Centrul Universitar Nord din Baia Mare

ALIMENTE MODIFICATE GENETIC

Brengya Denisa
Cimpan Andreea
Cristian Cristiana
CEPA III
Coordonator:prof.dr.ing. Anca Mihaly Cozmuta
 In prezent, probabil ca nu exista un subiect din
domeniul nutritiei care sa fie mai disputat si care sa nasca
cele mai mari confuzii in randul consumatorilor decat
organismele modificate genetic (OMG).

Unii le privesc ca fiind toxice si deosebit de

periculoase, in vreme ce altii le considera solutia optima in
caz de foamete in masa.
 Tehnologia care furnizeaza noi proprietati
organismului transferand gene de la un organism la altul
sau care interfereaza cu structura sa genetica se numeste
tehnologia genei. Prin aceasta tehnologie structura genetica
a alimentelor este schimbata motiv pentru care aceste
alimente se numesc alimente modificate genetic.
 Aceasta tehnologie consta
in luarea de la organismul donor
a genei care intereseaza si
introducerea ei intr-o molecula
de ADN strain, care se numeste
vector purtator.
Apoi urmeaza etapa
inserarii intregii molecule de
ADN in molecula ADN a
organismului gazda. In
continuare se urmareste celula
in care se manifesta genele si
apoi se selecteaza produsul care
ne intereseaza.
 Acest produs este greu de controlat, deoarece genele
nu functioneaza izolat, ci interactioneaza unele cu altele, iar
organismul uman are zeci de mii de gene si daca luam in
calcul si faptul ca indivizii sunt entitati distincte, atunci ne
putem da seama ca aceeasi gena poate avea efecte diferite
de la un organism la altul.
 Toate aceste produse sunt obtinute
prin tehnica de inginerie genetica printre
care se numara :

 Plante rezistente la seceta si daunatori;

 Cereale cu un procent crescut de proteine;

 Cereale fara gluten;

 Orez cu un continut ridicat de vitamina A;

 Seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi

utilizati in regimuri dietetice;
 Tomate cu coacere in timpul transportului;
 Plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena);
 Bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi;
 Cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod obisnuit, in
galbenusul de ou si soia) din soia si care este utilizata ca
emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse
alimentare;
 Chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina
este o enzima extrasa din stomacul viteilor), care este
utilizata in productia de branzeturi;
 Vitamine si arome alimentare.
 Ce  se obtine prin modificari genetice ?
 Ameliorarea culorii si aromei fructelor;
 Cresterea timpului de conservare;
 Producerea fructelor sezoniere pe tot parcursul anului;
 Modificarea calitatilor nutritive :

cartofi mai bogati in amidom care

absorb uleiul de gatit in cantitati

mai mici.
 Recoltele devin mai rezistente la ierbicide, pesticide, boli,
frig, salinitate crescuta. Medicina recunoaste aspectele benefice
ale manipularii genetice pentru ca astfel s-au obtinut: insulina,
unii interferoni, produse de sange (cu potential alergic scazut),
vaccinuri (folosind ca suport cartoful sau rosia) mai rezistente
la transport si pastrare indelungata.
 "Nu au cum sa aduca beneficii. Este absurd sa credem ca omul
poate crea ceva superior asupra ceea ce a creat natura; ceea ce poate
fi benefic dintr-un anumit unghi de vedere, in ansamblu poate aduce
efecte negative care sa depaseasca efectele benefice. Astfel incat, din
punct de vedere ecologic nu putem spune ca OMG aduc beneficii
organismului nostru. In principiu, plantele care exista in prezent, cele
nemodificate genetic au fost selectate in mod natural; ele au rezistat
cel mai bine la daunatori, in conditiile de mediu din zona/tara
respectiva. Creand plante modificate genetic riscam sa contaminam si
plantele nemodificate genetic si sa scadem biodiversitatea", afirma
Diana Coravu, medic specialist in Diabet, Nutritie si Boli metabolice.
 Ca orice alta industrie si industria alimentelor modificate
genetic prezinta avantaje si dezavantaje.

Principalele avantaje ale OMG-urilor tin de dimensiunea

economica , nicidecum de protectia sanatatii omului.

