GIMNOSPERMELE

CARACTERE GENERALE

• sunt plante bine dezvoltate, adaptate mediului terestru

• sunt spermatofite (spermatofite=plante cu seminţe) cu seminţe
neînchise în fruct
• sunt plante lemnoase, arbori şi arbuşti
•lemnul este alcătuit din traheide (vase lemnoase) mai
perfecţionate decât la ferigi şi vase liberiene, ce formează
fascilule libero-lemnoase dipuse concentric, în centrul cărora se
află cambiul care produce lemn la interior şi liber la exterior
• Frunzele - sunt aciculare sau solzoase (rar lăţite)
- prezintă nervuri şi canale rezinifere
- sunt persistente la majoritatea speciilor cu excepţia
zadei (Larix decidua)
Larix decidua
Sunt primele plante cu flori
Florile - sunt organizate în conuri
- sunt lipsite de înveliş
floral, ovar, stil, stigmat
- sunt unisexuat monoice
(pe acelaşi individ se află atât flori
femeieşti cât şi barbăteşti) şi
dioice (florile femeieşti şi
bărbăteşti se află pe indivizi
diferiţi)
Conul femel – formează o
inflorescenţă, alcătuită dintr-un ax pe
care sunt dispuşi solzi carpelari, ce
poartă ovule descoperite, neînchise în
ovar
Conul mascul - formează o
singură floare şi este alcătuit dintr-
un ax longitudinal pe care sunt
localizaţi, în spirală, solzi purtători
de saci cu polen pe faţa inferioară
Reproducerea - este exclusiv sexuată
Fecundaţia este simplă
Polenizarea – se face prin vânt. Polenul adus de vânt germinează pe ovul formând
tubul polinic prin care gametul masculin ajunge la oosferă, o fecundează şi rezultă
zigotul care se divide formând embrionul. Ovulul devine sămânţă neînvelită ce
conţine embrionul şi membrana pergamentoasă, favorabilă polenizării prin vânt.
La maturitate, conul se deschide iar seminţele sunt răspândite în jur
Sămânţa
• este o adaptare la viaţa terestră
• este alcătuită din embrion şi cotiledoane cu substanţe hrănitoare şi înveliş
protector
• protejează şi hrăneşte embrionul
Ciclul de dezvoltare la gimnosperme
- include alternanţa celor două generaţii: sporofitică şi gametofitică
• generaţia sporofitică - este generaţia dominantă
- coincide cu planta propriu-zisă
• generaţia gametofitică - este de scurtă durată
- include gameţii ♂ şi ♀
 CLASIFICARE
• CLASA CYCADALE
• include cele mai vechi
gimnosperme
• au aspect de palmier
• trăiesc în regiunile tropicale şi
subtropicale
• tulpinile sunt simple,
neramificate, cu urme ale frunzelor
căzute
• frunzele sunt mari, penat Zamia lindeni
compuse, dispuse în veriticil, în
vârful tulpinii
Cycas Reprezentanţi: Cycas revoluta,
revoluta Zamia
•

CLASA GINKGOALE
• include gimnosperme răspândite în
Asia
• principalul reprezentat este Ginko
biloba,ornamental în parcuri şi pe străzi
• include plante lemnoase, dioice,
tulpina de 30 m
• frunzele sunt lăţite, bilobate, cu
nervaţiuni bifurcate, formă de evantai,
îngălbenesc şi cad toamna
• florile – sunt unisexuate - mascule -
sub formă de ciorchine
- femele -
prezintă 2 ovule nude
• sămânţa – partea externă cărnoasă cea
internă dură
Welwitschia mirabilis

CLASA GNETATE

- are doar 3 genuri

- specia Welwitschia
mirabilis trăieşte în Africa
şi este cel mai cunoscut
reprezentant
- trunchiul creşte în sol
- frunzele sunt fâşii late ce
acoperă în întregime
partea vizibilă a
trunchiului
 CLASA PINATAE

Jneapăn -include gimnosperme rezistente la frig,

vânt, secetă
- frunzele sunt aciculare, persistente
- cuprinde coniferele: brad, pin, molid,
jneapăn, ienupăr

Brad

Ienupăr
 CLASA TAXACEAE

Taxus bacata - include arbori, arbuşti cu tulpini

drepte
- nu au canale rezinifere
-principalul reprezentant este
Sequoia Taxus bacata (tisa) care prezintă o
gigantea formaţiune ca o cupă roşie, numită
aril, ce înconjoară parţial sămânţa
- include şi specia Sequoia
gigantea (arborele mamut) are 120
m înălţime, diametru 10 metri,
vechime 4500 de ani
 IMPORTANŢA GIMNOSPERMELOR

• formează păduri pe suprafeţe întinse, de aceea au o mare

importanţă ecologică (influenţează clima, umiditatea, calitatea
aerului)
• lemnul este folosit în construcţii, la fabricarea mobilei, a
instrumentelor muzicale şi altor obiecte. El mai constituie materia
primă folosită pentru fabricarea celulozei
• din răşină se obţin tuşul, negrul de fum, terebentina, sacâzul, etc.
• unele sunt plante decorative sau sunt folosite în medicină
• gimnospermele fosile au stat la baza formării rezervelor de
cărbuni superiori