SISTEME

INFORMAȚIONALE
______________________________________________________
_
In condiţiile in care lumea occidentala a
trecut de citiva ani pragul epocii Internet,
cele mai multe dintre firmele romaneşti
inteleg inca prin aplicaţii de gestiune
programele de contabilitate Ciel sau
Neomanager. Este adevărat ca afirmaţia
nu trebuie generalizata, pentru ca totuşi
piaţa ERP (Enterprise Resource Manager)
romaneasca a evoluat , dar trebuie sa
recunoaştem ca suntem departe de a fi
conectaţi la realitatea tehnologica
generata de globalizarea pieţelor.
 Primele cinci poziţii din topul
internaţional ERP: SAP, Oracle
Corporation, PeopleSoft Inc., JD
Edwards& Company si BaaN International
(Invensys), cumulează peste 64% din
totalul pieţei mondiale. Aceste companii
continua sa dea tonul in dezvoltarea
funcţionala si in nivelul de integrare cu
tehnologiile actuale. Producătorii soluţiilor
se afla, de cativa ani, intr-un proces de
cercetare si adoptare in soluţii proprii ale
platformelor e-Business. Mai exact, din
1999 clasicele ERP-uri au îmbrăcat o haina
noua, fiind rescrise si transformate esenţial
pentru a cuprinde toate avantajele Internet
si, implicit, pentru a furniza noi
functionalitati pe Internet.
 Pentru tarile dezvoltate din punct de vedere tehnologic,
ERP constituie încununarea evoluţiei de peste patru decenii a
tehnicilor de gestiune economica beneficiare ale suportului
tehnologiilor informaţionale. Provocarea principala consta in
integrarea tuturor proceselor economice si optimizarea
resurselor disponibile.
La nivelul tarii noastre insa,
lucrurile stau cu totul altfel.
Despre o tradiţie romaneasca
in dezvoltarea sistemelor
informatice putem discuta,
deşi fara prea mare
entuziasm. Dar, daca ne
propunem sa căutam practica
integrării acestora, atunci
chiar trebuie sa fim discreţi.
Modelul client/server prezintă o
natura cooperativa, aceasta
însemnând ca pârtile
semnificative din procesarea
tranzacţiilor au loc atât pe server,
cat si pe client.
 Arhitectura
client/server este o tehnologie
care a schimbat fundamental
modul de abordare a
aplicaţiilor cu baze de date,
fara sa mai vorbim de faptul ca
tot ea sta la baza Internet-ului
insusi. Clientul este definit ca
un solicitant de servicii, tinand
seama ca una si aceeaşi staţie
poate fi si client si server, in
funcţie de configuraţia
software. Clientul si serverul
comunica prin schimb de
mesaje.
 Arhitectura client/server se
constituie ca o infrastructura
versatila, bazata pe mesaje, ce s-a
născut din intenţia imbunatatirii
utilizabilitatii si flexibilitatii
aplicaţiilor software.