Timpul si costurile cultivarii acestor alimente au fost

micsorate. Legumele ”mutante” au fost concepute astfel încât sa
fie rezistente sau chiar tolerante la erbicid, substanta chimica
destinata uciderii buruienilor daunatoare agriculturii. Mai mult
decât atât, acestea au dezvoltat rezistenta în fata insectelor ce
afecteza plantele nemodificate genetic.
Astfel a putut fi redusa cantitatea de pesticide, substanta care ucide
insectele daunatoare agriculturii, lucru care a dus la scaderea
costurilor de întretinere a recoltelor. De asemenea, efortul depus de
fermieri este mai redus, iar sanatatea acestora nu mai este pusa în
pericol de substantele chimice folosite. Impactul agriculturii asupra
mediului este mai mic, odata ce cantitatea totala de pesticide folosite
se reduce.

Datorită aspectului foarte plăcut, aceste produse atrag tot mai mulţi
clienţi ducând astfel la creşterea profiturilor comercianţilor. În plus,
produsele modificate genetic au beneficii mai mari privind
durabilitatea sau valoarea nutritivă.
 Dezavantajele alimentelor modificate genetic pot fi :
 Alimentele modificate genetic pot dobandi proprietati nedorite;
 Prezervarea varietatii genetice intr-o specie este pusa in pericol;
 Tehnologia practic face ca fermierul sa cultive doar un tip de plante
fertile;
 Tehnologia poate cauza degenerare nedorita . Deci chiar daca este
surprinzator se pot obtine produse slabe calitativ ;
 Alimentele modificate genetic pot modifica flora solului . Astfel se
poate ajunge la pierderea unor insemnate microorganisme din sol ce
poate cauza dezechilibre ;
 Cand microorganisme alterate genetic sunt consumate impreuna
cu alimentele ele se pot reuni cu organismul uman sau animal .
Aceasta combinatie poate cauza pierderi , metamorfoze sau alte
organisme ciudate ;
 Daca in urma interventiei genetice se creaza alumente rezistente la
antibiotice aceasta proprietate s-ar putea transfera si la
consumatorul acestor alimente cu efecte nocive pentru sanatate .
Antibioticele prescrise in scopuri curative in diverse maladii nu si-
ar mai produce efectul scontat ;
 In cadrul circuitului inchis al naturii insectele consumand aceste
alimente modificate genetic ar putea dezvolta mecanisme de
rezistenta ;
 Exista riscul aparitiei unui singur tip de flora;
 Alte organisme ce traiesc in acelasi mediu ar putea fi influentate de
alimentele modificate genetic;
 Prin aceasta tehnologie genele transferate ar putea contamina
celelalte organisme in mod nedorit cu efect biologic dezastruos;
 Chiar si alimentele cu efect benefic initial ar putea ajunge sa poarte
gene cu efecte toxice ce ar putea genera imbolnaviri;
 Care sunt riscurile alimentelor modificate genetic asupra sanatatii
consumatorilor?

Efectele alergice

Genele nou inserate pot produce proteine care la unele persoane determina
alergii. Cele mai frecvente alergii sunt cele fata de lapte, oua, peste, cereale si
soia. La inceputul anilor '90 cand soia a capatat efecte nutritive sporite prin
introducerea unei gene de la nucile braziliene, riscul potential a devenit evident.
Rezistenta la antibiotice
Se stie ca unele alimente modificate genetic pot creste rezistenta
omului sau a animalelor fata de antibiotice. De exemplu, tomatele
modificate genetic consumate proaspete au gene marker (o gena
rezistenta la antibiotice) ce sunt foarte rezistenta la neomicina sau
kanamicina. Acelasi lucru se intampla si in cazul semintelor de
bumbac. In general, riscul variaza in functie de originea genei
implicate. Bacteriile ce produc acid lactic nu trebuie sa contina
gene de rezistenta la antibiotice.
 Modificari la nivelul metabolismului
Prin inserarea de gene noi se pot produce alterari la nivelul
genomului - adica totalitatea genelor pe care le contine un
organism - alterari care pot genera in organismul gazda si alte
efecte decat cele scontate, cum ar fi scaderea cantitatii de substante
nutritive si cresterea nivelului de toxine in organismul gazda.
 Situatia alimentelor modificate genetic in Romania:

