ uL
NEU   2.00 – 5.50
LYM   1.20 – 3.0
MONO   0.09 – 0.60
EOS   0.30 – 0.44
BASO   0.00 – 0.65
NEU% 50.50 47 – 72 %
LYM% 36.40 19 – 37 %
MONO% 9.50 3 – 11 %
EOS% 2.60 0.50 – 5.0 %
BASO% 1.00 0–1 % 28
IG% 0.30 % (sânge)
 Ivestigații de laborator
Analize Rezultate Componentul investigatiei Rezultatul Valori de referinta
Uree 9.9 2.5 – 9.2 umol/l
Cantitate 110
Creatinina 125 53 – 115 umol/l

Culoare Galbena Proteina totala 75.40 64 – 83 g/l

Albumina 43.80 35 – 53 g/l
Densitate 1015.00
Colesterol 6.2 0 – 5.2 mmol/l

Reactia Neutra Trigliceride 2.3 0 – 1.7 umol/l

ALT 31.50 0 – 55 U/L
Transparenta Transparenta
AST 33.00 5 – 46 U/L

Proteine Pozitiv Amilaza 65.60 25 – 125 U/L

GGT 27.00 9 – 64 U/L
Leucocite 2 – 4 + unice grupe 10 - 15
Fosfataza alcalina 56.90 40 – 150 U/L

Eritrocite nemodificate 1-2 Glucoza 4.40 3.3 – 5.5 mmol/l

Potasiu 4.60 3.3 – 5.5 umol/l
Sodiu 138.00 135 - 155 mmol/l
Bilirubina directa 8.2 0.0 – 8.6 umol/l
Bilirubina totala 18.3 3.4 – 20.5
29 umol/l
 Diagnosticul clinic

Sarcină cu termenul de 37 săptâmîni. Eclampsie.

30
 Tratament
Tratamentul anticonvulsivant:
Doza iniţială 5 g i/v (20 ml soluţie 25% diluată în 20 ml ser fiziologic – total 40
ml) lent, timp de 10 - 15 min;
doza de menţinere a fost 1-2 g/oră (50 ml solutie 25% diluata in 450 ml ser
fiziologic cu viteza de perfuzie 40 ml/ora sau 14 picături pe minut);

Tratamentuk antihipertensiv:
Nifedipina – doza initiala 10-20 mg per os (nu sublingval!), Doza de menținere:
10 mg fiecare 4-6 ore (doza zilnică maximală – 120 mg).
Labetalol – doza initiala 20 mg i/v in bolus timp de 2 min;
31
 Tratament

După stabilizarea inițială (TA a scăzut la 135/70 mmHG,starea pacientei s-a

ameliorat semnificativ) dar nu mai târziu de 6 ore după accesul convulsiv s-a
efectuat operația cezariană de urgență

32