Sindromul de neuron

motor central si periferic

Dr. LAZA Cristina
Motilitatea
 Simetrie/asimetrie/deformare
Examinarea Eutrofie/hipertrofie/hipotrofie/atrofie
motilitatii (1) Prezenta fasciculatiilor
- aspectul -
Prezenta miokimiilor
Simetria
Deformari
Troficitatea
Fasciculatii vs miokimii
 CLONUS!
În lamă de briceag
ie
n
o În țeavă de plumb
Examinarea r t
pe
motilitatii (2)
Hi
- tonusul - În roată dințată

Hipotonie
 0: fără contracție musculară
1: contracție musculară fără
mișcare
2: mișcare pe planul patului, nu
Examinarea antigravitațională
motilitatii (3) 3: mișcare antigravitațională, nu
- forța - împotriva forței examinatorului
4: mișcare împotriva forței
examinatorului, forță diminuată

5: forță normală
 Osteo-tendinoase
Examinarea
motilitatii (4) Cutanate
- reflexele -
Patologice
Forța musculară – probe de pareză:
 Probe de pareză:
 MS: proba brațelor întinse
 MI: Barre, Mingazzini, Vasilescu
Forța musculară segmentară
Reflexele osteo-tendinoase (ROT)
Reflexele patologice - Babinski
Sindromul de
neuron motor
central
 Calea piramidala isi are originea in cortexul
cerebral.

Aria motorie primara

Calea • este situata in girusul precentral (camp 4) si pe fata interna a

emisferului, anterior de santul central (Rolando);

piramidală – • este formata din cortex agranular, si din celule piramidale gigante
Betz;
• dispozitia neuronala are un pattern caracteristic (homuculus

arii corticale motor) situat cu membrele inferioare pe fata interna a

emisferului iar trunchiul, membrele superioare si capul pe fata
externa, rasturnat;
• reprezentarea diverselor segmente este direct proportionala cu
finetea miscarilor executate
• la acest nivel se gasesc centrii pentru executia miscarilor
voluntare – leziunile la acest nivel interesand motricitatea
voluntara si mai ales miscarile de finete
 Sistemul piramidal – arii corticale


Neuron motor central = neuron piramidal


Șanț precentral = arie motorie primară

cortex premotor, nuclei motori talamici, arii

somatosenzitive și vizuale
Calea piramidală – arii corticale
 Aria motorie secundara
• este situata la baza fisurii centrale (campurile 40, 43)
• este specifica pentru miscari asociate automate,
miscari faciale din expresia emotionala, reglarea
Calea tonusului muscular
Aria premotorie
piramidală – • se afla in campul 6 (fata laterala si interna a
emisferului cerebral)
arii corticale • suplimentara in conditiile lezarii campului 4
• initiaza acte motorii complexe intr‐o anumita
succesiune, dar miscarile initiate la acest nivel sunt
mult mai grosolane
• realizarea unor atitudini posturale importante in
miscarile de rotatie ale capului si corpului
 Aria motorie suplimentara:
• este situata pe fata interna a emisferului
Calea • poate initia miscari voluntare grosolane in
leziunile ariei primare
piramidală – Aria somatosenzitiva primara (camp 3, 1,
arii corticale 2) si secundara (5, 7):
• are rolul de a controla transmiterea impulsurilor
extero-­‐si proprioceptive la nivel medular,
realizand o selectie a informatiilor in functie de
importanta lor si inlaturand zgomotul de fond
Tractul piramidal
 Caracteristica neuronului piramidal este plasticitatea sa deosebita, adica
capacitatea de a­‐si modula continuu activitatea, in functie de influxurile
aferente.

Conexiunile sale multiple cu celelalte arii corticale, in special cu ariile

somato‐senzitive si cu cele extrapiramidale, permit adaptarea continua a

Tractul
comenzilor motorii la necesitatile de moment ale organismului.

Fibrele merg prin coroana radiata catre capsula interna.

piramidal
Aceasta formatiune are forma de unghi cu deschiderea extern si are:

• un brat anterior situat intre capul nucleului caudat (intern) si globulus palidus (extern)
• un brat posterior situat intre talamus si corpul nucleului caudat (intern) si globus palidus
(extern)
 La nivelul trunchiului cerebral, fibre din tractul piramidal se
distribuie nucleilor motori ai nervilor cranieni (fascicolul
corticonuclear)

Tractul La nivelul puntii fibrele fascicolului piramidal se disperseaza printre

nucleii pontini si fibrele pontine transverse, fiind situat in partea

piramidal –
anterioara a puntii.

traseu La intrarea in bulb se regrupeaza intr-un fascicol unic ce da nastere

piramidelor bulbare.
descendent
In traiectul de‐a lungul trunchiului cerebral se epuizeaza fascicolul
sau fibrele cortico-nucleare.
 Fibrele cortico-spinale ajunse la treimea inferioara a
bulbului, se incruciseaza in proportie de 70 – 90%
trecand in cordonul lateral medular de partea opusa
(decusatia piramidala).