Anul 2006 a fost ultimul in care au fost permise in Romania

culturile de alimente modificate genetic. La acel moment existau
130 000 ha cultivate cu soia modificata genetic. De atunci se
incearca scoaterea de pe piata a alimentelor modificate genetic,
unele hypermarketuri le-au scos definitiv din rafturi pana in
prezent. Cu toate acestea inca se importa alimente modificate
genetic, cumparatorii fiind atrasi de aspectul mai placut al acestora
(in cazul legumelor si fructelor), sau pur si simplu romanul se lasa
pacalit prin faptul ca nici macar nu citeste eticheta.
 Situatia alimentelor modificate genetic la nivel mondial

Ar fi interesant de aratat ca in ultimii 5 ani suprafetele

cultivate cu plante modificate genetic au crescut de cel putin 25
ori; cele mai raspandite sunt soia si porumbul (modificate pentru a
le creste rezistenta la ierbicide si la pesticide) iar SUA detin
aproximativ 70%  din totalul  acestor suprafete. Romania are un
procent mic alaturi de Australia, Franta, Germania, Bulgaria. In
Brazilia nu se cultiva plante modificate genetic. In Europa exista
organizatii deosebit de active care militeaza pentru reglementari
clare in aceasta privinta
 Publicul a fost profund tulburat de doua mari scandaluri in
domeniul sigurantei alimentatiei. In Marea Britanie boala vacii
nebune iar in Belgia contaminarea alimentara cu dioxina au
provocat panica si neincredere in sistemele de control ale
alimentatiei publice. Ca raspuns guvernele au admis necesitatea
etichetarii alimentelor intr-un limbaj adecvat intelegerii tuturor
care sa precizeze ce continut de modificare genetica are alimentul
respectiv. Comisia Europeana admite 1% si 0% pentru alimentele
destinate copiilor. Publicul trebuie sa fie informat si educat astfel
incat sa inteleaga riscurile sau beneficiile modificarilor genetice.
 Germania, Franţa, Ungaria, Polonia, Grecia şi Italia au
interzis deja cultivarea de organisme modificate genetic. Bulgaria
a impus condiţii atît de stricte pentru cultivatori încît nici în ţara
vecină nu se va mai cultiva porumbul Monsanto 810. În fruntea
listei celor mai mari consumatori de organisme modificate genetic
se afla Statele Unite cu 63 de milioane de hectare, Argentina cu 19
milioane de hectare, Brazilia cu 16 milioane şi Spania cu
aproximativ un milion şi jumătate de hectare.
 Boli cauzate de soia modificata genetic

