GEOSISTEMUL

FURTUNĂ-ZAHARIA ALEXANDRA
Colegiul Național Vasile Alecsandri
Clasa a X-a A
 .

DEFINIȚIE

Geosistemul reprezintă acel spațiu aflat la

interferența componentelor de bază ale mediului
inconjurător (relief, apă, aer, sol, viețuitoare și om),
fiind cea mai complexă categorie de sistem teritorial.
Un geosistem cuprinde câteva peisaje și ecosisteme
aflate în mod diferit sub controlul comunității umane.
 Caracteristicile geosistemului
Fiecare geosistem se caracterizează prin ritm și timp geografic specific de
dezvoltare:
o Geosistemului îi este caracteristică o structură verticală ce este concretizată
prin geoorizonturi, respectiv învelișuri sau geosfere (dimensiune globală)
dar și o structură orizontală, reprezentată prin geofaciesuri numite
subunități teritoriale.
o Acesta este caracterizat și printr-o coeziune internă a fluxurilor de materie,
energie și informație.
 .

o Ca mediu de viață al societății omenești acesta îmbracă diferite aspecte,

de la dimensiunea globală, la cea zonală, regională și locală.
o Geosistemul are un caracter unitar și organizat, cele 6 elemente
componente (relief, apă, aer, sol, viețuitoare și om) sunt aranjate în
structuri determinate de evoluția lor și a legăturilor dintre ele și din
interiorul fiecăruia.
o Este un sistem ierarhizat - evoluția de sute de milioane de ani a dus la
realizarea treptată a geosistemului și la detașarea în cadrul său a unei
mulțimi de subsisteme diferite ca mărime, organizare și funcționare ce
se dispun pe diferite trepte.
 Geosistemele majore
energia solară-atmosferă Terra-hidrosferă
atmosferă-sistem climatic pedosfera (solurile)
circulația atmosferei biomurile
interacțiunea atmosferă-ocean ecosistemele (pun accent pe
interacțiunea Terra-atmosferă elementele vii, în raport cu
condițiile în care trăiesc)
 Calitățile unui geosistem
A. Integralitatea – arată ca toate componentele își pierd individualitatea,
prin raporturile cu celelalte componente ale întregului, caracterizându-se
prin atribute noi.
B. Caracterul istoric - starea actuală a elementelor este determinată de o
succesiune de fenomene, procese care s-au desfăşurat în trecut şi pe care
geosistemul le reflectă în prezent;
C. Caracterul informațional - evoluţia, structura, modul de organizare a
geosistemului se fac pe baza schimbului de informaţie dintre
componente.
D. Reflectarea – este capacitatea materiei, sistemelor materiale de a
înregistra, păstra și transmite influențe exercitate de acțiunea altor
.

sisteme.
E. Autostabilitatea – sistemul se află într-o continuă organizare prin
procese complexe care conferă sistemului în permanență calități noi;
adaptarea continuă a proceselor pentru menținerea întregului identifică
existența unor forțe interne, capabile să controleze și să regleze
procesele, adică să-i confere autostabilitate.
F. Conexiunea inversă – sistemul primește informații sub formă de
impulsuri, din partea mediului, a sistemului în care se încadrează, ce pot
fi definite ca ”intrări”
G.Autoreglarea explică mecanismul feedback-ului, în sensul că, pe
lângă stabilitate, oferă sistemului și capacitatea de a se autoregla, de a
se adapta permanent propriilor cerințe.
 Bibliografie
• https://www.colegiu.info/geosistemul-ecosistemul-biotopul-biocenoza
• https://www.scribd.com/doc/176675447/Geosistem-Ecosistem-Peisaj-Geo
grafic
• https://www.scribd.com/doc/174796638/Geosistemul-%C5%9Fi-
sociosistemul