Tractul
piramidal – Fibrele ajung in maduva in cordonul anterior si apoi
intra in cornul anterior al maduvei spinarii unde fac

traseu sinapsa cu cel de­‐al doilea neuron al caii piramidale.

descendent
O proportie din fibre parasesc acest fascicul si se
incruciseaza, trecand in cordonul anterior opus.
 Tractul
piramidal -
2 neuroni
 Tractul
piramidal -
2 neuroni
Sindromul de neuron motor central -
clinica

 Deficit motor: hemiplegie/hemipareză daca leziunea intereseaza

encefalul, tetra/paraplegie daca intereseaza maduva

 Hipertonie piramidala = spasticitate‐ ­-

 Exceptie: leziunea instalata acut (AVC, traumatisme) cand in
faza incipienta exista hipotonie musculara (diaschizis) ce
dureaza de la cateva ore la 12 – 16 saptamani, apoi spasticitate
pe flexori la MS si extensori la MI
Sindromul de neuron motor central -
clinica
 ROT exagerate, vii
 reflexele abdominale si cremasteriene abolite
 reflexe patologice
‐ ­-reflexul Babinski, Hoffman prezente
 in leziunile medulare apar reflexe de automatism medular (reflexul de tripla
flexie la MI)
 sincineziile involuntare, apar la nivelul musculaturii paralizate concomitent cu
unele miscari voluntare ale musculaturii intacte:
 globale: orice efort declanseaza miscari ale musculaturii paralizate
 de imitatie: miscarile efectuate cu membrul sanatos determina miscari de
partea paralizata
 de coordonare: contractia de partea paralizata determina contractiile
altor muschi sinergici
 Sindromul de neuron
motor central -
etiologie

Aparein urmatoarele boli ce afecteaza encefalul si

maduva:

 accidente vasculare cerebrale( AVC)

 tumori, abcese
 traumatisme cranio-­‐cerebrale si vertebro-­‐medulare
 procese inflamatorii: encefalite, mielite (inflamatia
maduvei), scleroza laterala amiotrofica
 encefalopatii anoxice la nastere: paralizia infantila
cerebrala
Sindromul de
neuron motor
periferic
  Neuronul motor periferic - cornul anterior al substantei
Date anatomice cenusii (maduva spinarii) si in nucleii motori ai nervilor
cranieni (trunchiul cerebral).

 Axonii formează radacina anterioara - spatiul subdural;

 + radacina posterioară = trunchiul comun al nervului
spinal (care este un nerv mixt).

 Nv spinal -> gaura de conjugare; //portiune lezata in

afecțiuni osteoarticulare (HD, spondiloartroza, fracturi).

 Dupa iesirea din canalul rahidian

 ram posterior pentru mm. erectoare a trunchiului
(antigravitationala) si tegumentului adiacent
 ram anterior care in regiunea cervicala, lombara si
sacrata formeaza trunchiurile primare ale plexurilor,
iar in regiunea dorsala formeaza nervii intercostali.
 Un neuron motor periferic impreuna cu
fibrele musculare pe care le inerveaza
formeaza o unitate motorie.

Numarul fibrelor musculare este invers

proportional cu gradul de precizie al
Unitatea miscarilor executate de muschiul respectiv.
motorie
Unitatea motorie implica:

• neuronul motor
• placa neuromusculara (sinapsa)
• fibra musculara
Sindromul de neuron motor periferic -
clinica
 Neuronul alfa motor este calea motorie finala pentru toate tipurile de miscare

 Deficitul motor global, intereseaza atat miscarile voluntare cat si pe cele automate, sincinetice si
reflexe

 Scaderea fortei musculare

 intereseaza de obicei un grup muscular fiind mai restransa decat in leziuni de neuron motor
central,
 cuprinde un teritoriu muscular limitat la nervul, radacina sau segmentul medular lezat

 Paralizia se asociaza, de obicei, cu hipotonie musculara prin lezarea concomitenta a neuronului alfa si
gama (neuronul alfa reprezinta calea efectorie finala a buclei gama).

 Hipotonia se evidentiaza prin palparea maselor musculare si prin miscari pasive care evidentiaza
rezistenta minima si amplitudine crescuta a miscarilor la care se adauga posturi anormale – paralizie
flască
Sindromul de neuron motor periferic -
clinica

 Modificarea reflexelor osteotendinoase in sensul diminuarii sau abolirii datorita intreruperii

cailor efectorii

 Atrofiile musculare intereseaza teritoriul muschiului inervat de fibrele lezate. Sunt importante si se
instaleaza la doua trei saptamani dupa debutul paraliziei. Se pot asocia si alte tulburari trofice
interesand pielea, fanerele, tesutul celular subcutanat, articulatiile (apar astfel ulcere trofice,
artropatii).

 Fasciculații musculare
Sindromul de neuron motor – comparație
central vs periferic

SNMC SNMP

Deficitul cuprinde mai multe grupe 
Deficit motor limitat
musculare

Afectează toate componentele activității motorii

Afectează doar motilitatea voluntară

Hipotonie

Hipertonie

ROT diminuate/abolite

ROT vii (după șocul spinal)

R. cutanate rar afectate

R. cutanate diminuate/abolite

Atrofie – apare la 2-3 sapt

R. patologice prezente

Fasciculații (SLA>>alte patologii)

Sincinezii
 Tipare de deficit
motor și localizarea
leziunilor
Localizare – Diagnostic – Investigații