 Hipotiroidismul este cea mai comuna disfunctie a glandei tiroide si

cel mai des ea este intalnita la femei si batrani. Potrivit studiilor
epidemiologice efectuate asupra populatiei din anumite regiuni ale
lumii soia nu este un aliment recomandat pentru cei care au aceasta
afectiune.
 Consumul in exces de soia, conform specialistilor citati de Home
Remedies, poate sa incetineasca activitatea glandei tiroide. Daca
activitatea acesteia incetineste nivelul TSH creste si productia
hormonilor T3 si T4 va fi mai inceata.
 Anumite substante continute de soia inhiba asimilarea iodului din
alimente si provoaca disfunctii ale glandei tiroide in cazul in care
consumul depaseste limita zilnica recomandata care difera de la
persoana la persoana in functie de greutate, varsta si alti factori.
 De asemenea cercetatorii au demonstrat ca bebelusii care au fost
hraniti cu mancare ce are in componenta un nivel ridicat de soia
risca sa aiba in tinerete boli autoimune precum Hashimoto sau
Graves.
 In general femeile sunt cel mai des predispuse la afectiuni ale
glandei tiroide, insa cu un consum moderat de soia si cu ocolirea
altor factori nocivi care provoaca disfunctii ale glandei tiroide pot
fi ocolite neplacerile.
 Un alt factor ce adauga soia pe lista alimentelor nu prea bune
pentru organism, in cazul in care suferiti de hipotiroidism, este cel
al mutatiilor genetice.
 Culturile de soia modificate genetic precum si alte legume si fructe
modificate genetic sunt daunatoare organismului si ar trebui
evitate.
Un studiu prezentat de Ministerul austriac al Agriculturii şi Sănătăţii,
în cadrul unui seminar ştiinţific ce a avut loc în Viena, indică faptul
că organismele modificate genetic pot afecta capacitatea de
reproducere, de aceea specialiştii cer retragerea acestor produse.
Studiul indică faptul că fertilitatea şoarecilor de laborator hrăniţi cu
porumb modificat genetic a fost serios afectată, aceştia putând
procrea doar într-o mică măsură, comparativ cu cei hrăniţi cu
mâncare naturală. Şoarecii de laborator hrăniţi cu mâncare ce nu
conţinea organisme modificate genetic s-au reprodus mult mai
eficient. Acest efect poate fi atribuit diferenţelor dintre sursele de
hrană.
 Cercetătoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un
experiement la Institutul de Neurofiziologie şi Studiul
Activităţii Nervoase Superioare de pe lângă Academie Rusă de
Ştiinţă.
Nouă femele de cobai au fost împărţite în 3 grupe de câte 3:
un grup de control, un grup în a cărui hrană s-a adăugat făină de
soia modificată genetic şi un grup care a consumat alimente
amestecate cu făină de soia obişnuită. Au fost numărate femelele
care au născut şi numărul de cobai născuţi şi morţi. După primul
stagiu, cobaii au fost împărţiţi în două grupe, una hrănită cu făină
de soia modificată genetic, cealaltă hrănită cu făină de soia
obişnuită. A rezultat un număr anormal de mare de decese printre
urmaşii femelelor hrănite cu soia modificată genetic. În plus, 36%
dintre aceiaşi cobai cântăreau mai puţin de 20 de grame, fapt care
evidenţia starea lor de extremă slăbiciune.
 Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependenţă
clară între hrănirea cu alimente modificate genetic şi starea de
sănătate a urmaşilor.
Morfologia şi structurile biochimice ale cobailor sînt foarte
asemănătoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de
îngrijorător în ce priveşte efectele asupra mamelor şi bebeluşilor
nenăscuţi, mai ales în contextul în care se urmăreşte introducerea
de cât mai multe OMG în alimentaţia umană, din raţiuni
comerciale, a declarat în concluzie Ermakova.
Puteţi vedea, în mod sintetic, rezultatele experimentului în
tabelul de mai jos:
Femele care au nascut Cobai Cobai morti in Procent Cobai in viata
nasuti 3 sapt
Grup de control(4 din 6) 44 3 6,8% 41

Cu soia MG (4 din 6) 45 25 55,6% 20

Cu soia comuna(3 din 6) 33 3 9% 30
În imagine, doi
cobai din acelaşi
grup de vârstă .
Cel de jos este un
cobai din grupul
hrănit cu soia
modificată genetic,
în mod vizibil
extrem de
debilitat.
 Unul dintre nenumăratele studii cu rezultate negative făcute
pe mâncarea modificată genetic a fost realizat de cercetătorul de
origine maghiară Dr. Árpád Pusztai, care a hrănit cobai cu cartofi
modificaţi genetic. Experimentul său a demonstrat că astfel hrăniţi,
cobaii ajungeau să aibă creierul, ficatul şi testiculele mai mici,
precum şi sistem imunitar deficient.
S-a mai observat şi prezenţa unui număr ridicat de celule
precanceroase în mai multe ţesuturi ale organismului.
La două zile după publicarea rezultatelor studiilor sale, Dr.
Puszai a fost dat afară din postul pe care îl ocupa la Rowett
Research Institute, în urma unui telefon, se spune, primit direct de
la primul ministru britanic Tony Blair. Echipa sa de cercetători a
fost desfiinţată şi s-a început târârea membrilor ei într-o serie de
procese care urmăreau intimidarea acestora şi stoparea dezvăluirii
a şi mai multe adevăruri cumplite.
 CONCLUZII
Modificat genetic nu este deocamdata echivalent cu
imbunatatit genetic. Acest fabulos progres stiintific este inca o
cutie a Pandorei. Atata timp cat nu cunoastem deplin nu stapanim
deplin. Gasiti placeri in lucrurile simple care vi se ofera, nu fiti
sclavii aromelor artificiale.