La originea lor, reţelele de PC-uri se bazau pe

descărcarea pe staţia de lucru a fişierelor de pe server si
efectuarea tuturor prelucrărilor locale. Problema de baza a
unei asemenea arhitecturi era incapacitatea deservirii
simultane a mai mult de 12 utilizatori. Ca răspuns la
limitările conceptului file/server a apărut arhitectura
client/server, iar server-ul de fişiere a fost înlocuit de un server
de baze de date ce are la baza un SGBD dotat cu un proces
suplimentar care ”asculta” cererile clienţilor si le răspunde in
mod direct.
Primavera Project Planner- P3
P3 este liderul incontestabil al gestiunii
de proiect de la Primavera Systems, Inc.
 Nici un alt software nu foloseşte
platforma Windows atât de bine
pentru a ajuta profesioniştii
gestiunii de proiect. P3 suporta mai
mulţi utilizatori si mai multe
proiecte, asigura un serviciu complet
de planificare, control al costurilor,
valoarea castigata si măsurarea
performantelor.
Astăzi, managementul proiectelor
necesita o abordare cuprinzătoare,
la nivelul întregii companii si o
intelegere a tuturor aspectelor de
detaliu care au efect asupra
desfasurarii proiectelor.
 ORACLE
Oracle a pătruns pe piaţa ERP in
1997, in ciuda aprecierilor critice, care
susţineau ca domeniul sau de
referinţa sunt bazele de date. 920 de
companii din toata lumea (Bank of
America, Hewlett Packard, Compaq,
Toshiba etc) au intrat pe tărâmul e-
Business prin poarta Oracle e-
Business Suite.
Pentru tara noastră, specialiştii de
la Oracle România propun soluţii
flexibile, modularizate, cu
posibilitati de implementare
graduala, in care pot fi incluse
sistemele informatice existente.
SAP R/3
Firma a fost fondata in 1972 de cinci
ingineri, foşti angajaţi ai firmei IBM,
stabilindu-si sediul la Walldorf,
Germania. Astăzi, firma are peste 27.000
de angajaţi in aproape 50 de tari ale
lumii. Un merit deosebit al SAP este
acela ca anual investeşte intre 20- 25%
din cifra sa de afaceri in cercetare si
dezvoltare si este întotdeauna prima sau
a doua din grupul BOPSE (denumire
generica data firmelor care produc
soluţii ERP- Baan, Oracle, PeopleSoft,
SAP, JD Edwards), care implementează
soluţii sau functionalitati noi in
produsele sale.
 Securitatea sistemelor
informaţionale este, in primul
rând, o problema umana, si nu
una tehnica si se impune a fi
tratata ca atare. Ea este o
componenta de baza a ecuaţiei
succesului oricărei firme.
 De multe ori, conducerea se
interesează doar de reducerea
cheltuielilor generale, neglijând
aspecte atât de importante ale
protejării averii informaţionale.
Totuşi, in ultimul timp se constata o
schimbare a opticii manageriale.

Daca ne raportam la
dinamica fantastica din
domeniu, ne dam seama de
creşterea pe măsura a riscului
la care se expun beneficiarii
noilor tehnologii
informaţionale, platformele
de lucru generând, la rândul
lor, noi medii de utilizare.
 Firmele romaneşti care au ales
calea integrării, in ciuda efortului
financiar presupus si in ciuda
dificultatilor de implementare a
unui pachet Enterprise Resource
Planning (ERP), au optat pentru
doua cai principale de acţiune.

Prima a avut in vedere realizarea de baze de date

solide din categoria Oracle sau SQL, pe care au fost apoi
grefate aplicaţiile de gestiune. A doua a avut in vedere
integrarea aplicaţiilor ”insulare” existente in sisteme de
gestiune funcţionale. Piaţa marilor întreprinderi se
delimitează net de cea a firmelor mici si mijlocii, având
posibilitatea de a acoperi financiar investiţii in soluţii de
prim rang, puternice din categoria SAP si Oracle.
 In legătura cu evoluţia mai degrabă
modesta a pieţei soluţiilor ERP in România,
cel mai adesea este invocata insuficiena
resurselor financiare. Ezitările in adoptarea
soluţiilor ERP sunt cauzate si de alte motive:
►rezistenta la schimbare, in condiţiile
in care ERP înseamnă regandirea modului de
desfasurare a activitatilor, ceea ce nu se poate
face lin si fara sacrificii;
►ignoranta si lacunele educaţionale
ale unor manageri, incapabili sau nedispusi sa
inteleaga impactul si importanta
tehnologiilor informaţionale in mediul
concurenţial actual;
►probleme de adaptare a soluţiei la
particularitatile organizaţiei beneficiare.
 In condiţiile societatii informaţionale, ERP a trebuie
sa evolueze de la tactic la strategie si sa se redefineasca astfel
încât organizaţiile sa poată beneficia de avantajele oferite de
contextul e-Business in care se desfasoara afacerile astăzi.
Astfel, aplicaţiile tradiţionale ERP vor suferi mutaţii
semnificative si ireversibile.

Oricum s-ar numi, noua generaţie

de produse ERP va fi orientata pe
client si va oferi aplicaţii extinse
dincolo de limitele firmei prin
interacţiuni e-Business si
colaborarea cu partenerii de
afaceri, greoaiele soluţii ERP
dobândind astfel agilitate.